Linkuri accesibilitate

Kurt Vollebaek: „Societățile multiculturale sunt societăți în care toate grupurile culturale sau etnice interacționează între ele.”


Zilele acestea la Chişinău se află într-o vizită oficială Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek. Domnia sa a oferit în exclusivitate un interviu pentru postul nostru de radio, în care s-a referit, între altele, la situaţia şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană dar şi la eşecul multiculturalismului în Germania. Knut Vollebaek este invitatul Europei Libere în această dimineaţă.


Interviul matinal EL: Kurt Vollebaek despre drepturile minorităților și societățile multiculturale


Knut Vollebaek: „Ceea ce ma preocupă este dreptul minorităţilor să poată invăţa în limba lor maternă. În Transnistria sunt ingrijorat de şcolile cu predare in limba romana, care, evident au probleme. Autorităţile, nu contează
Înaltul comisar OSCE, Knut Vollebaek
daca sunt recunoscute sau nu, dar au obligaţia sa asigure o educaţie în limba maternă a minorităţilor.”

Europa Liberă: Aşadar drepturile minorităţilor sunt respectate în Transnistria? Pentru că acolo 1/3 din populaţie sunt români, 1/3 ruşi şi 1/3 ucraineni.

Knut Vollebaek:
Ei au oportunităţi să inveţe. Există şcoli cu predare în limba rusă, ucraineană dar şi în română. Iar cele cu predare în română se împart în două: cele care folosesc alfabetul latin şi cele care folosesc alfabetul chirilic. Cred ca este in interesul autoritatilor sa asigure predarea in română în Transnistria, pentru că numărul elevilor scade. Fie ca merg sa invete la alte şcoli, fie că părăsesc de tot regiunea.”

Europa Liberă: Aţi simţit că există un conflict etnic în Transnistria sau nu?

Knut Vollebaek:
„Ar fi gresit sa spun ca am simtit ca exista un conflict etnic in Transnistria, dar stiu ca unele grupuri etnice de acolo nu au viaţa pe care ar trebui sa le-o garanteze drepturile pe care le au. Eu le-am cerut autoritatilor transnistrene să asigure tuturor celor din regiune drepturi egale, conform standardelor internaţionale.”

Europa Liberă: Au facut ceea ce le-aţi cerut?

Knut Vollebaek:
„Nu sunt mulţumit de situaţia şcolilor şi ei ştiu asta. Am vizitat recent o şcoala cu predare in limba ucraineană, şi vreau sa va spun ca elevii de acolo au mai multe oportunităţi, poate din cauza ca isi pot continua studiile în Ucraina. Sunt ingrijorat de situatia copiilor care invaţă in scolile cu predare in limba română dar in alfabet chirilic. E greu de imaginat ce poti face cu aceasta limbă în Europa de astăzi. Am ridicat şi această problemă la întâlnirea cu autorităţile.”

Europa Liberă: Ştiu ca aţi vizitat ieri şcoala de limbă română din Râbniţa. Cu ce impresii aţi plecat de acolo?

La Liceul Evrika din Rîbnița
Knut Vollebaek:
„Şcoala din Râbniţa are o mulţime de probleme. Copiii invaţă într-o fostă grădiniţă, situaţia este incertă, ei nu ştiu cât timp se mai pot afla acolo. Conditiile sunt foarte proaste, mai ales au probleme cu asigurarea cu materiale didactice, care trebuie aduse de la Chisinau.”

Europa Liberă: Propun să trecem uşor la o altă minoritate, găgăuzii. Cum funcţionează autonomia găgăuză în interiorul Republicii Moldova?

Knut Vollebaek:
„Autonomia functionează in sensul că s-a rezolvat problema. Bine că soluţia a fost găsită. Găgăuzii chiar au autonomie si independenţă în guvernare. În acelaşi timp am observat neînţelegeri între guvernul central al Moldovei şi cel din Comrat. Din când in când le sugerăm autorităţilor din ambele părţi să vadă care le sunt problemele şi să ajungă la un numitor comun.”

Europa Liberă: Dar care sunt problemele care ies cel mai mult in evidenţă în Găgăuzia?

Knut Vollebaek:
„Limba găgăuză. Ei sunt îngrijoraţi că limba găgăuză va dispărea curând. Majoritatea populatiei din Gagauzia vorbeşte limba rusă iar sistemul şcolar este aproape in intregime în limba rusă. Se fac lecţii în găgăuză, dar, din cate stiu eu, foarte puţine. De asemenea, profesorii nu pot preda in găgăuză, pentru ca nu au conditii si resurse suficiente pentru aceasta.
La Comrat


Noi am incercat sa organizam cursuri de limbă de stat pentru oamenii din Găgauzia. Ei vorbesc in mare parte in limba rusă, de asta le este dificil să participe la viaţa publică din Moldova. Cursurile sunt parte din programul nostru de servicii publice. Am organizat lectii de limba română la mai mult de 400 de functionari publici şi oficialităţi din Găgăuzia. A fost un succes, pentru că participanţii sunt mulţumiţi.”

Europa Liberă: Dar, în general, cât de importantă este rezolvarea problemelor minorităţilor?
Trebuie să ne asigurăm că toți cetăţenii unei ţări participă în viaţa publică, au acces la educaţie şi simt că fac parte din societate.


Knut Vollebaek:
„Foarte importantă. Asa cum vedem in multe ţări, tensiunea interetnică este motivul principal pentru a incepe conflicte in societate. Pentru ca sa evitam acest lucru, trebuie sa ne asiguram ca toti cetăţenii unei ţări participă în viaţa publică, au acces la educaţie şi simt că fac parte din societate. Daca sunt marginalizati sau izolaţi, noi am observat ca aceasta poate duce foarte usor la conflicte.”

Europa Liberă: Asta pentru ca minoritatile au diferite opinii faţă de majoritate, de exemplu faţă de partidele care ar trebui să vină la guvernare?

Knut Vollebaek:
„N-aş zice că minorităţile au, în mod necesar, păreri prea diferite faţă de guvernare. Tot ce vor ei este sa participe la guvernare. Odata ce fac parte din societate, ei au ceva de spus, au anumite necesităţi. Participând la viaţa politică din ţară sau la nivel local ei îşi pot influenţa astfel viaţa lor proprie. Nu cred ca minoritatile sunt foarte diferite de noi restul, pentru ca un grup de minorităţi care este o minoritate intr-o ţară, este majoritate în altă ţară. Atunci cand un astfel de grup este marginalizat, apare nemulţumire, tensiune iar aceasta poate fi periculos pentru orice societate.”

Europa Liberă: Da, dar o minoritate din societate votează un partid care va fi tot în minoritate şi la guvernare, respectiv partidul majoritar oricum decide lucrurile aşa cum vrea.

Knut Vollebaek:
„Aceasta nu este neapărat adevărat. În primul rând, în unele ţări s-a observat că minorităţile nu votează neapărat in conformitate cu etnia lor. Ei pot fi
În Moldova problema este că la guvernare există foarte puţini reprezentanţi ai minorităţilor.
liberali, democrati, socialişti, pot avea diferite afilieri politice. Unele ţări pot servi ca exemplu foarte bun cand minoritatile s-au alăturat partidelor majoritare.”

Europa Liberă: Moldova din care categorie face parte?

Knut Vollebaek:
„În Moldova problema este ca la guvernare există foarte puţini reprezentanţi ai minorităţilor. Am discutat problema cu autorităţile şi să ştiţi că există şi solţuţii. Cea mai buna este, desigur, integrarea lor in viaţa publica. Dar solutia unor ţări a fost stabilirea unei anumite cote a minoritatilor in lista fiecărui partid. Soluţia nu este ideală, dar...”

Europa Liberă: E puţin forţată...

Knut Vollebaek:
„Da, dar in ţara mea natală, Norvegia, există un anumit procent din numarul total de persoane pe lista partidelor, care trebuie sa fie femei. Soluţia a fost de ajutor. Femeile au devenit mai puternice şi au inceput sa participe mai activ in viaţa socială. La fel poate fi facut si cu minorităţile.”

Europa Liberă: Unii lideri politici de la Chisinau spun ca e nevoie de mai multe şcoli cu predare in limba rusă, universităţi ruse. Asta e adevărat sau e mai mult PR politic?

Knut Vollebaek:
„Ceea ce este important ca e vorbitorii de rusă din Moldova sa poata invăţa în limba lor, e dreptul lor, dar e la fel de important ca ei sa inveţe limba ţării în care trăiesc, chiar dacă în regiune limba rusă este considerată limbă internatională. Oricum, româna sau moldoveneasca, spuneţi-i cum vreţi, este limba de stat a acestei ţări.”

Europa Liberă: În Republica Moldova se întâmplă invers, că vorbitorii de română învaţă mai degrabă limba rusă.

Knut Vollebaek:
„Nu sunt impotriva nici a acestui lucru, dar atâta timp cât există o limbă de stat, toată lumea ar trebui s-o cunoască sau s-o inveţe. Limba ar trebui să unească o societate. Cursurile despre care spuneam mai inainte sunt foarte populare. Au vrut sa inveţe româna peste 1200 de functionari, dar noi a trebuit sa alegem doar 400. Aşa ca oamenii vor să inveţe limba statului. În special politicienii, care, in aşa fel pot comunica mai usor cu societatea.”
Nu există altă opţiune decât construirea societăţilor multiculturale.


Europa Liberă: Voi cita ceea ce a declarat cancelara germana Angela Merkel: „Încercarile de a construi o societate multiculturală în Germania au eşuat.” Dacă au eşuat în Germania, cum ar putea fi ele un succes în Moldova?

Knut Vollebaek:
„Nu există altă opţiune decât construirea societăţilor multiculturale. Nu avem de ales. Cu tot respectul faţă de doamna Merkel, dar cred ca ea nu a inteles corect multiculturalismul. O societate multiculturala nu inseamna o societate paralelă, cu multe grupuri etnice care locuiesc unul linga altul dar nu comunica intre ele.

O societate multiculturală este o societate în care eu pot să-mi pastrez identitatea, limba maternă, dar in acelasi timp sunt obligat să invăţ limba statului in care trăiesc. Societatile multiculturale sunt societati în care toate grupurile culturale sau etnice interactionează intre ele. Chiar toate ţările din lume sunt multiculturale în ziua de azi. Nu mai există ţări cu o singura etnie. Poate cu mai multi ani in urmă, spre exemplu ţara mea, Norvegia era destul de monoetnica, dar acum nu mai e.”

Europa Liberă: Dar cum putem face ca o societate multiculturală să functioneze?

Knut Vollebaek:
„Aceasta este o provocare pentru toti noi, pentru OSCE, pentru guverne. Dar solutiile diferă de la ţară la ţără, şi depinde de compozitia etnica a ţării, procentajul... Ce este cert este ca nu putem evita problema aceasta.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG