Linkuri accesibilitate

Knut Vollebaek: „Autorităţile, nu contează dacă sunt recunoscute sau nu, au obligaţia să asigure educaţia în limba maternă a minorităţilor. Este in interesul autoritatilor să asigure predarea în română în Transnistria”.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Situaţia şcolilor cu predare în limba română din Transnistria provoacă îngrijorarea OSCE.

„Ceea ce mă preocupă este dreptul minorităţilor să poată învăţa în limba maternă. În Transnistria sunt îngrijorat de şcolile cu predare în limba romana, care, evident au probleme”, spune oaspetele ediţiei de astăzi, Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale, Knut Voellebaek.

Şi… reluarea negocierilor oficiale în problema Transnistriei a fost din nou amânată.

Mai întâi buletinul de ştiri. Paul Hodorogea trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Înaltul comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale Kurt Voellebaek a cerut administraţiei din Tiraspol să respecte dreptul moldovenilor de a studia în limba maternă. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Kurt Voellebaek şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, inclusiv a celor ce folosesc grafia chirilică. Totodată, el a apreciat eforturile de reformă politică promovate de guvernul de la Chişinău şi a reiterat că Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa va ajuta şi în continuare Moldova în proiectul privind învăţarea limbii romane de către funcţionarii de stat din administraţia locală.

Consultările de la Viena pentru reglementarea transnistreană din 4-5 aprilie s-au încheiat fără stabilirea unei date privind reluarea negocierilor oficiale. „Delegaţia moldovenească a reiterat apelul către toţi participanţii la această reuniune pentru reluarea neîntârziată şi necondiţionată a procesului de negocieri politice în formatul 5+2. Spre regret, nu toţi participanţii au fost pregătiţi pentru a accepta iniţiativa moldovenească”, - a declarat Europei Libere vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov. Următoarea rundă de consultări în formatul 5+2 va avea loc la Moscova pe parcursul lunii iunie. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Consiliul Europei ar putea acorda Republica Moldova până la 150 de milioane de euro pentru modernizarea caselor de cultura, a anunţat la o conferinţă de presă ministrul culturii, Boris Focşa. Ministrul a precizat că vor fi renovate în primul rând casele de cultura din centrele raionale şi cele din satele mari, iar acest proces va avea loc în decurs de doi ani. În Moldova există peste 1200 de case de cultură.

Statele Unite au dat publicităţii un nou raport anual despre respectarea drepturilor omului în lume. La lansarea documentului, secretarul de stat american Hillary Clinton a spus la Washington că Statele Unite sunt alături de cei care luptă pentru drepturile lor, pentru promovarea cauzei democraţiei şi libertăţii de exprimare la adunări paşnice, în scris sau pe internet. Raportul spune că abuzurile au fost „deosebit de serioase” anul trecut în Rusia, Belarus şi Ucraina, ţară care a dat înapoi după realizările democratice din anii precedenţi.

Departamentul de Stat al Statelor Unite spune că situaţia drepturilor omului în Moldova s-a îmbunătăţit după schimbarea guvernării în 2009, mai ales în privinţa libertăţii presei şi comportamentului puterii faţă de opoziţie şi alţi critici. Într-un nou raport anual despre drepturile omului în lume, în cazul Moldovei se mai remarcă faptul că nu mai există prizonieri politici şi nici practica fabricării de către putere a unor dosare cu caracter politic.
Pe de alta parte, raportul notează aspecte negative care se menţin, mai ales corupţia din politie şi justiţie şi multe forme de discriminare pe criterii de gen, etnie şi orientare sexuală.

Ucraina nu vrea să intre în uniunea vamală creată de Rusia, dar ar vrea să negocieze un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, a declarat preşedintele Ianukovici în discursul din parlament despre starea naţiunii. El a arătat că Ucraina vrea să încheie anul acesta negocierile cu Uniunea Europeană asupra acordului de liber schimb, ceea ce face imposibilă participarea ţării şi la uniunea vamală. Din această uniune, iniţiată de Rusia, fac parte Belarus şi Kazahstanul.

Vicepremierul rus Serghei Ivanov a declarat la New York că în opinia sa a venit vremea ca relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite să se relanseze şi la nivel economic, nu numai politic. Statele Unite sunt al optulea partener comercial al Rusiei, în timp ce Rusia nu este între primii 20 de parteneri economici ai Statelor Unite, o situaţie care nemulţumeşte Moscova.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek, s-a aflat săptămâna trecută în Republica Moldova într-o vizită de documentare. El a fost şi la Tiraspol, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii autorităţilor şi cărora le-a spus că indiferent dacă sunt sau nu sunt recunoscute, ele trebuie să respecte dreptul tuturor grupurilor etnice din regiune să înveţe în limba maternă. Paul Hodorogea a stat de vorbă cu Înaltul comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale Knut Vollebaek după vizita sa la Tiraspol.

Knut Vollebaek
Knut Vollebaek
: „Ceea ce ma preocupă este dreptul minorităţilor să poată invăţa în limba lor maternă. În Transnistria sunt ingrijorat de şcolile cu predare in limba romana, care, evident au probleme. Autorităţile, nu contează daca sunt recunoscute sau nu, dar au obligaţia sa asigure o educaţie în limba maternă a minorităţilor. Ei au oportunităţi să inveţe. Există şcoli cu predare în limba rusă, ucraineană, dar şi în română. Iar cele cu predare în română se împart în două: cele care folosesc alfabetul latin şi cele care folosesc alfabetul chirilic. Cred ca este in interesul autoritatilor sa asigure predarea in română în Transnistria, pentru că numărul elevilor scade. Fie ca merg sa invete la alte şcoli, fie că părăsesc de tot regiunea.”

Europa Liberă: Aţi simţit că există un conflict etnic în Transnistria sau nu?


Knut Vollebaek
: „Ar fi gresit sa spun ca am simtit ca exista un conflict etnic in Transnistria, dar stiu ca unele grupuri etnice de acolo nu au viaţa pe care ar trebui sa le-o garanteze drepturile pe care le au. Eu le-am cerut autoritatilor transnistrene să asigure tuturor celor din regiune drepturi egale, conform standardelor internaţionale.”

Europa Liberă: Au facut ceea ce le-aţi cerut?


Knut Vollebaek: „Nu sunt mulţumit de situaţia şcolilor şi ei ştiu asta. Am vizitat recent o şcoala cu predare in limba ucraineană, şi vreau sa va spun ca elevii de acolo au mai multe oportunităţi, poate din cauza ca isi pot continua studiile în Ucraina. Sunt ingrijorat de situatia copiilor care invaţă in scolile cu predare in limba română dar in alfabet chirilic. E greu de imaginat ce poti face cu aceasta limbă în Europa de astăzi. Am pus şi această problemă la întâlnirea cu autorităţile.”

Europa Liberă: Ştiu ca aţi vizitat ieri şcoala de limbă română din Râbniţa. Cu ce impresii aţi plecat de acolo?


Knut Vollebaek
: „Şcoala din Râbniţa are o mulţime de probleme. Copiii invaţă într-o fostă grădiniţă, situaţia este incertă, ei nu ştiu cât timp se mai pot afla acolo. Conditiile sunt foarte proaste, mai ales au probleme cu asigurarea cu materiale didactice, care trebuie aduse de la Chisinau.”

Europa Liberă: Propun să trecem acum la situaţia minorităţii găgăuze din Moldova. Dvs aţi vizitat şi Comratul. Cum funcţionează autonomia găgăuză în interiorul Republicii Moldova?


Knut Vollebaek: „Autonomia functionează in sensul că s-a rezolvat problema. Bine că soluţia a fost găsită. Găgăuzii chiar au autonomie si independenţă în guvernare. În acelaşi timp am observat neînţelegeri între guvernul central al Moldovei şi cel din Comrat. Din când in când le sugerăm autorităţilor din ambele părţi să vadă care le sunt problemele şi să ajungă la un numitor comun.”

Europa Liberă: Dar care sunt problemele care ies cel mai mult in evidenţă în Găgăuzia?

Knut Vollebaek: „Limba găgăuză. Ei sunt îngrijoraţi că limba găgăuză va dispărea curând. Majoritatea populatiei din Gagauzia vorbeşte limba rusă iar sistemul şcolar este aproape in intregime în limba rusă. Se fac lecţii în găgăuză, dar, din cate stiu eu, foarte puţine. De asemenea, profesorii nu pot preda in găgăuză, pentru ca nu au conditii si resurse suficiente pentru aceasta.

Noi am incercat sa organizam cursuri de limbă de stat pentru oamenii din Găgauzia. Ei vorbesc in mare parte in limba rusă, de asta le este dificil să participe la viaţa publică din Moldova. Cursurile sunt parte din programul nostru de servicii publice. Am organizat lectii de limba română la mai mult de 400 de functionari publici şi oficialităţi din Găgăuzia. A fost un succes, pentru că participanţii sunt mulţumiţi.”

Europa Liberă: Dar, în general, cât de importantă este rezolvarea problemelor minorităţilor?


Knut Vollebaek: „Foarte importantă. Aşa cum vedem in multe ţări, tensiunea interetnică este motivul principal pentru a începe conflicte in societate. Pentru ca sa evitam acest lucru, trebuie sa ne asiguram ca toţi cetăţenii unei ţări participă în viaţa publică, au acces la educaţie şi simt că fac parte din societate. Daca sunt marginalizaţi sau izolaţi, noi am observat ca aceasta poate duce foarte uşor la conflicte.”

Europa Liberă: Unii lideri politici de la Chisinau spun ca e nevoie de mai multe şcoli cu predare in limba rusă, universităţi ruse. Asta e adevărat sau e mai mult PR politic?

Knut Vollebaek: „Ceea ce este important e ca vorbitorii de rusă din Moldova sa poata invăţa în limba lor, e dreptul lor, dar e la fel de important ca ei sa inveţe limba ţării în care trăiesc, chiar dacă în regiune limba rusă este considerată limbă internatională. Oricum, româna sau moldoveneasca, spuneţi-i cum vreţi, este limba de stat a acestei ţări.”

Europa Liberă: În Republica Moldova se întâmplă invers, că vorbitorii de română învaţă mai degrabă limba rusă.

Knut Vollebaek: „Nu sunt impotriva nici a acestui lucru, dar atâta timp cât există o limbă de stat, toată lumea ar trebui s-o cunoască sau s-o inveţe. Limba ar trebui să unească o societate. Cursurile despre care spuneam mai inainte sunt foarte populare. Au vrut sa inveţe româna peste 1200 de functionari, dar noi a trebuit sa alegem doar 400. Aşa ca oamenii vor să inveţe limba statului. În special politicienii, care, in aşa fel pot comunica mai usor cu societatea.

Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, Înaltul comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale, Knut Vollebaek, într-un interviu realizat de Paul Hodorogea.
-----------------------------------------------------------------------------------

Autorităţile transnistrene îl invită pe premierul Vlad Filat să se întâlnească de la egal la egal, într-o atmosferă de lucru, în viitorul apropiat. Cei doi se văzuseră anul trecut la două meciuri de fotbal la iniţiativa lui Filat. Vicepremierului pentru reintegrare, Eugen Carpov i-a confirmat într-un interviu telefonic Valentinei Ursu că a primit invitaţia din mâinile ministrului de externe din Tiraspol, Vladimir Iastrebciak, cu care s-a întâlnit pe 4 şi 5 aprilie la consultări informale la sediul OSCE la Viena.

Eugen Carpov
Eugen Carpov
: „Delegaţia moldovenească a reiterat apelul către toţi participanţii la această reuniune pentru reluarea neîntârziată şi necondiţionată a procesului de negocieri politice în formatul 5+2. Avem toate premizele interne şi externe pentru a trece la un nivel mult mai serios de discuţii formale asupra statutului special al regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Când ar putea avea loc negocieri în formatul 5+2?

Eugen Carpov: „Spre regret, nu toţi participanţii au fost pregătiţi pentru a accepta iniţiativa moldovenească. Decizia a fost, că vom continua discuţiile pe parcursul următoarei şedinţe, care va avea loc la Moscova pe parcursul lunii iunie.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar am înţeles, că şi în urma convorbirilor, purtate dintre domnul Iurie Leancă cu omologul său rus, domnul Lavrov, părţile au căzut de acord ca Transnistria să primească un statut special de teritoriu autonom în cadrul Republicii Moldova. Se discută atât de serios această problemă?

Eugen Carpov: „Nu s-a ajuns la discuţii pe conţinutul acelor negocieri politice, care urmează să fie reluate, având în vedere faptul, că nu avem decizia de principiu. Reprezentanţii Tiraspolului au argumentat prin lipsa unor condiţii, care încă, în opinia dânşilor, ar trebui să fie atinse pentru ca să avem deja discuţiile politice. Noi considerăm, că toate aceste condiţii sunt întrunite. În primul rând, pe plan interna avem un dialog, care a devenit deja permanent, continuu. Există un format lucrativ 5+2, care ne permite să discutăm şi să abordăm orice fel de subiecte, inclusiv politice, care trebuie să fie discutate în primul rând.

Avem o guvernare foarte stabilă la Chişinău, care are un program foarte clar pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Pe de altă parte, avem şi condiţiile necesare pe plan internaţional. Dumneavoastră aţi menţionat declaraţiile domnului Lavrov, care au fost foarte şi foarte explicite, că Transnistria urmează să beneficieze de un statut juridic special, în cadrul unei Moldove suverane şi teritorial integre.”

Europa Liberă: Ce vor transnistrenii acum? Ce vor să obţină de la aceste discuţii, negocieri?


Eugen Carpov: „Reprezentanţii regiunii transnistrene se referă cel mai des la unele aspecte tehnice, pe care le consideră importante, ce ţin de executarea documentelor semnate anterior, ce ţin de oferirea unor garanţii suplimentare. Pe când noi considerăm, că toate aceste aspecte pot fi discutate în paralel cu procesul de discuţii politice privind elaborarea statutului. Mai mult decât atât – având un proces de negocieri politice, va fi foarte clar încotro mergem şi unde trebuie să ajungem. Acest punct de vedere practic este sprijinit de toţi participanţii internaţionali în formatul 5+2.”

Radu Benea: vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.
---------------------------------------------------------------------------------------

În stânga Nistrului continuă dezbaterea publică a proiectului strategiei propus de autorităţi pentru dezvoltarea Transnistriei până în anul 2025. Documentul atribuie un rol important agriculturii, într-o regiune puternic industrializată, aflată însă în declin. Ce ar trebui să se facă pentru dezvoltarea sectorului agricol, i-am întrebat pe mai mulţi locuitori ai Transnistriei.


Vox Populi la Tiraspol şi Bender


„Există ferme mari, din câte ştiu, la Bender, la Parcani, care nu au piaţă de desfacere. E bine să avem agricultură dezvoltată, însă hrana trebuie să fie naturală. Fără ajutorul statului nu se poate. Fermierii, dacă vor să se dezvolte, au nevoie de nişte subvenţii de la stat”.

„Sigur, am vrea să cumpărăm produse locale, fără pesticide, fără chimicale. Mai înainte doar aşa era. Cred că am putea să revenim la producţia noastră. Dar autorităţile probabil ştiu mai bine decât noi”.

„Tot ce e de frunte trebuie susţinut. Şi abordarea să fie diferită pentru fiecare producător. Eu aş investi în cei care produc roşii, să zicem, legume, fructe, randamentul cărora este mult mai mare decât al producătorilor de grâu, să zicem. Agricultura devine rentabilă dacă se respectă întregul şir tehnologic – de la câmp, până la ambalajul pentru producţia finită. Avem nevoie de specialişti buni, care să fie numiţi în funcţii prin concurs public, şi nu prin relaţii anumite”.

„Ne permite şi clima, şi solul, avem toate condiţiile să creştem şi roşii, şi castraveţi, şi restul. La noi creşteau şi mere. Au fost livezi minunate. Unde toate acestea au dispărut?

„Trebuie să împrumutăm puţin din sistemul sovietic al agriculturii. Satul puternic era baza economiei. Un loc de muncă la sat crea cinci locuri de muncă în oraş. Trebuie să avem o doctrină alimentară, să ne asigurăm cu producţie proprie. Să cultivăm ce se poate cultiva şi să nu importăm aceleaşi produse, cum sunt roşiile de exemplu. Astfel, va creşte comerţul. Apoi se va dezvolta industria de prelucrare”.

„E necesară o politică de stat. Nu fiecare de capul său, ci în mod planificat şi cu susţinere financiară. Să fie aşa cum trebuie”.

„Agricultura trebuie dezvoltată, pentru că oamenii tot timpul vor avea nevoie de hrană. Însă aşa cum arată experienţa europeană, sunt necesare subvenţii, indiferent de situaţia economică. Împrumurile sunt ineficiente, pentru că există riscul să nu fie întoarse. De aceea, cred că subvenţiile trebuie să fie nominale, pentru producători concreţi. Trebuie să existe un soi de planificare, dar nu aşa ca înainte. Nu avem nevoie de un minister al agriculturii. Şi-aşa avem prea multe ministere”.


Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG