Linkuri accesibilitate

Cornel Codiță: „ambiţia ideologică de data asta a regimului este să arate, că este vorba de un comunism reformat.”


3 aprilie 2001

Ora Moldovei.

Un interviu cu politologul bucureștean Cornel Codiță.

Dan Ionescu: La Bucureşti politologul Cornel Codiţă i-a împărtăşit corespondentei noastre Ara Şeptilici părerile sale despre eforturile noii administraţii de la Chişinău de a-şi crea o imagine favorabilă în străinătate.

Europa Liberă: Domnule Cornel Codiţă, în urma alegerilor din 25 februarie în fruntea Parlamentului de la Chişinău a fost numită Eugenia Ostapciuc. Este o premieră, cel puţin în spaţiul fostei Uniuni Sovietice. Pe de altă parte, se ştie, că preşedintele Parlamentului are cele mai mari puteri în stat. Care credeţi că este semnificaţia acestei numiri?

Cornel Codiţă:
„Probabil, că această numire are legătură cu încercarea celor de la Chişinău de a mai atenua un pic impactul negativ al echipei, care s-a instalat la putere. Şi în general, aducerea unei femei într-o poziţie de vizibilitate publică şi politică este considerată un atuu. Şi funcţionează ca un atuu la nivelul imaginii internaţionale. În al doilea rând, are legătură şi cu jocul de putere de la Chişinău, pentru că există mulţi candidaţi, există multe orgolii şi există multe poziţii care trebuiesc împăcate. Din acest punct de vedere, numirea respectivă este compromisul, care rezolva onorabil toate variantele, cel puţin la ora la care s-a dat confruntarea. Deci, pe de o parte are valoarea unui compromis politic, pe de altă parte are valoarea de imagine de îmbunătăţire a acestei imagini în plan internaţional.”

Europa Liberă: Credeţi, pe de altă parte, domnule Codiţă, că numirea unei persoane, care nu s-a remarcat în nici un fel, nici măcar prin activitatea sa în cadrul Partidului Comunist, ar putea să sugereze, ne-ar putea duce cu gândul la eventuale încercări de manipulare din partea aripii dure a comuniştilor de la Chişinău?

Cornel Codiţă:
„Plec de la ceea ce spuneam anterior, că este un compromis. Poziţia ei nu se sprijină pe o valoare proprie, sau pe o poziţie politică proprie. Deci, este evident, că se va sta în această poziţie şi va fi suficient de tare, atâta timp cât va fi susţinută. A fost mai degrabă un mod de a împăca fracţiunile pe baza unui compromis. Evident, că întotdeauna când există asemenea fracţiuni, ele continuă să încerce să-şi rezolve relaţiile şi să-şi specifice statutul de putere. Dacă asta va împieta sau nu asupra activităţii Parlamentului, rămâne să vedem. Oricât ar fi de puternic speakear-ul Parlamentului, cum se cheamă, chiar şi în Moldova, el nu poate să facă nimic fără un sprijin politic din spate. Acest sprijin politic nu există. Adică este unul atât, cât să fie în funcţie şi nimic mai mult.”

Europa Liberă: Care credeţi că va fi eficienţa noului speacher al Parlamentului de la Chişinău?

Cornel Codiţă:
„Cred, că el nu va trebui să se îngrijească prea tare de eficienţa lui, pentru că încă o dată: deciziile se iau în structurile partidului înainte de a fi votate în Parlament. Deci, se iau în locuri, în care actualul speaker nu are acces direct, să zic aşa, sau dacă are, este unul foarte limitat. Parlamentul va funcţiona pe baza acestor înţelegeri şi a poziţiilor exprimate de majoritate. Este un speaker, care va avea o viaţă foarte uşoară din acest punct de vedere.”

Europa Liberă: Domnule Cornel Codiţă, noul preşedinte al Parlamentului de la Chişinău a făcut deja o declaraţie, care a stârnit oarece rumoare. Anume, că Europa nu trebuie să se teamă de statul comunist moldovean. Dumneavoastră cum comentaţi această afirmaţie?

Cornel Codiţă:
„Atunci, când nu ne vine să zâmbim, o luăm în serios. Sigur, că nu are să se teamă de Republica Moldova în general. Problema regimului şi capacităţii regimului de la Chişinău de a influneţa în vreun fel mersul Europei este oarecum limitat. Pe de altă parte, este încercarea, încă o dată, de-a schimba un pic culoarea aceasta de roşu intens, care s-a instalat la Chişinău. Şi ea a fost, această încercare s-a manifestat din mai multe unghiuri, nu numai din această declaraţie. S-a spus, că de fapt nu este un comunism tradiţional, că sunt respectate valorile democratice, în orice caz cele care ţin de democraţia politică, măcar.

Rămâne de văzut, dacă toate aceste promisiuni vor fi împlinite sau nu. Nu putem decât să fim de acord cu asemenea declaraţii, că n-avem de ce să ne temem, în sensul în care, repet, Moldova nu e în capacitate de a influenţa prea mult mersul treburilor europene. Rămâne, însă, temerea îndreptăţită, că recrudescenţa unui astfel de regim înseamnă, dacă vreţi, un eşec al, celor care au propus o reformă, inclusiv în Republica Moldova, şi în general oriunde are loc un proces de reforme. Şi din punctul ăsta de vedere o temere va persista, indiferent de declaraţiile de la Chişinău.”

Europa Liberă: Totuşi această declaraţie, declaraţia pe care am citat-o mai înainte, conţine roşul intens, la care v-aţi referit Dumneavoastră, prin simplul fapt, că declaraţia conţine sintagma „statul comunist moldovean”.

Cornel Codiţă:
„Da. Aşa este. Repet, ambiţia ideologică de data asta a regimului este să arate, că este vorba de un comunism reformat. Nu unul de esenţă stalinistă, sau chiar leninistă, ci este mai degrabă ceva, care ar vrea să semene cu comunismul european al anilor ʼ70, poate ʼ60-70 în Europa. O încercare, care nu are nici un fel de bază de susţinere, nici politică, nici doctrinară. Şi rămâne de văzut câtă bază va avea în acţiunile concrete pe acest teren. Dar este evident, că puterea de la Chişinău este preocupată de imaginea şi percepţia, pe care o are în exterior şi mai ales de consecinţele negative ale acestei percepţii.”

Europa Liberă: Domnule Cornel Codiţă, vă mulţumesc foarte mult.
XS
SM
MD
LG