Linkuri accesibilitate

Maxim Kuzovlev: „Dl Lavrov zice lucruri evidente, însă Rusia face şi lucruri concrete pentru Transnistria. Nu e o discuţie – sunt bani reali, un ajutor concret pentru scopuri concrete. Şi toate declaraţiile diplomaţilor trebuie să le punem în raport cu realitatea”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi, buletinul de ştiri. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Într-o reacţie la recenta întâlnire dintre miniştrii de externe ai Moldovei şi Rusiei, ministerul de externe de la Tiraspol a spus că transnistrenii nu vor accepta niciodată să fie parte dintr-un stat moldovenesc unitar. „Noi ne vedem viitorul numai ca stat independent, membru cu drepturi egale al comunităţii internaţionale”, se spune în declaraţia citată de Interfax. Miniştrii de externe Iurie Leancă şi Serghei Lavrov au discutat chestiunea transnistreană pe 29 martie la Moscova, reafirmând că ambele ţări văd rezolvarea ei numai cu păstrarea unităţii teritoriale a Moldovei.

Totodată, într-un articol publicat de Nezavisimaia Gazeta, liderul de la Tiraspol Igor Smirnov a spus că nu va accepta alţi pacificatori în afară de cei ruşi şi nici evacuarea muniţiilor de la Colbasna. Declaraţia vine ca răspuns la afirmaţiile ministrului rus de externe, potrivit căruia
arsenalul militar şi patrimoniul fostei armate ruse a 14-a rămase din Transnistria vor trebui evacuate, iar misiunea de pacificare va fi transformată într-una de garantare a păcii, cu participarea Uniunii Europene. Toate acestea însă, a spus Lavrov, se vor întâmpla numai după rezolvarea politică a conflictului. Şeful diplomaţiei ruse a declarat că Moscova doreşte reluarea grabnică a negocierilor oficiale, însă găsirea unui compromis depind în primul rând de Chişinău şi Tiraspol. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Ucraina crede că astăzi există toate premizele pentru reluarea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol şi a negocierilor oficiale în formatul 5+2 pentru soluţionarea conflictului. Un progres poate fi obţinut chiar anul acesta, a declarat Europei Libere, reprezentantul special al Kievului la negocieri, Igor Harcenko.

Igor Harcenko: „Astăzi cred că există şanse, anume în 2011, pentru că s-a schimbat un pic mediul politic din jurul conflictului. Acum se vorbeşte mai mult despre conflict, se discută la nivel înalt. La ultimul summit al OSCE de la Astana părţile au reuşit practic să convină asupra problematicii transnistrene, dar din alte motive textul nu a fost inclus în declaraţia finală. Deci, există o mişcare. Acum e necesar să se păşească înainte”, a declarat Igor Harcenko.

Premierul polonez, Donald Tusk a declarat la Chişinău că ţara sa doreşte să vadă Moldova integrată pe deplin în Uniunea Europeană. La o conferinţă de presă comună cu omologul său moldovean, Tusk a spus că Moldova a progresat rapid într-o perioadă scurtă şi a obţinut o imagine strălucită. Premierul polonez, ţara căruia va prelua la 1 iulie preşedinţia Uniunii Europene prin rotaţie, a participat la Chişinău la forumul economic Moldova-Uniunea Europeană.

Curtea Internaţională de Justiţie a respins audierea unei plângeri depuse de Georgia împotriva Rusiei acuzată de epurări etnice în republicile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Printr-o decizie de 10 voturi contra 6, judecătorii celui mai înalt tribunal al ONU au spus că judecarea cazului nu este de competenţa instanţei, pentru că Rusia şi Georgia nu au făcut tentative să ajungă la o înţelegere negociată înainte de a aduce cazul în faţa justiţiei internaţionale. Acuzaţiile georgiene se referă la scurtul război cu Rusia din august 2008, în rezultatul căruia Moscova a recunoscut independenţa celor două republici separatiste.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Aşadar, invitatul ediţiei de astăzi este jurnalistul Maxim Kuzovlev din Tiraspol, pe care l-am întrebat ce evenimente ale săptămânii trecute i s-au părut mai importante?

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev
: „Ultima săptămână din luna martie a fost una densă pentru diplomaţi. În Transnistria au fost ambasadorii Marii Britanii şi Suediei, reprezentantul special al Ucrainei. În plus, reprezentanţii ministerului de externe al Transnistriei s-au întâlnit cu reprezentanţii speciali ai Abhaziei pentru Transnistria. Şi, totodată, ştim că şeful diplomaţiei Republicii Moldova, dl Leancă, s-a întâlnit la Moscova cu dl Lavrov şi că ministerul de externe a emis o declaraţie cu această ocazie şi referitoare la interpretările apărute la Chişinău”.

Europa Liberă: cum se poate explica această activizare a contactelor diplomatice?

Maxim Kuzovlev: „Ele au precedat runda ordinară de consultări în problema transnistreană de la Viena. Din câte ştiu, ultima rundă de la Viena a fost lipsită de orice rezultat, nici măcar pentru protocol nu aveau ce să scrie. Şi ca să nu perpetueze această practică, probabil, părţile implicate tatonează terenul, încearcă să afle ce intenţii are Transnistria şi vorbesc despre ce şi-ar dori. Cred că aceasta ar fi principala explicaţie a acestei activizări pe plan diplomatic”.

Europa Liberă: Maxim, eu aş aminti ascultătorilor noştri că şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a punctat câteva lucruri după întâlnirea de săptămâna trecută de la Moscova cu omologul său moldovean Iurie Leancă. În primul când, Lavrov a spus că Rusia doreşte să fie reluate cât mai curând posibil negocierile oficiale în problema Transnistriei şi că a venit timpul să se ajungă la un compromis politic. El a repetat poziţia Rusiei, potrivit căreia Transnistriei ar trebui să i se ofere un statut special, dar în cadrul unui stat unitar, integru teritorial şi neutru din punct de vedere militar Republica Moldova. Lavrov a repetat că cele două părţi implicate – Chişinăul şi Tiraspoul - ar trebui să fie acelea care să se pună de acord, pornind de la principiul egalităţii părţilor. Totodată, el a spus că Rusia va relua evacuarea completă a patrimoniului şi arsenalului său militar din Transnistria, dar numai după soluţionarea politică a conflictului, tot atunci Rusia va accepta şi transformarea misiunii de menţinere a păcii, dintr-una militară, într-o misiune civilă de garantare a păcii cu participarea Uniunii Europene şi sub egida OSCE.

Iurie Leancă şi Serghei Lavrov
Serghei Lavrov a mai spus că reluarea urgentă a negocierilor este foarte importantă. El a subliniat acest lucru în contextul discuţiilor pe care Rusia le poartă cu Uniunea Europeană pentru crearea unui comitet ruso-european privind politica externă şi de securitate – aşa numita iniţiativă Merkel-Medvedev. Totodată, Lavrov a deplâns lipsa de reacţie a Bruxellesului la iniţiativele Moscovei privind elaborarea unei abordări comune nu numai asupra conflictului transnistrean, dar şi a crizelor din Orientul Mijlociu şi, mai nou, Africa de Nord. Ministrul rus de externe a spus că Rusia nu va aştepta până când Uniunea Europeană va accepta înfiinţarea comitetului mixt, pentru că doreşte să se mişte înainte pe calea reglementării transnistrene, din care face parte şi problema misiunii de menţinere a păcii.

La rândul său, ministrul moldovean de externe Iurie Lenacă, a salutat deschiderea Rusiei pentru reluarea cât mai urgentă a negocierilor oficiale în formatul 5+2 privind Transnistria. La negocier participă, amintim, OSCE, Rusia şi Ucraina, în calitate de mediatori, şi Uniunea Europeană şi Statele Unite ca observatori, precum şi cele două părţi – Cişinăul şi Tiraspolul. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Iurie Lenacă a menţionat că au existat de-a lungul anilor mai multe proiete pentru statutul regiunii transnistrene, dar că, din păcate, nici unul nu a fost dus la o finalitate logică. De aceea, Chişinăul ar putea să se conducă acum de o altă abordare.

Iurie Leancă
Iurie Leancă
: „Să reluăm aceste discuţii în formatul 5+2, să avem acest climat favorabil şi intern, bazat pe un alt nivel de încredere, pe care am încercat să-l construim anul trecut şi anul acesta, deloc simplu, deseori întâmpinând reacţii neadecvate din partea celor de la Tiraspol. Dar oricum nu avem altă alternativă, decât să promovăm această logică şi politică de angajare a autorităţilor, a oamenilor de acolo, a comunităţii de afaceri ş.a.m.d. Şi să discutăm în acest context anumite principii. Principii de a construi, pe de o parte, acest stat unic, un stat cu un singur subiect al dreptului internaţional, cu competenţe foarte clar fixate pentru centru, pentru Republica Moldova, pentru capitala ei. Şi totodată să discutăm despre competenţele, pe care ar putea să le aibă regiunea respectivă, bazându-ne pe experienţe existente deja în Europa.”

Iurie Leancă a salutat şi deschiderea Rusiei în chestiunea transformării misiunii de menţinere a păcii dintr-una militară într-o misiune civilă, cu mandat internaţional.

Iurie Leancă: „Nu este o înțelegere moldo-rusă, este un subiect discutat în context mai larg, în contextul formatului 5+2. Vorbim despre necesitatea transformării contingentului actual, în reformatarea lui. Pornind de la ideea că mandatul acestui contingent din 1992 reflecta problemele de atunci, realităţile din teren. Slavă Domnului, nu a mai fost vărsare de sânge, astfel încât situaţia s-a schimbat, din punctul nostru de vedere, şi mă bucur că ministrul Lavrov a împărtăşit această poziţie, s-a schimbat situaţia, s-au schimbat obiectivele, astfel încât avem nevoie de altfel de forţe de menţinere a păcii, cu un element mai puţin militar, dar cu unul axat pe dimensiunea civilă. Eventual una poliţienească, una cu caracter internaţional. Am văzut o reacţie pozitivă din partea domnului ministru Lavrov şi sper să putem, împreună cu ceilalţi parteneri ai noştri, să avansăm şi pe acest subiect.”

A spus într-un interviu pentru Europa Liberă ministrul moldovean de externe Iurie Leancă.

Igor Smirnov
Declaraţiile miniştrilor rus şi moldovean de externe au trezit o reacţie destul de dură a administraţiei transnistrene. Tiraspolul nu este de acord cu faptul că, aşa cum s-a exprimat Serghei Lavrov, la baza compromisului politic ar trebui să stea modelul unui stat unitar şi integru teritorial. Principiul fundamental, în opinia Tiraspolului, trebuie să fie egalitatea părţilor, lucru de altfel menţionat şi de Serghei Lavrov. Tiraspolul critică şi intenţia Rusiei de a-şi retrage arsenalul militar şi de a schimba formatul misiunii de menţinere a păcii, chiar dacă Rusia pune condiţia ca mai întâi să existe soluţia politică. Într-o declaraţie a departamentului de externe de la Tiraspol, Rusiei i se sugerează mai bine să recunoască Transnistria, decât să-şi lege speranţe de neutralitatea militară a Moldovei.

Ne vom opri aici din această trecere în revistă a declaraţiilor, cu toate nuanţările, precizările şi replicile ce au urmat, - şi care au reuşit se pare să inflameze într-o anumită măsută opinia publică, - şi revenim la discuţia cu invitatul nostru. Maxim, dar ce credeţi Dvs despre toate aceste declaraţii?

Maxim Kuzovlev: „Nu ştiu de ce, îmi vine în minte o alegorie, că este încercarea unor oameni, care, şezând pe scaune, încearcă să danseze. Încă nu s-au ridicat de pe scaune, dar li se pare că ar putea să danseze. E limpede totuşi că nu vor reuşi nicidecum, şezând pe scaun. De aceea, eu nu iau în serios aceste lucruri. Declaraţiile care s-au făcut au fost făcute pentru public, pentru presă, pentru că… Lavrov a spus lucruri pe care le-a zis de atâtea ori diplomaţia rusă. El n-a spus, principial, nimic nou. Şi faptul că Leancă a zis că întâlnirea a avut loc într-o atmosferă constructivă, cred nici un diplomat cu experienţă n-ar fi zis altfel. De aceea, fiecare îşi joacă rolul său în acest teatru. Fiecare spune ceea ce se vrea să se audă de la el. Deci, eu nu am observat să se întâmple lucruri neaşteptate. Pe de altă parte, se observă altceva. Pe 30 martie, Igor Nicolaevici Smirnov a semnat dispoziţia nr.231 privind alocarea asistenţei umanitare în corespundere cu decizia Sovietului suprem din 23 martie privind unele aspecte ale distribuirii ajutorului umanitar din Federaţia Rusă. Iată politica reală a Federaţiei Ruse. Nu sunt declaraţii ritualice. Sunt bani reali, pentru perioada ianuarie-martie, şi dispoziţia menţionează sume concrete, conturi concrete ale bugetului, ale fondului de pensii, conturi ale ministerului finanţelor, sume exacte ce vor fi convertite din ruble ruseşti în ruble transnistrene. Iată asta e o politică reală. Sigur, dl Lavrov zice lucruri evidente, însă Rusia face şi lucruri concrete pentru Transnistria. Nu e o discuţie – sunt bani reali, un ajutor concret pentru scopuri concrete. De aceea, toate declaraţiile diplomaţilor trebuie să le punem în raport cu realitatea. Pe de o parte sunt declaraţiile, pe de alta – realitatea”.

Radu Benea: opinia invitatului nostru de astăzi, jurnalistul Maxim Kuzovlev din Tiraspol.
------------------------------------------------------------------------------------
Radu Benea: din 26 martie pe malul stâng al Nistrului şi de pe 18 martie pe cel drept au început acţiuni de salubrizare, înverzire şi amenajare a spaţiilor. În pofida acţiunilor de acest gen petrecute an de an, problemele ecologice persistă. Despre cât de curat este oraşul şi ce se poate face pentru menţinerea curăţeniei, i-am întrebat pe mai mulţi locuitori din Tiraspol.

Tiraspol, în faţa Sovietului orăşenesc
„Trebuie să existe un control. La noi, lumea nu e deprinsă să păstreze curăţenia. Nici nu-mi ajung cuvinte. Gunoiul e împrăştiat peste tot locul. Uitaţi-vă ce se face e plajă. E primăvară, dar acolo nimeni nu face ordine!”

„Prin centru se mai face curăţenie, dar la periferie – deloc. Câinii şi ciorile fură gunoaie din coşuri. Ar trebui să fie astupate. Să existe platforme pentru stocarea gunoiului şi, desigur, serviciile să-şi facă datoria”.

„Ca să fie curat trebuie implicate direcţiile raionale, locuitorii oraşului. Copii trebuie educaţi de mici să păstreze curăţenia, să aibă o anumită cultură, să ştie unde să arunce gunoiul şi în general cum să se comporte”.

„E murdar. Nu se face curat. Uitaţi-vă ce se face cum ieşi din oraş, în raioane. Lucrătorii trebuie supravegheaţi”.

„E murdar în timpul sărbătorilor. În rest, e bine. Dacă tinerii, după ce mănâncă chipsuri şi beau bere, ar arunca resturile la coş şi fiecare ar avea grijă de sine – ar fi chiar foarte curat. Omul trebuie să fie educat din copilărie. Dacă nu, puţină speranţă”.

„Comparativ cu alte oraşe – e curat. E necesar să păstrăm curăţenia. Să aruncăm gunoiul la coş, să nu mizăm pe serviciile specializate sau pe lucrătorii care fac curat”.

„Educaţia. Aşa ne-au învăţat la şcoală, să nu facem gunoi. Tinerii din ziua de astăzi sunt mai puţin grijulii. Dacă te uiţi, mai ales prin parcuri, vezi şi sticle, şi ce vrei. Deci, oamenii pur şi simplu nu strâng gunoiul din urma lor”.

„Am fost şi prin alte oraşe şi văd că la noi e destul de curat. Sunt tomberoane la fiecare pas, omul deştept va arunca gunoiul unde se cuvine”.

„Totul depinde de noi, de oameni. Mai mult de nimeni. Dacă e un om cumsecade , va arunca gunoiul la urnă sau îl va lua cu sine să-l arunce acasă”.

„Nu sunt mulţumit. În ogrăzi e un adevărat coşmar. Măturătorii lucrează de ochii lumii. Cărările le mătură, mai mult nimic. Suntem nevoiţi noi înşine să facem ordine”.

„Cred că măsurile sunt insuficiente. Ar trebui să se facă mai des curăţenie, să instaleze mai multe coşuri pentru gunoi. Multe depind de noi. Tinerii au un rol important în menţinerea curăţeniei. Aş vrea şi profesorii să vorbească mai des copiilor despre asta, ca elevii să aibă grijă de curăţenia din oraşul nostru”.


Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG