În campania electorală pentru alegerile locale din iunie, radiodifuzori vor avea mai multă libertate editorială. Potrivit noii „Concepţii de reflectare a campaniei electorale”, prezentată astăzi de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, radiodifuzorii vor fi liberi să-şi întocmească lista invitaţilor; publicitatea electorală va fi numai pe bani şi numai radiodifuzorii locali şi regionali sunt obligaţi să relateze despre campania electorală. Cei publici pot să o facă, dacă vor. Se vor face acum mai resimţite presiunile politice?
Lipsite de dreptul la publicitatea electorală gratuită la televiziunea şi radioul public, unele partide s-au şi declarat nemulţumite. Lidera PNL Vitalia Pavlicenco consideră această decizie discriminatorie în raport cu partidele fără reprezentare parlamentară.
Vitalia Pavlicenco: „Este ceva groaznic, pentru că un minut pentru un clip electoral costă aproape 600 de euro, şi atunci, avându-se în vedere faptul în perioada dintre alegeri au acces la spaţiul public de dezbateri numai partidele parlamentare, cu mici excepţii, când acest lucru va continua şi în perioada electorală, asta înseamnă că are loc o discriminare politică a partidelor extraparlamentare, se subminează principiul democratic al pluralismului politic.”
Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Marian Pocaznoi crede însă că prevederea anterioară, prin care radiodifuzorii publici erau obligaţi să acorde timpi de antenă gratuiţi tuturor concurenţilor electorali, în scop de publicitate, era o absurditate.
Subminarea pluralismului politic?
Marian Pocaznoi: „În cazul în care vor fi 100 de mii de concurenţi, cum să le acorzi câte cinci minute la fiecare la M1. Fizic nu este posibil. În 2007, a fost aşa o situaţie, când a venit un candidat de la Valea Perjei. Dar dacă dau buluc toţi. Dezbaterile electorale – e altceva. M1 e obligată să-i invite pe toţi. Publicitatea electoral costă bani şi am studiat practica mai multor ţari – nicăieri nu se dau gratuit timpi de antenă.”
Iată însă şi un alt argument în favoarea deciziei, invocat de preşedintele companiei publice de televiziune şi radio, Constantin Marin: „Noi suntem un radiodifuzor public naţional. Eventual un concurent dintr-o localitate de la nord îşi solicită timpul cuvenit. Ce rost are să irosim resursele noastre pentru o problemă de impact local?”
Vitalia Pavlicenco crede totuşi false aceste argumente: „Nu este adevărat, pentru că nu vorbim despre 100 de mii de candidaţi, ci de partide. Pentru că la noi candidează din partea partidelor, nu din circumscripţii doar. Iar independenţii n-au decât să fie lăsaţi la televiziunile locale.”
O prevedere la care nu s-a renunţat, deşi este la fel considerată imposibil de realizat, este cea care îi obligă pe radiodifuzori să-şi facă public numele proprietarului înainte de începutul campaniei electorale. Întrebat dacă regula a dat roade la scrutinul anterior, preşedintele CCA, Marian Pocaznoi a spus: „Această prevedere a fost introdusă în concepţie în baza Codului electoral, dar lumea vrea să audă numele proprietarului, cine este persoana fizică. Dar de câte ori am încercat, apare o companie, apoi alta, apoi alta înregistrată printr-un off-shore. Nu cred că va fi posibil vreodată să aflăm, ” spune preşedintele CCA.
