Linkuri accesibilitate

CEDO - o soluție pentru stoparea încălcărilor drepturilor omului în Transnistria ?


Sediul CEDO la Strasbourg

Trei opinii culese de EL: Ilie Ilașcu, Vasile Sturza, Vladislav Gribincea.


Deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului ar putea să oprească într-un anume fel regimul de la Tiraspol să încalce masiv drepturile omului, declara Ion Manole, preşedintele Asociaţiei PromoLex, agentiei InfoPrimNeo. Dar oare aşa cazuri concrete precum sunt cele ale jurnalistului Ernest Vardanean şi inspectorului fiscal Ilie Cazac, tineri condamnaţi la Tiraspol pentru ceea ce autorităţile transnistrene considera a fi „înaltă trădare şi spionaj în favoarea Moldovei” ar putea sa-si gaseasca solutia la CEDO? Iata ce crede fostul deţinut politic la Tiraspol, Ilie Ilascu.


Există o soluție pentru eliberarea lui Ernest Vardanean și Ilie Cazac? Trei opinii în rubrica Interviul matinal la Europa Liberă



Așa numitul grup Ilașcu în anul 2000
Ilie Ilaşcu:
„Nu cred, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate rezolva acest litigiu, care s-a făcut în Transnistria pentru aceşti doi cetăţeni ai Republicii Moldova. În primul rând autorităţile, criminalii de la Tiraspol, Smirnov şi alţii, nu recunosc deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Ca şi Curtea nu recunoaşte jurisdicţia acelui teritoriu, care este ocupat de către Federaţia Rusă.

Decizia CEDO în cazul nostru a spus clar, că în 1992 a fost un război moldo-rus. Şi a fost un război de agresiune a Federaţiei Ruse asupra tânărului stat Republica Moldova. Sunt în această decizie doar două părţi participante beligerante, cum este Federaţia Rusă şi Republica Moldova. Separatiştii de la Tiraspol nu există ca parte în acel dosar.

Deci, se poate de rezolvat această problemă, care s-a ivit anul acesta, doar făcând presiuni asupra Federaţiei Ruse. Pentru că acest teritoriu este controlat de către Federaţia Rusă atât militar, cât şi economic, diplomatic. Şi mai mult: aşa-zisa conducere din Transnistria sunt cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Mai mult ca atât: sunt ofiţeri cu grade înalte ai serviciilor secrete ai Federaţiei Ruse, inclusiv Smirnov, Antiufeev şi mulţi sunt de acolo. De aceea rezolvarea, eu cred, că ţările europene ar putea face doar apăsând şi făcând presiuni asupra Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fost eliberat, că a vrut Moscova?

Ilie Ilaşcu:
„Eu nu am fost eliberat în 2001. Eu am fost transferat de la Tiraspol la Chişinău şi predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova şi pe urmă, în aceeaşi zi, trebuia să fiu predat serviciilor secrete române. Au fost nişte condiţii: ca timp de şapte ani eu să nu primesc cetăţenia Republicii Moldova şi, în genere, să nu vin în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Atunci domnul Iliescu, fostul preşedinte al României, a scris Moscovei să fiţi eliberat?

Ilie Ilaşcu:
„Toţi au scris să fiu eliberat. Dar până la urmă, domnul Sturza, care era responsabil de reglementarea diferendului transnistrean de atunci, timp de două luni a venit la mine aproape în fiecare zi la Tiraspol, în puşcărie, şi cerea ca eu să semnez o cerere de graţiere. Deci, că îmi recunosc vina şi să promit, că mai mult nu voi face aşa niciodată pe acest teritoriu. Eu am refuzat, pentru că nu am semnat în acei nouă ani, cât am fost închis, nimic şi nici n-am vrut să semnez.”
Ilie Ilașcu


Europa Liberă: Faptul că domnul Sturza acum a ajuns consilier prezidenţial ar putea să ajute şi aceşti doi cetăţeni reţinuţi ilegal în Transnistria?

Ilie Ilaşcu:
„Nu, domnul Sturza face jocul Moscovei. Venind la putere, Lupu aducându-l pe dânsul încoace, în Moldova nu s-a schimbat nimic. A rămas totul pe vechi, poate şi mai grav decât în perioada comuniştilor.”

Europa Liberă: Adică ce înseamnă mai grav?

Ilie Ilaşcu:
„Nu numai că nu se va rezolva această problemă din stânga Nistrului, dar cred că se va agrava.”

Europa Liberă: De ce se va agrava?

Ilie Ilaşcu:
„De atâta, că sunt interesele Federaţiei Ruse, sunt protejate de către unele persoane, care sunt acum la putere în Republica Moldova. Şi mai este şi problema intereselor economice în acea zonă, personale. De aceea cineva a scos pe piaţă acum ideea asta, că CEDO poate. Da, pot câştiga băieţii doar nişte bani la CEDO, pentru încălcările drepturilor omului, de la Federaţia Rusă şi de la Republica Moldova.

Însă eliberarea lor nu va fi. Pentru că aceste două persoane au fost arestate din considerente, care au fost ticluite la Moscova. Separatiştii îşi iau o garanţie ca în viitorul apropiat, dacă, mă rog, la provocările pe care le planifică, vor cădea în mîinile autorităţilor Republicii Moldova, să aibă ca o monedă de schimb. Noi am fost, care nouă, care 15 ani, grupul Ilaşcu ca o monedă de schimb. Dacă cineva cădea în mîinile autorităţilor din Republica Moldova. Doi: s-a făcut atât cu grupul nostru, cât şi cu aceşti oameni o presiune psihologică asupra populaţiei Republicii Moldova, că la o adică nu au putere, nu pot face nimic. Şi vrei-nu vrei, trebuie să ajungă la consensul de a recunoaşte această republică. Pe autorităţile din Republica Moldova le pun într-o situaţie de a fi incapabile să rezolve ceva.

Toţi aceşti 20 de ani Transnistria aşa-zisă nu a cedat nimic, în schimb Republica Moldova a cedat de fiecare dată, când s-a aşezat la masa tratativelor. Deci, eu nu cred nici în rezolvarea acestui diferendum sub egida OSCE, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii şi a altora. 5+2 este un bluff şi mai mult nimic. Pentru că Federaţia Rusă întotdeauna va găsi o pricină.”

Europa Liberă: Domnule Ilaşcu, dar cine este în măsură să rezolve cazurile Vardanean şi Cazac?
Ziaristul Ernest Vardanean


Ilie Ilaşcu:
„Cazul Vardanean şi Cazac este în măsură să le rezolve Republica Moldova, autorităţile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum?

Ilie Ilaşcu:
„Prin aceleaşi metode. A folosi aceleaşi metode o pot face doar organele constituţionale, pentru că aceşti cetăţeni se aflau şi se află pe teritoriul Republicii Moldova. Necătând, că acest teritoriu este ocupat de Federaţia Rusă din ʼ92.”

Europa Liberă: Domnii Vardanean şi Cazac au fost acuzaţi de trădare. Ce înseamnă să fii condamnat la ani grei de închisoare în regim sever în stânga Nistrului?

Susținători ai lui Ilie Cazac în fața sediului OSCE de la Chișinău
Ilie Ilaşcu:
„Foarte multe drepturi sunt limitate, cum ar fi întâlnirile cu rudele, primirea coletelor. Pot să se afle câte unul, cel mult doi în celulă. Sunt scoşi în izolator doar pe o oră la plimbare în fiecare zi şi atât. Nu ai dreptul la ziare, la televiziune, la radio, la informaţie, nimic.”

Europa Liberă: Credeţi, că ei vor ispăşi pedeapsa, care le-a fost aplicată întregul termen?

Ilie Ilaşcu:
„Ei pot să ispăşească aceşti 14-15 ani, dar pot fi transferaţi la Chişinău, odată ce se va ivi o problemă. Ori Federaţia Rusă va avea vreo problemă, ori cei din stânga Nistrului vor avea nişte probleme asemănătoare şi pot fi schimbaţi.”

Europa Liberă: Dacă Chişinăul astăzi solicită Moscovei să intervină, Moscova ar vrea? Ar putea?

Ilie Ilaşcu:
„Moscova dacă dorea, nu încerca acest lucru. Nu s-a făcut la Tiraspol arestarea lor, nu s-a făcut din capul lor. Totul ce se face la Tiraspol, se face cu consimţământul, de către Federaţia Rusă, serviciile secrete, care sunt împânzite în stânga Nistrului. Când îi aud pe unii politicieni de la noi, că se vor aşeza la masa tratativelor şi vor disciuta... Asta e, pur şi simplu, bătaie de joc faţă de aceşti doi cetăţeni ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: La instanţa europeană de la Strasbourg se află o mulţime de dosare venind din regiunea transnistreană, care sunt în atenţia Curţii din 2004 încoace. Ele încă nu au ajuns pe rol. De ce?

Ilie Ilaşcu:
„Sunt mai multe probleme. Pare-mi-se, [cei din] Federaţia Rusă, câţiva ani în urmă, nu doreau să semneze o convenţie în privinţa încălcării drepturilor omului, pentru a urgenta rezolvarea dosarelor. Pentru că cele mai multe dosare sunt din Rusia şi din ţările fostului lagăr socialist. Deci, Rusia a refuzat să semneze. Şi pare-mi-se că s-au înţeles, că nu vor folosi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ori vor folosi într-o manieră mai moderată problema transnistreană şi cele din zona caucaziană. Şi atunci Federaţia Rusă a semnat această convenţie. De aşteptat, că va veni cineva şi ne va da o mînă de ajutor din altă parte, nu cred că pot miza moldovenii. Singuri trebuie să facă ceva.”

*

Vasile Sturza fost reprezentant al președintelui Republicii Moldova în procesul de negocieri pe problema transnistreană, fost ambasador al Moldovei la Moscova, actualmente consilier presidential sugereaza ca autoritatile de la Chisinau trebuie sa faca tot ce le sta in puteri pentru a-i elibera pe cei doi detinuti.

Diplomatul Vasile Sturza
Vasile Sturza:
„Autoritatile de la Chisinau, mediatorii, prin mecanismul existent al negocierilor trebuie sa faca totul absolut pentru a rezolva problema.”

Europa Liberă: Pentru ca ati fost ambasador al Moldovei la Moscova, credeti ca Federatia Rusa ar putea sa intervina in aceste cazuri si sa ajute la rezolvare?

Vasile Sturza:
„Mediatorii si Federatia Rusa inclusiv sigur ca vor fi gata pentru a interveni, impreuna cu autoritatile de la Chisinau si de la Tiraspol, pentru a gasi o iesire din situatie.”

Europa Liberă: Adica Chisinaul si Moscova ar putea solutiona mai mult decit CEDO?

Vasile Sturza:
„Nu numai Chisinaul si Moscova. Va spun, toate partile incluse in mecanismul de negocieri: mediatorii, Ucraina, Federatia Rusă, OSCE, observatorii. Dar cel mai activ in aceasta situatie cred ca trebuie sa fie Chisinaul.”

Europa Liberă: Chisinaul ce trebuie sa faca?

Vasile Sturza:
„Pentru niciun moment problema nu trebuie lăsată neabordată, la intalnirile bilaterale Chisinau-Tiraspol, la intalnirile cu mediatorii, cu autoritatile din Transnistria, sunt multe forme si metode cum am putea interveni si a gasi o solutie a acestor cazuri.”

Europa Liberă: In cazul Ilaşcu numai cu consimţământul Moscovei s-a putut rezolva problema.

Vasile Sturza:
„Nu numai.”

Europa Liberă: Cu acordul cui încă?

Vasile Sturza:
„Cu participarea foarte activa a Chisinaului. Doi, atunci intotdeauna s-a lucrat foarte activ şi cu Tiraspolul, şi cu Moscova, şi Kievul şi Misiunea OSCE. Au fost foarte active ţările care aveau preşedinţia in anul respectiv la OSCE. Daca ne referim la cazul Ilaşcu, asta este Polonia, care in acel an avea preşedinţia OSCE.”

Europa Liberă: Ştiu ca aţi purtat foarte multe negocieri atunci la Odesa.

Vasile Sturza:
„La Odesa, la Kiev, la Tiraspol, multe. Ăsta este un subiect aparte şi foarte interesant. Acum cred ca este timpul, si se pot spune multe lucruri despre rezolvare acestei probleme, si unele elemente ar putea fi folosite si in examinarea situatiei cu jurnalistul Vardanean şi inspectorul fiscal Cazac.”

Europa Liberă: În calitate de consilier prezidential va veti implica in solutionarea acestei probleme?

Vasile Sturza:
„Asta este si una din obligatiunile puse in faţa funcţiei. Noi, autoritatile de la Chisinau suntem obligati sa facem totul pentru rezolvarea acestor probleme.”

Europa Liberă: Ce intra in aceste obligatiuni?

Vasile Sturza:
„Ne referim la cazul eliberarii persoanelor care astazi nu sunt la libertate. Autoritatile de la Chisinau sunt obligate sa intreprinda toate masurile pentru rezolvarea acestei probleme.”

*

Avocatul „Grupului Ilascu”, Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice a declarat Europei Libere ca e putin probabil ca CEDO sa pronunte o decizie asemanatoare celei ce a fost in cazul Grupului Ilascu.

Avocatul Vladislav Gribincea
Vladislav Gribincea:
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului ezită să joace un rol de instanţă supranaţională. Mai degrabă ea ar dori să contribuie la o unitate mai mare dintre legislaţiile ţărilor membre ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului. Curtea Europeană, eventual, ar putea să pronunţe o hotărâre în favoarea domnilor Vardanean şi Cazac, totuşi eu sunt destul de sceptic, că hotărârea Curţii Europene va avea un impact decisiv asupra eliberării lor.”

Europa Liberă: Toată lumea zice, că face tot ce îi stă în puteri, ca să fie soluţionate aceste probleme, mă refer şi la negociatori. Pe de altă parte, oamenii stau în temniţă şi urmează să-şi ispăşească pedeapsa – 14 şi 15 ani.

Vladislav Gribincea:
„În cauza Ilaşcu a fost o situaţie similară. Doi reclamanţi din cauza Ilaşcu au fost condamnaţi la 12 ani privaţiune de libertate, unul la 15 şi unul la pedeapsa cu moartea, care ulterior a fost comutată. Domnul Ilaşcu a fost eliberat de către Curtea Europeană, până la pronunţarea Curţii Europene în circumstanţe neclare până în ziua de astăzi. Iar ceilalţi trei si-au executat sancţiunea până la sfârşit.

Inducţia mea este, că mă tem, că şi în acest caz, chiar dacă va fi o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care se dispune eliberarea imediată a reclamanţilor, cum a fost în cauza Ilaşcu, domnii Cazac şi Vardanean nu vor fi eliberaţi. Că este vorba de o problemă politică. Problemele politice trebuie să aibă soluţii politice.”

Europa Liberă: Deci, ceea ce aţi făcut atunci nu se poate face în acest caz?

Vladislav Gribincea:
„Se poate face acum. Atunci aceasta a fost unica şansă de a readuce în actualitate subiectul. Nu exclud, că şi acum acest lucru ar putea să fie, dar eu nu ştiu, dacă hotărârea Curţii Europene eventual ar duce imediat la eliberarea celor doi.”

Europa Liberă: Cine este în stare, cine este în măsură să soluţioneze aceste cazuri – Vardanean şi Cazac?

Vladislav Gribincea:
„Dacă e vorba de litigiu politic, atunci politicienii şi ar trebui s-o facă. Care va fi strategia aleasă de către autorităţile moldoveneşti pentru abordarea acestei probleme e cu totul altă chestiune.”

Europa Liberă: Rămâneţi la ideea, că doar politic aceste probleme pot fi soluţionate?

Vladislav Gribincea:
„Probleme juridice trebuie soluţionate prin chestiuni juridice, iar cele politice prin mijloace politice.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, la CEDO se află o mulţime de dosare, care au parvenit din regiunea transnistreană, care sunt în atenţia Curţii de câţiva ani, dar nu au ajuns pe rol.

Vladislav Gribincea:
„Curtea Europeană, într-adevăr, are multe dosare depuse în ceea ce priveşte situaţia din Transnistria. Şi într-adevăr, până în vara anului 2010 Curtea Europeană nu a procedat la examinarea plenară a acestora, deoarece nu erau clare anumite chestiuni de procredură, care au fost clarificate, dacă nu greşesc eu, în vara anului 2009. După anul 2009 aceste dosare au început să fie examinate.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG