Linkuri accesibilitate

Alexandru Slusari: „un regulament direcționat spre susținerea agricultorilor”.


Meteorologie mai puţin înţelegătoare pentru agricultori… Dar cum e cu celelalte condiţii - asigurate de data asta de fiinţe mai pământeşti, de guvernanţi, de exemplu, pentru o bună dezvoltare a agriculturii? Vom discuta în această dimineaţă cu preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, Alexandru Slusari.

Europa Liberă: Cu ploile astea dese şi cu frigul care nu se mai retrage e de bine, e de rău pentru agricultură, dle Slusari?

Alexandru Slusari
Alexandru Slusari:
„Nu-i rău. Orice ploaie este benefică primăvara.”

Europa Liberă: Bine, aşa să fie. Deşi pentru ceilalţi care nu ştiu ce e munca la cîmp, timpul e cam depresiv, dar să trăim şi să vedem. Mâine, se pare, este ultima zi a recensământului general agricol care va oferi posibilitatea autorităţilor centrale şi locale să judece cu mai multă siguranţă despre starea în care se află producătorii agricoli, agricultura în general … Din punctul Dvs. de vedere, cum, după ce criterii sau măsurări sau semne se poate constata dacă agricultura e pe calea cea bună în R. Moldova sau dacă o duce de pe o zi pe alta…

Interviul matinal EL: cu Alexandru Slusari despre subvenționări și situația forței de muncăîn agricultură


Alexandru Slusari:
„Este sigur că recensămîntul propriu-zis nu poate să răspundă la întrebarea unde merge agricultura şi dacă corect se dezvoltă. Este o foto la zi, o foto important care poate fixa nişte indicatori tehnici ai agriculturii ce ţine de înzestrarea cu tehnică, plantaţiile multianuale, sistemele de irigare şi, în funcţie de rezultatele acestui recensămînt, putem trage concluziile ce trebuie să facem mai departe în agricultură, unde suntem şi de ce mai avem nevoie...”

Europa Liberă: Datele oricum vor fi făcute publice ulterior, din cîte înţelegem. Dar alţi indici care ar fi, dle Slusari, poate ponderea agriculturii în PIB?

Alexandru Slusari:
„Recensămîntul nu reflectă aceste date. Ponderea agriculturii în PIB se schimbă în fiecare an. În anul 2009 a fost una din cele mai joase ponderi. În anul 2010 această pondere a crescut. Sperăm că în 2011 va creşte şi în continuare.”

Europa Liberă: Şi la cît am ajuns?

Alexandru Slusari:
„Toate cifrele statistice pentru 2010 încă nu sunt, dar de la 9 procente cred că undeva pînă la 12 procente trebuie să ajungem.”

Europa Liberă: Dle Slusari, e bine sau e greşit să credem că în agricultură e de dorit să fie cît mai puţini angajaţi faţă de exemplu cît mai multă recoltă la hectar, adică dacă e să vorbim de eficienţa agriculturii: unde se află Republica Moldova din punctul de vedere al numărului angajaţilor în acest sector?

Alexandru Slusari:
„E de dorit să mai reducem nişte angajaţi în sectorul agricol, angajaţi necalificaţi. Pentru agricultură este de dorit să avem cît mai mulţi angajaţi calificaţi şi iată aceasta eu aş spune că este una din principalele probleme. În rest, desigur, dacă noi luăm indicele ţarilor dezvoltare, în UE doar 4 procente din populaţia rurală este angajată în munca agricolă, restul lucrează în alte domenii.”

Europa Liberă: În R. Moldova, din cîte îmi dau seama, sunt 28,2 %.

Alexandru Slusari:
„Aproape 30 la sută. E nevoie să apară mai multe locuri de muncă în business neagricol, dar tot la sate. Pentru că e important să menţinem populaţia în sate, totuşi, dar să nu fie antrenată marea majoritate a acestei populaţii în munca agricolă. E nevoie să deschidem cît mai multe locuri în business neagricol la sate.”

Europa Liberă: Păi, da ce să facă la sat acuma un tînăr de exemplu, doar să cînte pe scena căminului cultural muzică populară sau să danseze? Ce alte oferte mai poate avea?

Alexandru Slusari:
„Iată aici este problema. Şi nu doar la capitolul locuri de muncă, dar şi la capitolul condiţii de trai. Noi deseori vorbim că în agricultură sunt cele mai mici salarii. Eu pot să vă dau exemplu cînd mulţi producători agricoli au nevoie de specialişti, mecanizatori, tractorişti, şi sunt de acord să ofere salarii decente, să plătească bursa la instituţiile specializate, dar oricum tineretul nu se întoarce în sat şi este uşor de înţeles pe ei.

Infrastructura în sat, condiţiile de trai în sat sunt chiar şi avînd un salariu mai mare decît în oraş, de locuit este foarte greu, de creat familie e foarte greu, că pentru soţie e nevoie iar de loc de muncă. Problema înnoirii infrastructurii şi crearea locurilor de muncă, fie în magazine, fie nişte secţii de conserve şi alte locuri de muncă neagricole, nelegate nemijlocit cu agricultura, sunt probleme foarte acute pentru menţinerea satului.”

Europa Liberă: Subvenţionarea agriculturii a fost drastic, cred, redusă şi iniţial producătorii agricoli au avut un categoric avânt protestatar faţă de acest lucru. Ulterior se pare însă că supărările au fost - aşa – dizolvate în nişte înţelegeri… Cum stau lucrurile acum de vreme ce-mi amintesc că Dvs. consideraţi mulţumitor un fond de subvenţionare de 1 miliard de lei? Ce s-a întîmplat şi ce aşteptări există acum în această privinţă?…

Alexandru Slusari:
„Deci, noi într-adevăr am înaintat mai multe propuneri, inclusiv şi propunerea cu subvenţionarea agriculturii cu pînă la un miliard. Au fost mai multe discuţii, poate pe alocuri neplăcute, dar pînă la urmă întîlnirea cu prim-ministrul a fost într-o manieră constructivă. Noi am explicat poziţia noastră, necesităţile noastre, am accentuat că noi nu cerşim, noi vrem dezvoltarea economică a agriculturii. Prim-ministrul a căzut de acord cu noi, încă o dată repet că a fost discuţia destul de constructivă.

Alexandru Slusari
Noi ne-am înţeles că la prima rectificare a bugetului, care nu va fi la toamnă, dar va fi iată în mai-iunie, bugetul fondului de subvenţionare va fi suplinit, cifra nu a fost anunţată de prim-ministru, dar noi am spus că regulamentul care este acum în stadiu de finisare, este întocmit sub cifra aproximativă de 500 de milioane de lei. Promisiunea a fost că în mai-iunie cifra necesară pentru regulament va fi introdusă în buget, iar la toamnă bugetul va fi încă o dată suplinit.

Dacă toate aceste condiţii vor fi respectate, noi putem să finisăm anul 2011 cu suma undeva de 750, 800 de milioane de lei. Această înţelegere, fie şi verbală, cu o mică doză de incertitudine, dar noi am ajuns la această înţelegere cu prim-ministrul. Nu am avut motive să nu-l credem, deoarece în 2010 mai multe promisiuni din partea prim-ministrului au fost realizate şi noi suntem în aşteptare, mai ales că regulamentul încă nu e gata. Săperăm că tocmai cînd regulamentul va fi aprobat, dar credem că lucrul acesta va fi îndeplinit în mai, producătorii agricoli vor depune masiv dosarele pentru subvenţionare şi tocmai la sfîrşit de mai-iunie şi bugetul va fi rectificat şi înţelegerea noastră va fi respectată.”

Europa Liberă: Şi poate şi timpul va fi mai frumos. E o înţelegere, un acord de gentelemani. Pe de altă parte, subvenţiile, din cîte ţin minte, au crescut de-a lungul anilor de peste 20 de ori. Din 2003 de exemplu de la 30 de milioane la 760 de milioane în 2009. Dar cum stăm cu efectele, eficienţa subvenţionării, pentru că am auzit destule critici şi în acest sens, dle. Slusari ?

Alexandru Slusari:
„Au fost critici şi pentru anul 2010. Noi suntem cei care destul de dur am criticat mecanismul subvenţionării în anul 2010, considerînd că este extrem de birocratizat şi pe alocuri discriminatoriu faţă de întreprinderile agricole mijlocii şi mari care preponderent sunt membrii noştri. În 2011 în cadrul elaborării regulamentului toate organizaţiile neguvernamentale din agricultură au lucrat foarte strîns, cinci şedinţe de lucru am avut, şi eu aş spune că multe neajunsuri noi le-am aliminat.

Cu noul ministru al agriculturii înţelegerea este mai bună şi eu sper că noul regulament din 2011 va fi unul mai calitativ. Deoarece multe probleme noi le-am exclus din acest regulament şi sper că la fel el va fi eficient deoarece în primul rînd este direcţionat spre susţinerea agricultorilor care efectuează învestiţii.”

Europa Liberă: Zilele trecute Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a lansat un program de împrumuturi în monedă naţională, în lei. Este o veste bună pentru agricultori?

Alexandru Slusari:
„Pentru agricultori nu atît de mult contează în ce valută să ia credite, deşi asta tot are o semnificaţie oarecare. Dar mai importantă este rata dobînzii. Atîta timp cît această rată va fi cu mult peste rata refinanţării şi atîta timp cît cerinţele faţă de gaj vor fi exagerate din partea băncilor, situaţia cu capitalizarea agriculturii nu se va îmbunătăţi esenţial.”

Europa Liberă: Dle Slusari, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG