Linkuri accesibilitate

Dan A. Lăzărescu: „Trebuie să vă spun că sub Ceauşescu, cum teroarea nu mai era aşa mare şi nu mai riscam să fiu arestat, am făcut acest lucru numai dintr-un fel de sentiment patriotic.”


24 aprilie 2001

Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Sabina Fati).

CNSAS și lista candidaților pentru alegeri.


Un Gheorghe Hagi se va putea uita cu seninătate şi fără complexe în trecut, unul marcat de cîştigarea Cupei campionilor Europeni sau a supercupei Europei. Cu totul altfel îşi vor evalua întimplările din trecut liberalul Dan Amedeu Lăzărescu sau ţărănistul Vasile Vetişanu, pentru a alege doar două exemple. Sunt doar cîteva din numele mai sonore de pe o listă lunga dată publicităţii astazi de CNSAS. E vorba de o, într-adevăr impresionantă listă de candidaţi la ultimele alegeri care au avut diferite legături cu fosta Securitate.Argumentele CNSAS-ului sunt, fireşte, dosarele împricinaţilor. Retuşîndu-şi, în fine, comunicatul strîmb difuzat cu cîteva săptămîni în urmă CNSAS scrie megru pe alb că Ristea Priboi a lucrat nemijlocit în fosta Securitate.

CNSAS a terminat de analizat lista candidaţilor pentru alegerile generale din noiembrie 2000. Dintre cei deconspiraţi ca foşti colaboratori ai Securităţii doar cîţiva sunt parlamentari. Ceilalţi au candidat pe locuri ne-eligibile si pentru moment nu mai contează relaţia lor cu Securitatea de vreme ce nu ocupă funcţii publice. Totuşi, colegiul şi-a făcut datoria, chiar dacă aceste constatări trebuiau lămurite în urmă cu o jumătate de an. În această listă, trimisă de CNSAS există doar o mare surpriză: fostul senator liberal Dan Amedeo Lăzărescu, care s-a retras din PNL înainte de alegeri acuzînd conducerea partidului că a primit în partid o serie de membrii ai grupului „Un viitor pentru Romania”, pe care atunci, domnul Lăzărescu îi acuza de colaboraţionism şi că făcuseră parte din echipa de propagandişti ai fostului regim comunist.

Acum însă CNSAS îl aşează pe domnul Lăzărescu pe lista celor care au colaborat cu Securitatea ca poliţie politică, adică alaturi de cei care au fost remuneraţi de Securitate pentru serviciile aduse. Fostul senator liberal susţine că nu a cedat în faţa Securităţii în timpul anilor de închisoare politică, dar că, odată revenit în viaţa activă, a avut nevoie de vize pentru a participa la diverse congrese istorice la care era invitat.

In schimbul vizei domnul Lăzărescu spune că s-a oferit să scrie o lucrare despre propaganda anti-romanească dusă pe tema Transilvaniei de istoricii Occidentali. Această lucrare a fost scrisă pentru Securitate şi remunerată de aceasta după cum ne-a spus Dan Amedeo Lăzărescu.

Dan A. Lăzărescu: „S-a plătit aceasta lucrare şi toate acţiunile care erau îndreptate pentru dezamorsarea propagandei duşmane.”

Europa Liberă: Deci aţi luat de mai multe ori bani de la Securitate...

Dan A. Lăzărescu:
„Da. de cîte ori...”

Europa Liberă: Pentru fiecare raport pe care îl produceaţi cînd veneaţi...

Dan A. Lăzărescu:
„Sigur.”

Europa Liberă: Da?

Dan A. Lăzărescu:
„Da, da...”

Europa Liberă: Aţi putea să ne spuneti de cîte ori aţi, aşa, aproximativ...

Dan A. Lăzărescu:
„De vreo 5 -6 ori, aşa ceva...”

Europa Liberă: Vă pare rău că aţi avut această relaţie cu Securitatea ?

Dan A. Lăzărescu:
„Trebuie să vă spun că, la data aceea, sub Ceauşescu, cum teroarea nu mai era aşa mare şi nu mai riscam să fiu arestat, am făcut acest lucru numai dintr-un fel de sentiment patriotic. Nu pentru bani sau pentru glorie, sau pentru altceva. Dar am simţit nevoia să dezamorsez o propagandă destabilizatoare care şi astazi se manevrează împotriva noastră...”

Europa Liberă: Dar cine, vroia domnule Lăzărescu să ne destabilizeze pe noi atunci ?

Dan A. Lăzărescu:
„Vă închipuiţi uşor, nu?! Toţi cei care vroiau Transilvania.”

Fostul senator liberal Dan Amedeo Lăzărescu deşi recunoaşte că a fost plătit de Securitatea ceauşistă pentru fiecare raport pe care îl făcea este de părere că aceste liste făcute publice de CNSAS în care apar numele unor foşti deţinuţi politici este o a doua răzbunare a Securităţii împotriva intelectualilor din partidele istorice. Ultima listă a candidaţilor la alegerile generale din 2000 dată de instituţia abilitată să deconspire securitatea conţine o serie de nume care nu se regăsesc în actualul legislativ, dar confirmă, pe de altă parte că Ristea Priboi a lucrat nemijlocit pentru Securitate.

Tot în aceasta categorie apar trei deputaţi ai PRM, în categoria celor care au făcut poliție politică sunt consemnaţi trei dintre candidaţii partidului domnului Măgureanu, Alianţa Naţională. Si nu este menajat nici Virgil Măgureanu care, după cum ne amintim, şi-a publicat dosarul de rezident al Securităţii la sfîrşitul anului 1995.

Ceea ce nu aminteşte însă CNSAS nici de această dată şi nu a făcut-o nici cu alte ocazii este aşa numita acţiune „Jarul” din anii ʼ70 prin care partidul comunist a decis arderea dosarelor de Securitate ale propriilor membrii. Instituţia abilitată cu deconspirarea Securităţii nu aminteste de asemenea că cei care aveau funcţii importante în aparatul de stat colaborau cu Securitatea prin natura funcţiilor lor. Este cazul preşedintelui Iliescu, care în calitatea sa de secretar al judeţului Iaşi, de pildă, avea în subordine Securitatea judeţeană.
XS
SM
MD
LG