Linkuri accesibilitate

Vitali Portnikov: „Boala republicilor autoproclamate constă în faptul că acestea sunt în afara dreptului. De aceea, populaţia lor poate conta numai pe îngăduinţa conducătorului. El poate fi bun cu populaţia, dar poate fi rău. Aproape ca boierul cu ţăranii săi iobagi. Exact la fel, în prezent, toţi transnistrenii sunt robii lui Smirnov şi ai Şeriff-ului”.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Cine răspunde pentru încălcarea Drepturilor Omului în Transnistria?

Stepan Popovski: „Cetăţenii din Transnistria sunt lipsiţi de apărarea juridică cuvenită. De aceea, nu putem vorbi despre respectarea altor drepturi. Ei nu se pot apăra într-o instanţă judiciară normală”.

Spune avocatul din Tiraspol Stepan Popovski, oaspetele ediţiei, alături de comentatorul politic de la Radio Liberty Vitali Portnkov:

Vitali Portnikov: „Boala republicilor autoproclamate constă în faptul că acestea sunt în afara dreptului. De aceea, populaţia poate conta numai pe îngăduinţa conducătorului. El poate fi bun cu populaţia, dar poate fi rău. Aproape ca boierul cu ţăranii săi iobagi”.

Mai întâi, buletinul de ştiri. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Agravarea situaţiei Drepturilor Omului în Transnistria a fost tema unei dezbateri publice la Washington, pe 13 aprilie, la care au participat experţi şi oficialităţi din Statele Unite şi Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Moldova cu sediul la Washington şi două influente organizaţii neguvernamentale americane - The National Endowment for Democracy şi The Open Society Foundations. Printre participanţii moldoveni a fost şi preşedintele organizaţiei Promo-Lex, Ion Manole.

Ion Manole: „Mesajul, pe care l-am transmis eu nu este ceva nou, este ceea ce insistăm de mult timp. Mă refer la crearea unui mecanism, sau a unui instrument de apărare a drepturilor omului, care ar permite să oferim anumite garanţii cetăţenilor şi locuitorilor din această regiune a Republicii Moldova”.

Ion Manole crede că pentru ameliorarea situaţiei drepturilor omului în Transnistria este nevoie, între altele, de implicarea unor organizaţii internaţionale şi alocarea ajutoarelor umanitare şi financiare regiunii, în funcţie de modul în care administraţia de la Tiraspol respectă normele democratice.

Preşedinta Lituaniei Dalia Grybauskaite a declarat că rezolvarea conflictelor prelungite este crucială pentru unitatea OSCE, organizaţie condusă anul acesta de ţara sa. Într-un discurs la Consiliul permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Grybauskaite a mai a spus că ar exista şanse de progres în reglementare conflictului transnistrean. Ea a anunţat o vizită pentru luna viitoare în Caucazul de Sud pentru a încuraja întărirea măsurilor de încredere între cei implicaţi în conflictele din regiune: cel armeano-azer din Nagorno-Karabakh şi cele între Georgia şi republicile sale separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare in Europa a avertizat asupra pericolului reprezentat de deschiderea aeroportului din enclava Nagorno Karabach, înainte ca Armenia și Azerbajanul să fi căzut de acord asupra curselor. Preşedintele Armeniei Serj Sarkisian a declarat că ar dori să fie primul pasager al viitorului zbor planificat pentru acest an.

La Chişinău s-a încheiat o nouă rundă de negocieri pe tema acordului de asociere între Moldova şi Uniunea Europeană. Negociatorul european Mirosalv Lajcak şi viceministra moldoveană de externe Natalia Gherman au lăudat viteza negocierilor, spunând că au fost încheiate 21 din cele 24 de capitole ale acordului. Documentul acoperă trei componente: acordul politic, de liber schimb şi regimul liberalizat de vize, ultimele două fiind şi subiectul unor negocieri separate.

Fiecare al doilea reprezentant al micului business din Transnistria este nemulţumit de modul în care i-a mers afacerea anul trecut, arată rezultatele unui ultim sondaj de opinie realizat de Centrul independent de cercetări analitice „Novîi Vek” din Tiraspol. Cercetarea a inclus 200 de mici antreprenori, din 21 de localităţi din regiunea transnistreană, care au acordat interviuri în condiţii de anonimat. Marea majoritatea a antreprenorilor a numit drept principale bariere în calea micului business birocraţia excesivă, accesul dificil pe piaţa de desfacere, dificultăţi în promovarea producţiei. 3 din 4 oameni de afaceri din Transnistria întâmpină dificultăţi în obţinerea creditelor şi se plâng de impozitarea excesivă, iar 2 din 3 au declarat că sunt terorizaţi de numeroase inspecţii ale organelor de control. Potrivit agenţiei Novîi Region, o altă problemă semnalată de participanţii la sondaj este lipsa de încredere între puterea şi mediul de afaceri din Transnistria. Pentru eliminarea acestei probleme, oamenii de afaceri transnistreni cred că este necesar să fie îmbunătăţită legislaţia, să existe mai multă eficienţă din partea administraţiei şi să fie eliminată corupţia.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cazul jurnalistului Ernest Vardanean şi al unui alt tânăr Ilie Cazac, - condamnaţi la Tiraspol la ani grei de închisoare pentru spionaj în favoarea Moldovei, - a fost readus în atenţie la o dezbatere publică desfăşurată săptămâna trecută la Washington. Discuţiile din capitala Statelor Unite la care au participat militanţi pentru drepturile omului de pe ambele maluri ale Nistrului, experţi şi oficialităţi americane au scos în evidenţă agravarea situaţiei drepturilor omului în stânga Nistrului. Tema o continuăm în ediţia de astăzi cu invitatul nostru, avocatul din Tiraspol Stepan Popovski, pe care l-am întrebat mai întâi ce drepturi se încalcă cel mai frecvent în Transnistria?

Степан Поповский
Stepan Popovski
Stepan Popovski: Printre drepturile fundamentale ale omului este dreptul la apărare juridică. Tocmai asta e problema - cetăţenii din Transnistria sunt lipsiţi de apărarea juridică cuvenită. De aceea, nu putem vorbi despre respectarea altor drepturi. Ei nu se pot apăra într-o instanţă judiciară normală. Mă veţi întreba probabil ce înseamnă o instanţă normală?”.Europa Liberă: ...şi de ce nu se pot apăra?Stepan Popovski: De ce nu se pot apăra? Cu toţii suntem oameni. Şi judecătorii. Respectiv, există o anumită dependenţă a puterii judiciare de alte structuri. În condiţiile în care judecătorii nu sunt aleşi de populaţie, ci sunt înaintaţi de comunitatea judecătorilor şi apoi sunt numiţi în funcţie de preşedinte, evident că justiţia nu poate fi independentă. Este o problemă fundamentală a justiţiei. Dar o problemă şi mai serioasă ţine nu de modul în care funcţionează puterea judiciară în Transnistria, ci, probabil, ţine de responsabilitatea unor ţări pentru situaţia apărării juridice aici, în Transnistria. Ce fel de ţări? În primul rând, Moldova, pentru că este un teritoriu recunoscut internaţional, precum şi Rusia cu Ucraina. De ce? Pentru că ele au semnat pe 8 mai 1997 memorandumul privind normalizarea relaţiilor între Republica Moldova şi Transnistria, în care şi-au asumat rolul de garant al respectării Drepturilor Omului. În preambul scrie: acordând o atenţie prioritară drepturilor şi libertăţilor omului. Iar dedesubt au semnat: ţările garant. Aceste ţări trebuiau să creeze o instituţie de garantare a apărării juridice”. Europa Liberă: cum ar putea să arate şi să funcţioneze un asemenea mecanism de garantare a apărării juridice pentru locuitorii regiunii transnistrene şi cu ce ar putea contribui Moldova?Stepan Popovski: Să fie mai activă în plan instituţional, aşa încât aici să fie create nişte mecanisme de respectare a drepturilor omului. Să nu stea deoparte şi să spună că noi nu controlăm acest teritoriu, ci să caute mecanisme. Vă daun un exemplu. Există Comisia Unificată de Control, misiunea căreia este prevenirea conflictelor în zona de securitate. Moldova face parte din această comisie. De ce nu s-ar crea o comisie similară pentru neadmiterea şi prevenirea încălcării dreptrilor omului? Din care să facă parte ţările-garant Rusia şi Ucraina, sau şi alte ţări. Este o obligaţie a acestor ţări. Pentru ele, art.13 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului spune că sunt obligate să creeze instrumente eficiente de apărare juridică pe teritoriile aflate sub jurisdicţia lor. Acest teritoriu se află astăzi sub jurisdicţia Rusiei şi Ucrainei pentru că ele şi-au asumat rolul de garant. Ele şi-au asumat răspunderea pentru respectarea drepturilor omului, deci, aici, este jurisdicţia lor. Noi am propus acest mecanism fostei conduceri a Moldovei. Pentru ca oamenii, - ale căror drepturi sunt încălcate şi nu au putut fi apărate la Curtea supremă a Transnistriei, - să se poată adresa la această comisie şi să demonstreze că, într-adevăr, chiar şi la cel mai înalt nivel aici sunt încălcate drepturile omului. În felul acesta am fi avut şi o statistică, şi un control, şi posibilitatea de a influenţa situaţia. Astăzi, drepturile omului au devenit ostaticul luptei politice. Este inadmisibil aşa ceva. Trebuie să separăm drepturile civile de cele politice. Drepturile politice trebuie să rămână în caddrul luptei politice, a unor înţelegeri anumite. Drepturile civile însă ţin de viaţa cotidiană – încheierea unor tranzacţii, confirmări notariale, cumpărături, etc. – este toate trebuie să rămână sub controlul statelor care poartă răspundere pentru respectarea drepturilor omului aici.Europa Liberă: dar ce putere ar putea avea o asemenea comisie?Stepan Popovski: Ca să fie mai uşor de înţeles, aş compara această comisie unificată de justiţie cu un fel de mini-CEDO pentru Transnistria. Deci, sunt două ţări ce ne garantează respectarea drepturilor omului. Respectiv, ele garantează aplicarea deciziilor comisiei unificate pentru justiţie. Deci, dacă am trecut de prima instanţă dintr-o localitate din Transnistria, apoi am contestat-o la Curtea supremă a Transnistriei, dar continuăm să credem că drepturile noastre nu au fost restabilite, ne adresăm atunci la această comisie şi ea va examina cazul din perspectiva respectării normelor Convenţiei europene a drepturilor omului. Ea va lua deciziile în baza acestui document, căci nu vom putem aplica aici legislaţia Moldovei şi nici legile transnistrene, - ele pot fi examinate prin numai prisma altei legislaţii, iar singura legislaţie comună pe acest teritoriu este Convenţia europeană.Europa Liberă: şi atunci, de ce ar accepta administraţia transnistreană să se conformeze deciziilor unei asemenea comisii?Stepan Popovski: Mai întâi, e necesară voinţa politicienilor. Dacă a fost cu putinţă să înfiinţăm comisia unificată de cotrol, de ce nu s-ar putea să creăm o comisie juridică? Ce ne împiedică? De ce una din părţi s-ar împotrivi? Oare admite cineva, din start, că sunt încălcări ce trebuie ascunse? Dacă vorbim despre faptul că drepturile omului în Transnistria se respectă, de ce ar trebui să ne fie frică? Nu, ştiţi, asta ţine deja de domeniul deciziilor politice. Eu vorbesc despre partea juridică a chestiunii. Despre faptul că drepturile omului au devenit ostaticul acestei lupte politice. Vreau să vă spun că din cauza că aici lipseşte o apărare adecvată a drepturilor civile, din cauza unei economii construite într-un mod incorect, jumătate din populaţie a plecat. A plecat populaţia aptă de muncă. Date neoficiale arată în Transnistria au rămas acum mai puţin de 400 sute de mii de oameni, dar au fost 750 de mii la momentul destrămării URSS. Dintre ei, 130 de mii sunt pensionari. Adăugaţi copiii, invalizii, şi ce obţinem? Aici e o catastrofă. Şi un stat care nu vede acest lucru. Deci, atâta timp cât nimeni nu pune problema, ea nu se va rezolva. Opinia avocatului din Tiraspol Stepan Popovski.--------------------------------------------------------------------------------------Ce determină starea de lucruri privind drepturile omului şi libertăţile fundamentale din regiunea transnistreană, ca de altfel, în oricare altă formaţiune nerecunoscută din fostul spaţiu sovietic? L-am întrebat pe un al invitat al ediţiei noastre, comentatorul politic al postului de radio Liberty Vitali Portnikov.
Виталий Портников
Vitali Portnikov
Vitali Portnikov: Atunci când discutăm despre rezolvarea conflictului transnistrean, la fel ca şi despre alte conflicte îngheţate din fostul spaţiu sovietic, vorbim, de fapt, despre teritorii care se află în afara dreptului internaţional. De aceea, ne dăm foarte bine seama că, oricât de mult s-ar vorbi în Transnistria despre statalitate, despre faptul că acolo există instituţii ale justiţiei şi alte structuri ce veghează asupra respectării Drepturilor Omului, în realitate, statalitatea Transnistriei este absolut convenţională, şi asta întâi de toate pentru că cetăţenii ei nu au unde să se plângă pe propriile autorităţi. Aceste autorităţi există într-un spaţiu vidat. Cetăţeanul care acceptă jurisdicţia transnistreană, care locuieşte la Tiraspol, Bender sau în alte localităţi aflate sub jurisdicţia administraţiei transnistrene, depinde practic în mod absolut de dorinţa acesteia de a respecta sau de a nu respecta nu drepturile omului. În timp ce oricare alt cetăţean, din orice stat recunoscut, din Republica Moldova, Rusia, Germania sau Franţa, poate acţiona în justiţie, poate apela la instanţele europene, poate conta pe sprijinul unor organizaţii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului. Sigur că lucrurile stau diferit în diferite ţări, că în Rusia este altfel decât în Germania sau chiar în Moldova. Cu toate acestea, baza juridică le permite cetăţenilor să nu se simtă lipsiţi de apărare în propria lor ţară. De aceea, cred că în cazul Transnistriei este important să vorbim nu despre cazuri separate, ci despre faptul că fiecare zi a existenţei regimului autoproclamat în Transnistria este ziua în care acolo pot fi încălcare Drepturile Omului. Ceea ce trebuie să explicăm locuitorilor acestei regiuni şi mediatorilor în reglementarea conflictului este că perpetuarea unei asemenea existenţe este o batjocură faţă de acei oameni care au avut nefericirea să se nască la Tiraspol, Bender sau în alte localităţi aflate sub jurisdicţia regimului tiraspolean şi care, deocamdată, nu au părăsit regiunea, pentru că e limpede că singura salvare a cetăţeanului este plecarea din patria sa în teritorii ce se află sub jurisdicţia dreptului internaţional, iar acestea sunt toate teritoriile din jurul Transnistriei. Europa Liberă: În ce măsură credeţi că Federaţia Rusă, ca stat garant, poartă răspundere pentru situaţia Drepturilor Omului din regiunea transnistreană?Vitali Portnikov: Este limpede că atâta timp cât Rusia, - prin injecţii financiare, prin faptul că închide ochii la datoriile imense la resurse energetice ale administraţiei tiraspolene, prin relaţiile economice speciale dintre clanurile oligarhice ruseşti şi tiraspolene, - sprijină existenţa acestui regim într-un spaţiu vidat, atunci fără îndoială că şi responsabilitatea morală şi politică îi revine conducerii Federaţiei Ruse, atât în privinţa Transnistriei, cât şi altor autonomii rebele ce se află în afara cadrului de drept internaţional. Sper foarte mult ca, atunci când, mai devreme sau mai târziu, cetăţenii ruşi vor putea să formuleze revendicări juridice la adresa actualei lor conduceri, inclusiv în instanţele de judecată, aceste revendicări se vor referi şi la lucrurile ce se întâmplă în regiunile respective. Sunt convins că fără pocăinţă, Rusia nu va putea construi un stat civilizat, eficient, care-şi respectă cetăţenii. Pentru că un stat ce sponsorizează lipsa totală de respect faţă de normele de drept, mai devreme sau mai târziu, decare în anarhie, ceea ce am urmărit, nu o singură, pe teritoriul Federaţiei Ruse. Europa Liberă: Însă Rusia, dacă ar dori, ar putea să se implice atunci când este vorba despre apărarea Drepturilor Omului, nemaivorbind de rezolvarea conflictului? Vitali Portnikov: Cred că nu trebuie să exagerăm rolul Rusiei în rezolvarea acestui conflict. Nu se poate spune că tot ce se întâmplă este mâna Moscovei sau a Kremlinului. În ultimii 20 de ani, Transnistria s-a reformatat într-un regim destul de independent, care poate manevra între diverse grupări de la Moscova, între interesele a diferite clanuri. Simpla dorinţă a Rusiei nu e suficientă. Însă, dacă ar fi existat o dorinţă reală pentru a găsi o soluţie problemei transnistrene în baza dreptului internaţional, dacă nu s-ar limita totul la simple declaraţii ale conducerii ruse, ci am vedea paşi concreţi, în particular, ce ţin de lichidarea bazelor militare de pe teritoriul regiunii transnistrene, cred că multe lucruri s-ar putea de rezolvat mai simplu”. Europa Liberă: Există anumite păreri că Înalta Curte de la Strasbourg - Curtea Europeană pentru Drepturile Omului - ar putea să ajute la ameliorarea situaţiei Drepturilor Omului în Transnistria. Vitali Portnikov: Sigur că nu poate, căci Transnistria nu este membru al organizaţiilor internaţionale. Transnistria nu se conformează deciziilor CEDO. Statalitatea sa este una strict convenţională şi nu poate avea nici o altă valoare. Statalitatea veritabilă este construită de jos în sus şi are la bază instituţiile internaţionale, în faţa cărora îşi asumă anumite angajamente, iar aceste angajamente nu sunt doar în raport cu alte state, ci şi în faţa propriilor cetăţeni. Nu întâmplător în dreptul internaţional există primatul dreptului internaţional în raport cu legislaţia naţională. Ce fel de primat poate fi în cazul Transnistriei, dacă legislaţia internaţională pentru ea nu există? Boala republicilor autoproclamate constă în faptul că acestea sunt în afara dreptului. De aceea, populaţia lor poate conta numai pe îngăduinţa conducătorului. El poate fi bun cu populaţia, dar poate fi rău. Aproape ca boierul cu ţăranii săi iobagi. Exact la fel, în prezent, toţi transnistrenii sunt robii lui Smirnov şi ai Şeriff-ului. Curtea de la Strasbourg are influenţă doar asupra jurisdicţiei instituţiilor din Moldova, care la rândul lor nu au influenţă asupra judecătoriilor din Transnistria – şi atunci ce sens are să examineze dosarele acestora?Radu Benea: opinia comentatorului politic al postului de radio Liberty, Vitali Portnikov. Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG