Linkuri accesibilitate

Despre Emil Cioran, cu ocazia centenarului, s-a scris mult și cu variate contraste în presa internațională a ultimelor zile.


In actualitate astăzi este și centenarul nașterii scriitorului și filozofului român Emil Cioran. Un lot de manuscrise și documente ce i-au aparținut au fost vîndute ieri la licitație la Paris, dar Ministerul Culturii de la București nu s-a în vrednicit să recupereze piesele prețioase de patrimoniu românesc. Agenda noastră culturală și cîteva ecouri la centenar de la Victor Eskenasy:

Cu cîteva zile în urmă, un ziar din Glasgow, semnalînd dificultățile bugetare ale Scoției și reducerile masive aplicate bugetului instituțiilor culturale din Anglia, își intitula un articol: „Pentru o cale corectă de a trata un erou muzical trebuie să vizităm... România?” Autorul articolului apărut în „The Herald Scotland” se referea în mod evident la Festivalul George Enescu și încheia amintind cele aproape opt milioane de euro acordate organizatorilor din bugetul de stat pe anul în curs.

Ceea ce nu știa comentatorul scoțian este că, la capitolul cultural, guvernul României nu îi tratează nici pe departe pe ceilalți „eroi” capabili să proiecteze o bună imagine internațională, cu aceeași generozitate. Demonstrația a fost făcută joi, cu o zi doar înainte de aniversarea de astăzi a centenarului nașterii lui Emil Cioran, cînd la Paris a fost vîndut la licitație un set prețios de manuscrise și documente aparținînd filozofului și, care, în mod normal, ar fi trebuit să constituie o prioritate într-o politică de recuperare a patrimoniului românesc răspîndit pe mapamond.

Agenda culturală: Ecouri la centenarul nașterii lui Emil Cioran


In comparație cu cele opt milioane amintite, cei 150 de mii de euro - suma de pornire a licitației pentru ansamblul lotului Cioran - apare infimă. Și nici suma finală de vînzare, ceva mai mult de 400 de mii, la care lotul a fost achiziționat de un om de afaceri român, nu ar fi trebuit să constituie o problemă reală pentru Ministerul culturii. Administrarea „imaginii” României nu pare să fie în mîinile cele mai bune...

Despre Emil Cioran, cu ocazia centenarului de astăzi, s-a scris mult și cu variate contraste în presa internațională a ultimelor zile. In pagina sa literară, în „Le Monde” s-a vorbit
Emil Cioran
ieri despre „Cioran și căderea omului în timp”, criticul Pierre Assouline amintind de proiectul nerealizat încă al primăriei Parisului de a pune o placă comemorativă pe fațada casei în care a trăit „maestrul silogismului și amărăciunii”.

In „Le Figaro”, Patrick Grainville amintea tot joi că în anii 1970-1980 lectura lui Cioran a fost marota doar unor inițiați, că astăzi el pare să se „întoarcă în Purgatoriu”, un scriitor a cărui viață a fost sortită „unor traversări succesive ale deșertului, întretăiate de reveniri la flăcări entuziaste”. Și, conchidea scriitorul, „ar trebui să se facă în fiecare an o cură mică de Cioran, mai decapantă pentru lipide și balonările gîndirii decît orice thalassoterapie șic”.

Nici în lumea culturală germană centenarul nașterii filozofului nu a trecut neobservată. Un articol substanțial recenza astăzi, în paginile literare ale publicației „Die Zeit”,
Coperta volumului apărut la Suhrkamp (2011)
ediția scrierilor lui Cioran din anii 1931-1937, apărută la editura Suhrkamp, într-un articol intitulat „Ura, sîntem o dictatură” și cu subtitlul „Cum i-a celebrat pe naziști scriitorul și filozoful Emil Cioran”. Sensibilitățile și balanța memoriei diferă de la o țară la alta, dar Cioran este departe de a fi uitat!
XS
SM
MD
LG