Linkuri accesibilitate

20.04 - Chișinău: Ratificarea acordului de cooperare militară între Moldova și Rusia


Defilare a tancurilor la Tiraspol în 2010

Defilare a tancurilor la Tiraspol în 2010

Vlad Cubreacov: „Nici un alt tratat al Moldovei cu vreo altă ţară nu cuprinde prevederi similare... R. Moldova riscă să devină o anexă a sistemului militar rus în dauna intereselor noastre naţionale”.



20 aprilie 2001

Ora Moldovei.

Ratificarea acordului de cooperare militară între Moldova și Rusia.

Dan Ionescu: Parlamentul a ratificat astăzi un acord moldo-rus de colaborare militară, semnat încă în 1997. Un acord, care a întâmpinat rezistenţă în vechiul Legislativ. Mai multe despre şedinţa Parlamentului de la Sergiu Praporşcic.


Parlamentul a ratificat astăzi, cu votul deputaţilor comunişti şi al celor din Alianţa „Braghiş”, Acordul dintre guvernele Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse cu privire la colaborarea militară. Acordul, care a fost semnat încă în 1997, prevede consolidarea legăturilor dintre părţi în domeniul politico-militar şi economico-militar, efectuarea schimbului de informaţii, consultaţii, schimb de experienţă, instruire, stagierea şi perfecţionarea militarilor ruşi şi moldoveni.

Totodată, documentul stipulează colaborarea în următoarele domenii: „construcţia armatelor celor două state şi asigurarea exploatării armamentului şi tehnicii militare ale Armatei naţionale a Republicii Moldova şi a forţelor armate ale Federaţiei Ruse.

Doar deputaţii Partidului Popular Creştin-Democrat au votat împotriva ratificării acestui document. Vicepreşedintele Partidului Popular Creştin-Democrat, Vlad Cubreacov a declarat că prezenţa trupelor militare ruse pe malul stâng al Nistrului prezintă „un abuz intolerabil în afacerile interne ale Republicii Moldova, care face din statul nostru o victimă a intereselor ruseşti”. „Din aceste motive acordul militar cu Moscova nu trebui ratificat”, a spus deputatul creştin-democrat.

Vlad Cubreacov: „Astăzi Rusia îşi promovează activ interesele militare pe teritoriul şi în detrimentul Republicii Moldova. Prezenţa militară rusă în partea de răsărit a Republicii Moldova constituie un abuz intolerabil, care face din statul nostru o victimă a intereselor Moscovei. Organismele internaţionale din care atât Republica Moldova, cât şi Federaţia Rusă fac parte, cum ar fi Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa au considerat pe bună dreptate, că staţionarea ilegală a trupelor şi echipamentului rusesc în Republica Moldova constituie un avanpost militar rus în apropierea Mării Negre şi a Balcanilor şi reprezintă un pericol serios pentru pacea şi stabilitatea din zona Sud-Est europeană.

Chiar dacă Rusia s-a angajat formal atât pe planul relaţiilor bilaterale, cât şi în cadrul Consiliului Europei şi al OSCE să-şi retragă complet, necondiţionat şi ordonat armata din Moldova, toate aceste angajamente au rămas până acum neonorate, perpetuând amestecul grosolan al Rusiei în treburile noastre interne în dispreţul total faţă de suveranitatea, integritatea teritorială şi statutul permanent de neutralitate al ţării noastre.

Am readus în atenţia Dumneavoastră această situaţie, întrucât acordul interguvernamental, pe care intenţionaţi să-l ratificaţi, trebuie privit în ansamblul relaţiilor moldo-ruse, complicate pe plan militar tocmai de prezenţa ilegală a trupelor ruseşti în Moldova. Să nu uităm, că Duma de stat a Federaţiei Ruse, căreia guvernul semnatar, Guvernul de la Moscova îi este subordonat, a adoptat decizii oficiale, prin care teritoriul din Răsăritul statului nostru a fost declarat drept zonă de interes special al Rusiei. Aceste documente rămân valabile şi nu au fost anulate. Dacă mai luăm în consideraţie şi faptul că regimul autoproclamat de la Tiraspol este susţinut şi sponsorizat generos de la Moscova, inclusiv pe căi guvernamentale, ar trebui să nu ne grăbim să ratificăm prezentul acord.”

Pe de altă parte, Cubreacov a atras atenţia asupra articolului 7 al acordului, care prevede că „părţile se obligă de a nu difuza unei terţe părţi informaţii parvenite pe parcursul colaborării bilaterale, fără acordul prealabil în scris al părţii, care a furnizat informaţia”.

Vlad Cubreacov: „Este vorba de alineatul trei al articolului 7 din acord, prin care Republica Moldova este forţată să nu pună niciodată la dispoziţia nimănui informaţii privind relaţiile militare cu Rusia, decât cu acordul prealabil şi scris al părţii ruse, chiar dacă aceste informaţii s-ar referi la acţiuni şi planuri, care pot pune în pericol stabilitatea şi pacea în Europa şi în lume.

Nici un alt tratat al Moldovei cu vreo altă ţară nu cuprinde prevederi similare. Am verificat cu foarte multă atenţie acest fapt. Astfel, în cazul în care acordul ar fi ratificat, Republica Moldova riscă să devină o anexă a sistemului militar rus în dauna intereselor noastre naţionale şi a statutului declarat de ţară neutră. Credem că examinarea acestui acord trebuie amânată cel puţin până la normalizarea raporturilor militare moldo-ruse, adică până la retragerea definitivă a ultimului soldat rus din Moldova.”

Majoritatea comunistă şi deputaţii din grupul parlamentar al Alianţei „Braghiş” au ratificat acordul militar cu Moscova, fără a oferi explicaţii asupra acestei opţiuni. Legislativul, de data aceasta cu voturile tuturor grupurilor parlamentare, a ratificat un acord de colaborare în domeniul industriei de apărare dintre guvernele Republicii Moldov şi a Turciei. Totuşi, unii deputaţi comunişti s-au pronunţat împotriva ratificării acestuia, pe motiv că Turcia este membră a Alianţei Nord Atlantice, iar de-a lungul istoriei moldovenii au fost în război cu Imperiul Otoman.

Iată ce a declarat comunistul Victor Zlacevschi: „Conflictul cu Grecia n-o să se răsfrângă în relaţiile noastre cu Grecia? Asta e una. Problema, care câte odată se acutizează până la un canibalism, cu curzii, apartenenţa faţă de blocul Nord Atlantic, nu mai spun de trecutul istoric, ş.a.m.d. nu ne pune la gânduri şi să binecuvântăm noi aici şi să votăm? Sau poate să ne mai gândim?”

Parlamentarii comunişti şi cei din Alianţa „Braghiş” au respins un proiect de lege, elaborat de deputaţii creştin-democraţi, care prevede majorarea pragului electoral pentru blocurile electorale, care în prezent este de şase la sută, ca şi pentru partide. Autorii au propus ca pragul electoral pentru o alianţă formată din două formaţiuni social politice să se majoreze la opt la sută, din trei formaţiuni politice – la 10%, iar pentru blocurile formate din patru sau mai multe partide pragul electoral să constituie 12 %. Deputaţii comunişti, deşi au respins iniţiativa creştin-democraţilor, au anunţat că vor propune în curând majorarea pragului electoral, care însă va fi mai mic decât cel solicitat de creştin-democraţi.

Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG