Linkuri accesibilitate

Calitatea produselor - principala provocare a acordului de liber schimb


Eugen Hristev, Mihaela Gorban, Iurie Gotișan

Eugen Hristev, Mihaela Gorban, Iurie Gotișan

Convenția Națională pentru Integrarea Europeană: Instituţiile statului vor trebui să asigure infrastructura calităţii.


Republica Moldova negociază cu Uniunea Europeană mai multe acorduri, inclusiv unul de liber-schimb. El ar deschide produselor moldovene, mai mult decât până acum, o piaţă europeană cu jumătate de miliard de consumatori. O structură de integrare europeană a discutat la Chişinău cât de pregătită este economia moldoveană să profite de această deschidere.

Experţi reuniţi în cadrul unui proiect numit Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană, mai bine zis cei care se ocupă de comerţ, pentru că mai sînt alte două grupuri de lucru pe frontiere şi agricultură, susţin că principala provocare pe care o pune în faţa producătorilor negocierea acordului de liber schimb se referă la calitatea bunurilor moldoveneşti şi serviciilor.

Ca să poată beneficia de acordul cu UE, după ce va fi fireşte semnat, producătorii moldoveni vor trebui să ajusteze calitatea produselor la standardele acceptate de piaţa comunitară, este concluzia tranşantă a experţilor expusă de Iurie Gotişan de la centrul Expert-grup.

Îmbunătățirea administrației vamale


Iurie Gotișan:“Totuşi produsele alimentare ale noastre care de fapt fac grosul comerţului extern, dacă nu greşesc undeva peste 30 la sută din totalitatea a ceea ce exportă RM este pe seama produselor alimentare, în mare partea acestea sînt orientate spre pieţele estice care în general sînt racordate la acele standarde GOST de tip sovietic, mai mult sau mai puţin neconforme cu cele ale UE.”

Iurie Gotişan anticipează însă că producătorii s-ar putea împotmoli nu la adaptarea standardelor, ci mai curînd la implementarea acestora, pentru că nu ar avea specialişti bine pregătiţi.

Ce sarcină le revine autorităţilor? Instituţiile statului trebuie să se preocupe de sistemul de control al siguranţei produselor şi de ceea ce experţii numesc infrastructura calităţii.

“La moment se identifică ca fiind una din principalele bariere în valorificarea acestor noi oportunităţi care ni se deschid. Nu atît cu calitatea cît cu sistemul instituţional care trebuie s-o asigure. Adică toate instituţiile respective, investiţiile necesare în domeniile respective de standardizare, metrologie, laboratoare, acreditare pentru ca agenţii noştri economici să poată beneficia de costuri optimale, reduse, la aceste proceduri, să poată rapid să obţină un certificat care este recunoscut şi să exporte marfa rapid în UE.” – explică Eugen Hristev, expert în comerţ şi dezvoltare economică.

Pe de altă parte, de datoria autorităţilor este să elimine barierile birocratice care împiedică comerţul, adaugă Eugen Hristev, şi să îmbunătăţească administrarea vamală.

Eugen Hristev: “Reglementarea trecerii bunurilor la frontieră, optimizarea costurilor şi a perioadei în care aceste documente permisive sînt eliberate, anume vama şi reglementările la vamă fiind un criteriu foarte important care va fi pus pe tabla de negocieri cu UE.”

În acelaşi timp, autorităţile trebuie să-i încurajeze pe producători să înregistreze denumirea produselor, insistînd pe criteriile recunoscute la nivel european. Domeniu în care experţii observă o inerţie din partea antreprenorilor moldoveni, pînă acum fiind înregistrate doar două denumiri de origine naţionale, “Ciumai” şi “Româneşti”.

Cornel Ciurea de la IDIS Viitorul: “Condiţiile aici sînt destul de dure, condiţiile de producere: cam 80 la sută din materia primă trebuie să fie autohtonă. E nevoie de un efort. Atîta timp cît produsele noastre sînt acceptate pe piaţa Rusiei ei se pot relaxa şi pot să nu întreprindă măsuri energice. ”

Acum produsele moldoveneşti ajung pe piaţa comunitară datorită Preferinţelor Comerciale Autonome, un regim de comerţ preferenţial. RM nu poate însă exporta orice produs, din cauză că nu face faţă cerinţelor de inofensivitate, iar pentru cele acceptate sînt stabilite cote sau limite. În cazul în care Moldova va semna cu UE acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător producătorii moldoveni vor putea exporta în ţările europene orice produs, în cantităţi nelimitate, fără taxe sau la tarife vamale mai mici. În aceleaşi condiţii vor intra pe piaţa moldovenească şi produsele fabricate în UE. Ceea ce ar duce la îmbunătăţirea concurenţei, micşorarea preţurilor şi în consecinţă la creştere economică, remarcă experţii.
XS
SM
MD
LG