Linkuri accesibilitate

Ucraina reticentă să se alăture Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan


Președintele Viktor Yanukovici cu premierul rus Vladimir Putin în cursul întîlnirii de la Kiev
Președintele Viktor Yanukovici cu premierul rus Vladimir Putin în cursul întîlnirii de la Kiev

Ucraina nu vrea să fie pusă în situaţia de a alege între Vest şi Est.


Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a încercat ieri la Kiev să trezească nostalgia ucrainienilor faţă de epoca sovietică, în care economia celor două ţări era integrată. Premierul rus a sugerat că armonia de pe vremuri ar putea fi refăcută măcar parţial printr-o uniune vamală.


În vizita sa de ieri la Kiev, premierul Vladimir Putin a spus că dacă Ucraina se alătură uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, ar putea câştiga venituri bugetare suplimentare de miliarde de dolari şi şi-ar putea spori creşterea economică anuală cu cel puţin două procente. Răspunsul Ucrainei i-a dezamăgit probabil pe cei care credeau că venirea la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici înseamnă revenirea totală a Kievului în sfera de influenţă a Kremlinului.

În ajunul vizitei lui Putin, Valeri Muntian, reprezentantul Ucrainei pentru cooperarea cu CSI, a spus Europei Libere că ţara sa nu are în vedere intrarea în uniunea vamală. „E vorba numai de semnarea unui nou acord de liber-schimb cu ţările din CSI”, a insistat oficialul ucrainian. În opinia unor experţi occidentali, îndemnurile lui Putin la apropierea Ucrainei de uniunea vamală au o semnificaţie ascunsă.

Alexander Raher, expert în probleme ruseşti şi eurasiatice al unui institut german, a spus că adevăratul mesaj al lui Putin la Kiev a fost împotriva unei apropieri prea mari a Ucrainei de UE. Kievul, ca şi Chişinăul, negociază un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană – pe care intrarea într-o uniune vamală cu Rusia, Belarus şi Kazahstan l-ar face imposibil. Ca şi în trecut, însă, Ucraina nu vrea să fie pusă în
Premierul Vladimir Putin cu omologul său ucrainean Mykola Azarov
situaţia de a alege între Vest şi Est.

Săptămâna trecută, într-un discurs rostit în Parlament preşedintele ucrainian Viktor Yanukovich a spus că speră în semnarea acordului de asociere cu UE înainte de sfârşitul anului curent, dar a insistat că vrea şi apropiere de vecinii de la est. „Sunt convins că dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu uniunea vamală se va baza pe un nou acord de liber-schimb”, a spus Yanukovich, adăugând că asemenea aranjamente bipolare ar face din Ucraina o punte economică între vest şi est.

Agenţia Reuter scrie că pentru Ucraina, problema economică esenţială în relaţia cu Federaţia Rusă rămâne gazul natural. Înaintea vizitei lui Putin la Kiev, premierul ucrainian Mykola Azarov i-a cerut să accepte o revizuire a acordului din 2009 asupra gazelor, despre care ucrainienii spun că fixează preţuri prea înalte, cu consecinţe grave asupra economiei ucrainiene.

Azarov a spus că preţul cerut Ucrainei nu reflectă aranjamentele ruseşti cu ţările din UE şi face ca gazele importate să fie mai scumpe decât ceea ce Azarov a numit, fără să dea detalii, „surse alternative de combustibil”.

Reuter scrie că preţul stabilit prin acordul ruso-ucrainian din ianuarie 2009 este de 450 de dolari pe mia de metri cubi, fiind un record pentru livrările Gazprom în Europa. Până acum, Moscova a semnalat că ar fi gata să revină asupra acordului, cu condiţia unei fuziuni între concernul rus Gazprom şi compania ucrainiană Naftogaz – o idee respinsă de Ucraina. În vizita sa la Kiev, premierul Putin n-a răspuns cererilor de revizuire a acordului privind preţul gazelor naturale, ceea ce i-a făcut pe unii comentatori să creadă că păstrează din nou cartea Gazprom în mânecă, pentru a aduce Ucraina mai aproape de Rusia, îndepărtând-o de occident.

Valeri Muntian, oficialul ucrainian răspunzător de relaţia cu CSI, nu crede însă în asemnea speculaţii şi insistă că ţara lui este în stare să fie partener şi pentru occidentali, şi pentru estici. Muntian a declarat Europei Libere că ar fi o greşeală să divizezi societatea ucrainiană în vremuri atât de grele spunând ba că eşti cu vestul, ba cu estul. „La urma urmei, Ucraina are interesele proprii, de a coopera şi cu Uniunea Europeană şi cu CSI”, a spus Muntian, confirmând că politica externă a Kievului rămâne cum a fost în ultimii 20 de ani, un veşnic balans între răsărit şi apus.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG