Linkuri accesibilitate

Marian Lupu: „Pînă nu clarificăm dacă 7 apilie a fost spontan sau organizat, nu putem să considerăm exercițiul complet”.


Europa Liberă: Ce impresie v-au lăsat cele trei rapoarte prezentate astăzi pe marginea evenimentelor din 7 aprilie 2009?

Marian Lupu:
„Nimic arhi-nou, super-nou n-am aflat, dar nici nu mă aşteptam, sincer să vă zic. Când vorbesc nimic nou, mă refer la următoarea teză - Prima: Lucruri care se referă la chestiuni mai simple – cei, care au devastat edificiile, sau viceversa – poliţiştii, care au încălcat normele de drept şi legislaţia, maltratările. Pe de altă parte, furturile şi agresiunile, care s-au produs în acea zi. Aici stăm puţin mai bine, fiindcă sunt în jur de vreo 250 de dosare instrumentate, o bună jumatătate din ele trimise deja în judecată. Însă există a doua latură, şi până ce nu este clarificată situaţia aici, nu cred că putem să considerăm exerciţiul complet.”

Europa Liberă: Care?

Marian Lupu:
„Ce a fost în ziua de 7 aprilie, totuşi? Că a fost ceva spontan, doar spontan, doar dezorganizat? Eu nu zic ca speaker de Parlament, ca cetăţean – am mari dubii. De ce? Fiindcă au fost mai multe semnale în acea zi. Parcă se resimte prezenţa unei sau a unor forţe, care au mai dirijat nişte procese. Păi iată, cine a stat în spate? Cine a fost? De ce s-a întâmplat? S-a pregătit? Cum s-a pregătit? Este latura cea mai grea, fiindcă de obicei, dacă în spatele unor asemenea evenimente a stat ceva sau cineva, unul sau mai mulţi, de obicei sunt oameni, instituţii, servicii, care nu deprind să lase urme. Dacă, repet încă o dată, în eventualitatea că în bună parte aceste evenimente au fost dirijate, sunt implicate nişte forţe mai...”

Concluzia tristă: noi încă avem mult timp pentru a ne afirma ca un stat eficient!


Europa Liberă: Bine, dar statul avea guvernare atunci.

Marian Lupu:
„Da, ziua de 7 este o manifestare a slăbiciunii statului, a unor capacităţi administrative, capacităţi profesionale, de la cel mai înalt nivel până la nivelul instituţiilor de forţă, care trebuiau să fie.”

Europa Liberă: Atunci şi Dumneavoastră conduceaţi Republica Moldova.

Marian Lupu:
„Eu conduceam Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Da, în calitate de speaker.

Marian Lupu:
„Păi, iată că vreau foarte mult să vă zic, că trebuie cu multă atenţie să privim atribuţiile fiecăruia. Fiindcă este o persoană, de exemplu, comandantul suprem, şi îşi are funcţiile şi...”

Europa Liberă: Eu nu pot să cred că Dumneavoastră nu ştiaţi despre indicaţiile, pe care le dădea atunci domnul Voronin, fiind preşedinte al Moldovei.

Marian Lupu:
„De ce, sau ce ar fi la baza, care v-ar face să nu credeţi?”

Europa Liberă: Pentru că făceaţi parte din triunghiul guvernamental.

Marian Lupu:
„Nu exista triunghiul guvernamental. Dacă vorbim noi de nişte tendinţe totalitare la acea perioadă de timp, păi nu ştiu de ce astăzi cumva încercăm să le uităm, sau ne facem că nu au fost. Nu exista triunghi. Pentru prima oară, când am venit eu speaker în Parlament, am fost exclus din componenţa Consiliului Suprem de Securitate, am fost exclus din circulaţia informaţională, dar şi din procesul decizional. Ăsta a fost sistemul propriu zis. Nu agream acea metodă.”

Europa Liberă: De ce s-a arborat drapelul României pe Preşedinţie?

