Linkuri accesibilitate

Sandu Coica: „Astăzi la facultate nimeni nu îţi sugerează că ar trebui să trimiţi un CV, că trebuie de pe acum să te gândeşti unde vei munci.”


Şomajul afectează tot mai mult tinerii - la această oră fiecare al şaselea bărbat tânăr (între 15 şi 24 de ani) este şomer. De ce se întâmplă şi cum tratăm această problemă? Vom discuta în această dimineaţă – şi sperăm că nu a intrat încă în şomaj – cu preşedintele Consiliului Naţional al Tineretului din Republica Moldova, Sandu Coica.


Interviul matinal EL: cu Sandu Coica despre șomajul în rîndul tineretului


Europa Liberă: Dle Coica, sper că nu sunteţi şomer ca fiecare al şaselea tînăr în Republica Moldova?

Sandu Coica:
„Spre fericirea mea nu sunt şomer. Mai mult ca atît, sunt implicat şi în activităţi voluntare, ceea ce îmi ocupă foarte mult timp”.

Europa Liberă: Dle Coica, un bărbat tânăr din şase şomează acum în Republica Moldova, potrivit statisticilor - şi aceste statistici au devenit mai triste decât anul trecut… Vi se pare grav ca aproape fiecare al treilea şomer (27.8% din total) să fie tânăr cu vârsta de până la 24 de ani sau moldovenii îşi plâng degeaba de jele, pentru că e oarecum normal şi există situaţii mult mai proaste?

Sandu Coica
Sandu Coica:
„Am văzut şi eu sondajul respectiv. Personal, mi-a stârnit anumite semne de întrebare cifra propriu-zisă, pentru că se referă la tinerii cu vârsta între 15-24 de ani. Dacă e să ne gândim, majoritatea tinerilor din această categorie de vârstă sunt, de fapt, încadraţi în procesul de studii. De aceea e şi normal ca marea majoritate din ei să nu muncească, pentru că studiază. Dacă îşi doresc un loc de muncă, acesta de obicei este pentru o jumătate de zi, ceea ce îngreunează foarte mult găsirea unui astfel de loc de muncă, pentru că majoritatea angajatorilor preferă pe cineva care poate să muncească o zi întreagă, adică opt ore cum spune Codul Muncii.

Legislaţia prevede anumite restricţii care se referă la angajarea de până la 18 ani. Dacă vorbim despre tinerii cu vîrsta cuprinsă între 15 la 18, angajatorii au sunt mai sceptici faţă de această categorie de vârstă, dar şi tinerii propriu-zis sunt acei care sunt sigur că ezită să se angajeze la această vârstă fragedă. Dar, oricum, trebuie să admitem că statistica este cam tristă - 17,8 % este totuşi un procent destul de mare al ratei şomajului”.

Europa Liberă: O să revenim la dorinţa tinerilor de a munci o parte din zi de la 15 ani, dar cadrul legal din acest punct de vedere este prietenos pentru tineri sau impune anumite restricţii care generează acest fenomen al şomajului ridicat?

Sandu Coica:
„E şi normal să fie anumite restricţii la categoriile de vârstă de până la 18 ani şi mi se pare că aceste restricţii vin să protejeze tinerii care ştim că sunt consideraţi minori până la acea vârstă. În primul rînd ceea ce ţine de structură fiziologică, pentru că organismul încă nu este format şi nu pot să muncească în oricare domeniu care presupune şi un anumit efort fizic sau o expunere la un pericol, de aceea este normal să fie aceste restricţii până la 18 ani”.

Europa Liberă: Dra dvs cum vedeţi realitatea în care legea nu permite deschiderea unui carnet de muncă pentru cei care sunt studenţi la un moment dat şi ar prefera să muncească şi să aibă vechime în muncă, în consecinţă?

Sandu Coica:
„Sunt de acord că există anumite impedimente în ceea ce ţine de carnetul de muncă şi chiar este regretabil acest fapt, pentru că un tânăr care începe să muncească este mai greu să ducă evidenţa acelei perioade cînd este încadrat şi în procesul de studii. Din câte eu ştiu legislaţia prevede acest lucru, însă mecanismul de implementare lasă de dorit. Atâta timp cât munceşti dar eşti şi student sau elev la o şcoală profesională, perioada cât eşti încadrat în procesul de studii, este considerată ca stagiu de muncă.

O altă chestie pozitivă pe care ar trebui să o salutăm dar care, din păcate, este doar pe hârtie şi nu funcţionează la modul practic, este ceea ce a fost prevăzut în legea cu privire la vonluntariat în primăvara anului 2010 şi anume că orice activitate de voluntariat prestată de un tânăr în cadrul unei organizaţii este considerată ca un stagiu de muncă. Adică tânărul fiind student şi fiind încadrat într-un sindicat studenţesc sau orice altă organizaţie care îl interesează, cu scopuri ecologice sau de participare civică, poate fi considerată ca stagiu de muncă, inclusiv se oferă şi credite de studii pentru asta. Însă deocamdată e doar pe hârtie pentru că nu există un mecanism de implementare a acestei legi”.

Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Coica, am auzit deseori studenţii care învaţă peste hotare spunînd că zilnic trimit CV-ul şi scrisori de motivare la zeci dacă nu chiar sute de angajatori. Sunt tinerii moldoveni la fel de activi în a-şi căuta un loc de muncă?

Sandu Coica:
„Din păcate nu cunosc statistici în acest domeniu, însă pornind de la experienţa personală, de la ceea ce am văzut la semenii mei când eram student, din păcate nu. La noi predomină încă mentalitatea de acum 20 de ani, când după finisarea studiilor se aşteaptă ca statul să ofere locuri de muncă, apartamente. Se mai păstrează această mentalitate.

Cota tinerilor cu adevărat activi care încep încă de pe băncile facultăţii să aplice la posturi vacante, să trimită CV-ul la companiile care îi interesează, este destul de mică, din păcate. Pe de altă parte, trebuie să ne referim şi la calitatea studiilor în Republica Moldova care nu oferă aceste abilităţi tinerilor. Astăzi la facultate nimeni nu îţi sugerează că ar trebui să trimiţi un CV, că ar trebui să aplici undeva, că trebuie de pe acum să te gândeşti unde vei munci. Tânărul este lăsat de capul lui să se descurce cum poate”.

Europa Liberă: În consecinţă calitatea forţei de muncă scade şi angajatorii devin mai pretenţioşi, poate că în mod justificat, pentru că uneori nu poţi găsi un specialist sau un băiat sau o fată pregătită într-un anumit domeniu cu săptămînile.

Sandu Coica:
„Să nu ne ascundem după deget, cunoaştem foarte bine gradul de corupţie în sistemul de învăţământ. Angajatorii, mai ales cei din domeniul privat, fiind interesaţi de o eficienţă cît mai mare a afacerii lor, sunt interesaţi să aibă tineri profesionişti, şi dacă gradul de corupţie este atât de mare în învăţămînt, este normal să îţi pui întrebarea dacă tânărul respectiv are notele bine-meritate sau are notele cumpărate. Este şi normal să cauţi, să pui accentul pe calitate, să faci concursuri de angajare.

Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că sunt şi o mulţime de dezavantaje pentru tineri. De multe ori nu sunt create facilităţi practice ca tinerii cumva să fie încadraţi în cîmpul muncii sau să aibă o anumită experienţă încă de pe băncile universităţii, fie chiar şi prin acele practici care sunt de scurtă durată, terminînd universitatea dorind să te angajezi automat ţi se cere experienţa pe care nu ai de unde să o iai”.

Europa Liberă: Îmi amintesc că spuneaţi o dată că ar fi o sugestie foarte pentru instituţiile statului să se gândească la reducerea de impozite în cazul angajării unor tineri. Acum, cînd se împlinesc doi ani de la revolta tinerilor, pentru că a fost şi o revoltă a tinerilor faţă de realitatea în care trăiesc ei, în primul rînd, poate, există destulă deschidere a autorităţilor din punctul acesta de vedere faţă de tineri? Sau rămân destul rezerve, dle Coica?

Sandu Coica:
„Cel puţin la nivel declarativ există o deschidere”.

Europa Liberă: Era declarativ şi anul trecut din cîte îmi amintesc eu...

Sandu Coica:
„E adevărat că lucrurile se întâmplă mai încet. Este desigur salutabilă mărirea alocaţiei bugetare pentru domeniului tineret, care a crescut practic de cinci ori, în acelaşi timp cred că e nevoie de eforturi mult mai mari. Dacă vorbim despre şomaj, de antreprenoriat în rîndul tinerilor, actorii principali pe care îi văd aici ar fi, în primul rînd, Ministerul Economiei.

Cred că ar trebui să preluăm din practica internaţională diferite politici de stimulare a angajării şi a antreprenotiatului în rîndul tinerilor, cum ar fi scutirea angajatorului de impozit pe trei ani în cazul în care 20 la sută, de exemplu, dintre lucrătorii lui sunt tineri. O altă facilitate ar fi tinerii care sunt încadraţi în cîmpul muncii să nu plătească impozitul pe venit în decurs de cîţiva ani, ceea ce ar stimula, iarăşi, tinerii să lucreze pentru că acest lucru ar duce la un salariu ceva mai mare.

Ce am am văzut pozitiv, dar deocamdată la un nivel foarte mic este programul lansat de guvern în ceea ce priveşte atragerea tinerilor care au făcut studii peste hotare, care să vină să se încadreze în cîmpul muncii în Republica Moldova. Aici, guvernul împreună cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie vine cu un supliment de 200 de euro timp de şase luni. Este ok, este binevenit, dar este doar pentru un număr de 30 de tineri la moment, adică este ceva experimental şi, practic, se exclud tinerii din Republica Moldova care îşi pun întrebarea: bine, noi am rămas aici, am preferat să aducem un aport la dezvoltarea ţării, dar am fost în mare parte ignoraţi”.

Europa Liberă: Dle Coica, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG