Linkuri accesibilitate

Activitate de antreprenoriat - spre o mai mare autonomie a caselor de cultură


Casa de cultură din Piatra Albă

Casa de cultură din Piatra Albă

Ministerul Culturii Focșa speră să obţină fonduri CoE pentru transformarea fizică a căminelor în centre de cultură.


Ministerul culturii promite că în cîţiva ani în locul aşa-ziselor cluburi degradate şi pustii din localităţile moldoveneşti vor apărea adevărate centre de cultură care să atragă oamenii. Un proiect care ar putea fi finanţat de Consiliul Europei, dacă autorităţile locale îşi vor asuma anumite costuri.

La două decenii de la destrămarea colhozurilor şi sovhozurilor, în grija cărora de regulă erau căminele culturale din sate, din totalul de aproape 1200 de case de cultură cîte sînt acum în evidenţa ministerului, cam 20 la sută sînt în ruină. Jumătate însă ar trebui să fie reparate din temelie ca să fie repuse în folosinţă. Autorităţile centrale spun că de vină pentru starea instituţiilor de cultură din teritoriu ar fi primăriile, cărora le-au fost transmise acestea în subordine mai mulţi ani în urmă. Autorităţile locale se plîng însă că au bugete mult prea sărace, ca să dea bani pentru acest capitol de cheluieli.

Boris Focșa
Ministerul culturii consideră că acest nod gordian poate fi tăiat, dacă li se va da mai multă autonomie caselor de cultură, asigurată prin lege, astfel încît să se poată descurca sub aspect financiar. Ministrul Boris Focşa spune că va înainta propunerea să fie modificată legea culturii care se referă şi la căminele culturale: “Să rămînă finanţarea pe care o au acuma şi plus la asta să le dezlegăm mîinile şi să le permitem o activitate de antreprenoriat. Şi aceşti bani să le rămînă pentru salarii şi pentru întreţinere. Acuma există un circuit închis. Pe de o parte dăm salarii foarte mici şi nu le permitem dezvoltarea. ”

Atîtea autorităţi şi atîtea instituţii la cap de locuitor!


Reforma nu se va opri doar la schimbarea legislaţiei. Ministerul speră să obţină în timpul apropiat 150 de milioane de euro de la Consiliul Europei care vor fi folosite pentru reorganizarea fizică a căminelor în centre de cultură pregătite şi pentru activităţi care ar aduce mai mulţi bani la instituţie . “Se va schimba sistemul de management în aceste case de cultură, vor avea conturi separate. Vor trebui să organizeze activităţi, să invite artişti valoroşi din republică, concerte, spectacole, să ofere servicii în domeniul culturii. ” – spune Boris Focşa.

Instituţiile europene vor da banii numai după ce se vor convinge că autorităţile locale vor fi în stare să schimbe modul de gestiune a acestor instituţii aşa încît după reconstrucţie căminele să fie în stare cel puţin să întreţină clădirea. A doua condiţie ar fi ca primăriile care se angajează să facă transformările să fie capabile să restituie 40 la sută din costul proiectului timp de 20 de ani, fără dobîndă.

Natalia Petrea, vicepreşedintele raionului Ialoveni, crede că autorităţile locale vor accepta condiţiile proiectului, pe care ea le consideră avantajoase şi adaugă că primarii vor avea susţinere de la raion şi la rambursarea banilor şi la elaborarea studiilor de fezabilitate.

Natalia Petrea: “La noi în raion de exemplu asta raională şi una din Rezeni a fost dată în exploatare. Din 25 de primării iaca numai două care eventual ar putea să activeze aşa în condiţii bune, renovate. În general, primarii noştri sînt foarte deschişi pentru investiţiile şi din cultură, pur şi simplu la noi sînt insuficienţi banii proprii bugetari. ”

Chiar dacă proiectul va fi acceptat de CoE, 150 de milioane ar ajunge doar pentru reconstrucţia unei părţi mici din numărul total al instituţiilor. Aşa că ministerul a stabilit că prioritate vor avea centrele raionale şi satele mari sau foarte îndepărtate de localităţile cu case de cultură funcţionale. Ce şanse să fie aduse pe făgaşul lor au casele de cultură din satele mai mici?

Boris Focşa a lăsat să se înţeleagă că nu prea multe: „Dar există necesitatea lor? Credeţi-mă că dacă casele de cultură pînă acuma îşi găseau menirea lor, credeţi-mă că ele demult erau renovate.”

Şi vicepreşedintele raionului Ialoveni Natalia Petrea: “Îs tot condiţiile UE care nu ne înţeleg atunci cînd avem atîtea autorităţi şi atîtea instituţii la cap de locuitor. De aceea noi trebuie să ne optimizăm şi instituţiile, şi cheltuielile în domeniul bugetar.”

Lucru mai greu de înţeles de locuitorii din satele care au toate şansele să rămînă curînd şi fără şcoală. Iată ce mi-a spus bunăoară un locuitor din Piatra Albă, un sat din raionul Ialoveni, nu departe de Chişinău.

Veaceslav: “Pentru Piatra Albă am dori aşa să aibă ca copii noştri să nu se ducă, că şi eu am copii, şi dumnealui are, să nu se ducă în Malo-Mileşti, Ialoveni. De ce să umble copiii pe marginea drumului, să beie, să fumeze, narcotice una, alta. De ce să nu aibă clubul lui, să se ducă să danseze, să facă o discotecă. Ştiţi, ca şi cum am fi al treilea sort.”

Ministerul culturii se pare ca este de aceeasi parere numai ca de la zis si pina la facut e cale lunga.
XS
SM
MD
LG