Marian Lupu:
„Greu de spus. Pot să vă spun ce gândesc. Prima obţiune care ar putea să fie: ştim foarte bine că de-a lungul acestor 20 de ani de zile avem între 8-10 la sută din populaţie, care pledează pentru unirea cu România. Prima opţiune ca presupunere este că din aceşti 8-10 procente din băieţi şi fete mai radicali au gândit, că vor face o tare mare treabă, care să aducă o mare satisfacţie, de ce nu, poate pentru ei şi morală, şi ideologică. A doua opţiune – lucrul ăsta putea fi programat, planificat, cu un scop de provocare, sau în scop de a lansa gândirea oamenilor, logica într-o direcţie falsă. Adică dacă vreai să dai umbra pe cineva o poţi face de o asemenea manieră. În egală măsură aceleaşi lozinci unioniste scandate în stradă, aceleeaşi maiouri cu „România Mare” şi „Basarabia – pământ Românesc”.

Europa Liberă: Dar acele maiouri puteau fi îmbrăcate şi de către provocatori.

Marian Lupu:
„Dar eu despre ce vă spun? Că vorba cu drapelul sus poate fi un singur element dintr-o abordare mult mai largă, bine gândită, ca o provocare de a întoarce opinia publică într-o direcţie. Nu suntem în drept astăzi să facem nişte concluzii, fiindcă avem încă, cu părere de rău, prea puţină informaţie. Ca să demonstrezi ceva ai nevoie de informaţie. Ai nevoie de probe, nu doar de informaţie.”

Europa Liberă: Şi am înţeles că practic toată informaţia aproape a dispărut.

Marian Lupu:
„Chiar şi astăzi au sunat aceste informaţii de la SIS, că da, au dispărut foarte multe probe, au fost distruse documente.”

Europa Liberă: Domnule Lupu, de ce nimeni nu poartă răspunderea că au dispărut acele informaţii?

Marian Lupu:
„Pentru ca să poartă răspundere trebuie să probezi ce a fost distrus, cum a fost distrus, cine a distrus. Deci, repet încă o dată: atunci când se implică serviciile mai speciale, vorbim şi de SIS, vorbim şi de organele de forţă, noi vorbim de instituţii militare sau paramilitare. Şi educaţia celor care muncesc aici este una absolut specială. Eu sunt de acord că trebuie să fie cel care răspunde, sau cei care răspund pentru acţiunile comise, dar dacă suntem un stat democratic, o crimă sau o încălcare comisă trebuie să fie probată. Este regula de aur a unei orânduiri bazată pe drept. Şi atunci această orânduire da, ne face situaţia mult mai grea. În cazul unor sisteme totalitare, sau dictatoriale, dictatorul arată cu degetul cine este vinovat şi aşa-numita quasi justiţie se face timp de o oră. Este mult mai greu într-un sistem democrat, fiindcă ai nevoie de probe, ai nevoie de martori, ai nevoie de informaţii pentru a demonstra ce s-a întâmplat şi cine este vinovat.”

Europa Liberă: Demiteri nu vor fi?

Marian Lupu:
„Cel puţin astăzi noi nu am discutat referitor la asemenea situaţii. Este greu, dar pe cine să-l demiţi?

Europa Liberă: Unii sugerează că in corpore ar trebui demişi procurorul, ministrul de Interne şi directorul SIS.

Marian Lupu:
„Mie îmi pare că asemenea idei pot suna doar de la nişte politicieni superficiali, neserioşi, ăştia care se gândesc probabil că uite, pe calea acestor demiteri a persoanelor care au venit de fapt în aceste instituţii, care în acel aprilie 2009 n-au fost implicaţi, nu este altceva decât o încercare de a devia de la adevăr. Cineva poate vrea să se spele pe mînă şi să spune, ian să vedeţi ce bravi am fost noi şi i-am demis pe toţi. Bine, vin alţii noi. Odată cu venirea celor noi, sarcina rămâne sau nu rămâne? Nu este partea cea mai mare a problemei în ministrul de Interne, în procuror, în şeful SIS-ului, în şeful Consiliului superior al magistraturii şi alţii. Problema este în capacitatea generală a statului, în capacităţile noastre administrative, profesionale. Iată la ce concluzie cam tristă ajungem, după 20 de ani de independenţă, că noi încă avem mult timp pentru a ne afirma ca un stat. Nu doar cu simboluri, dar ca un stat cu instituţii eficiente, cu instituţii profesionale.”

Europa Liberă: Ce a adus ziua de azi în Parlament?

Marian Lupu:
„Puţină valoare adăugată.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG