Linkuri accesibilitate

Demilitarizarea, depolitizarea și debarasarea de memoria instituționalizată.


La Chişinău, un grup de organizaţii neguvernamentale a înaintat câteva recomandări pentru reformarea şi demilitarizarea Ministerului de Interne. Accelerarea acestor schimbări, ar trebui să uşureze liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeana, spun experţii. Diana Răileanu a căutat sa afle de la analistul Institutului “Viitorul”, Leonid Litra, care sunt paşii necesari pentru reformarea eficientă a MAI.


În opinia experului IDIS “Viitorul” Leonid Litra, reforma Ministerului de Interne trebuie să înceapă cu demilitarizarea instituţiei: “Ceea ce presupune acest proces este nu doar o demilitarizare „de vitrină”, adică scoaterea uniformei sau a unor simboluri care arată această instituţie într-o formă mai militarizată. Dar înseamnă şi reformarea modelului de subordonare – ca acesta să nu fie conform gradelor militare, ci să fie conform profesionalismului, asta e doar un exemplu”.

O altă recomandare importantă a experţilor se referă conducerea Ministerului de Interne care trebuie să fie ferită de influenţa puterii politice: „Că atunci poliţia nu este utilizată în scopuri aşa cum s-a făcut la 7 aprilie sau când fostul preşedinte venea la şedinţa MAI de luni dimineaţa şi spunea că „de mâine 50 % trebuie să fie demişi din poliţie”.

Ce-i de făcut cu mentalitatea oamenilor din sistem?


Leonid Litra s-a arătat sceptic faţă de termenul pe care şi l-a propus Ministerul de Interne - începutul anului 2012 – de când ar trebui să devină palpabile primele rezultate ale reformei: „De multe ori reformele sunt întrerupte de unele procese de care MAI este mai puţin responsabil. De exemplu procesul politic. Ne amintim că concepţia reformei se discuta în primăvara trecută şi se spunea că în toamnă va fi deja adoptată. A pornit referendumul, alegeri, lucrurile au stagnat puţin, au fost duse pe planul doi pentru că în faţă a ieşit retorica, populismul, promisiunile electorale, tot felul de chestii care sunt fireşti pentru o campanie electorală dar care fac ca acest proces să stagneze”.

Dar cât de eficientă poate fi reforma organelor de interne, fără o schimbare a mentalităţii oamenilor din sistem? L-am întrebat pe directorul executiv al Institutului Viitorul: „Ieri am venit din Georgia şi am vorbit cu o persoană care a fost implicată foarte mult în procesul de reformă a MAI şi l-am întrebat: ce aţi făcut de aveţi o atât de mare încredere a cetăţenilor în poliţie, peste 80 %. Şi el spunea: ministrul nostru a spus clar: dacă nu există curent electric nu trebuie să aprinzi şi să stingi lumina. Respectiv, dacă în poliţie nu există pe cine să reformezi, nu trebuie să îi faci training de o mie de ori pentru că este o problemă de mentalitate, după cum aţi spus. Respectiv, ei au dat afară o bună parte din aceşti poliţişti. Până a se pregăti această concediere masivă se pregăteau deja alţii care să le ia locul. Trebuie să vedem care sunt riscurile mai mari, păstrării memoriei instituţionale sau concedierii în masă. Dacă memoria instituţională nu ne-a ajutat la nimic, atunci nu ştiu dacă această memorie instituţională este foarte importantă”.

Amintim că la finele lunii trecute, premierul Vlad Filat a spus că Uniunea Europeană va acorda Moldovei 50 de milioane de euro pentru reforma din justiţie şi afacerile interne. Prima tranşă de 10 milioane de euro ar putea ajunge în Moldova până la sfârşitul anului.
XS
SM
MD
LG