Administrația locală - al doilea pol al puterii

Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. Alegerile locale generale vor avea loc pe 5 iunie. Conform prevederilor Codului electoral, primarii şi consilierii în autorităţile locale se aleg în Moldova pentru o perioadă de patru ani. Candidatul pentru funcţia de primar va fi ales, dacă va acumula mai mult de jumătate din voturile alegătorilor participanţi la vot. Dacă nici unul dintre candidaţi nu acumulează numărul necesar de voturi, atunci în termen de două săptămâni va avea loc runda a doua, la care vor participa cei doi candidaţi, care au acumulat în primul tur de scrutin cele mai multe voturi.

*

Deputaţii din Parlament au decis că alegerile generale locale să aibă loc la data de 5 iunie. Scrutinul local este important pentru că, cu această ocazie sunt aleşi cei, care sunt cei mai aproape de cetăţeni, cei care trebuie să fie capabili să răspundă problemelor zilnice ale alegătorilor.

-„Însuşi faptul, că te propui ca primar, imediat trebuie să faci ceva.”

Europa Liberă: Veţi merge la alegerile locale?

-„Aş vrea să merg, că eu sunt cointeresat ca Igor Dodon să fie primar. Iaca, Vasile Ursu, aista e unicul om care poate să facă ceva pentru Chişinău.”

-„Mai competent îl văd pe Dorin Chirtoacă şi pe Iurie Leancă de la Partidul Liberal-Democrat. Cel mai pregătit politician la noi e Iurie Leancă şi atât. Ştie să asculte, ştie să spună – puţin şi aşa cum trebuie. Dar ai noştri sunt nişte Piaţa Centrală, altceva n-ai ce spune.”

-„Eu sunt pentru Dorin Chirtoacă. Chirtoacă e băiat bun, e de-al nostru.”

Europa Liberă: Când sunt mulţi candidaţi, e uşor să faci alegere?

-„Nu-i uşor, desigur, ca să faci alegere. Dar lumea întotdeauna se orientează de timpuriu, cam ştie pentru cine şi cum.”

Europa Liberă: E mai greu să alegi din mulţi?

-„Da, e foarte greu. Noi şi aşa suntem dezorientaţi. Şi în general, toată publicitatea asta pentru fiecare partid e făcută într-un mod, în care chiar să ne ducă în eroare.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă primarul?

-„Să fie în primul rând patriot. Să ţină la destinul Republicii, la destinul oamenilor, pe care îi are în preajmă şi îi are în răspundere. Şi să fie întotdeauna punctual, la locul lui, om de omenie.”

Europa Liberă: Contează studiile? Contează vârsta? Contează experienţa? Contează să cunoască managementul?

-„Contează integritatea individului. Să-şi îndeplinească obligaţiunile şi să fie responsabil în toate, pe care le spune. Să fie mai diplomat.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să rezolve?

-„Drumuri, şi salarii, şi viaţa socială, şi în cultură trebuie de făcut mii de reforme, şi în sistemul de învăţământ. Şi cu transportul, că dimineaţa stăm ca păduchii în rutieră.”

Europa Liberă: Trei probleme pentru chişinăueni, care trebuie prioritar rezolvate?

-„Drumurile să le repare. Consider că a fost o mică greşeală că s-a luat de la bătrâni dreptul de a circula gratuit. Pentru că nu cred eu, că să se fi îmbogăţit tare oraşul cu chestia asta, dar în schimb au pierdut o mulţime de alegători. Trei: patrimoniul cultural al oraşului, adică centrul oraşului e în delăsare totală, nu se face o protecţie, o reanimare a lui, lucruri care sunt foarte dureroase pentru o capitală europeană.”

*

Europa Liberă: Au fost opiniile locuitorilor din Chişinău, întâlniţi ocazional pe străzile capitalei. De la Chişinău să ne deplasăm în Moldova profundă. După 13 ani de business, Alexandru Botnari îşi dorea să ajungă în fotoliul de primar. La ultimele alegeri locale, din 2007, mai mult de 70 la sută din populaţia oraşului Hânceşti a votat pentru el, chiar dacă era candidat independent şi toate partidele erau împotriva lui. Aşa cum ne spune el, oraşul este pregătit pentru alegerile locale.

Alexandru Botnari: „Oraşul Hânceşti are 22 de mii de locuitori. Conform listelor electorale, drept de vot au 13 600.”

Europa Liberă: Câţi locuitori la Hânceşti sunt plecaţi la munci peste hotare?

Alexandru Botnari: „Sunt mulţi. Oraşul Hânceşti a fost pioner în plecarea peste hotare. Din numărul populaţiei oraşului Hânceşti, undeva 30-35 la sută sunt pelcaţi.”

Europa Liberă: Ei figurează şi pe listele electorale?

Alexandru Botnari: „Da, dar noi nu avem nici un drept. În baza noastră de date, la noi nu există că dumnealui are cetăţenie în alt stat, sau are şedere.”

Europa Liberă: E o problemă.

Alexandru Botnari: „Da, e o problemă mare. Foarte mulţi, că 70-80 la sută din populaţi oraşului Hânceşti, că în întregime pe Republică, au mers peste hotare nelegal. Pe parcurs, cine şi-a perfectat actele, că cinci, că şapte, că 10 ani. Sunt foarte puţini acei, care au plecat legal.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu calitatea acestor liste electorale?

Alexandru Botnari: „Listele sunt făcute. La noi totul este în ordine, baza de date informaţională, tot este.”

Europa Liberă: Dar aceste temeri, că la alegeri s-ar putea admite falsificări?

Alexandru Botnari: „Aceste falsificări foarte multe s-au făcut în alegerile din 2007, la alegerile locale. Şi apoi înainte de 5 aprilie.”

Europa Liberă: Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă locuitorii Hânceştiului actualmente?

Alexandru Botnari: „Asta e apeductul, aprovizionarea cu apă potabilă.”

*

Europa Liberă: Despre situaţia actuală complicată, în care se află administraţia publică locală şi reprezentanţii acesteiea în ajunul alegerilor locale, am discutat cu deputatul Partidului Liberal-Democrat, Iurie Ţap, care mai mulţi ani a fost primar al oraşului Floreşti. Parlamentarul consideră alegerile locale tot atât de importante, ca şi cele legislative.

Iurie Ţap: „Conform Constituţiei, consiliile locale şi primarii aleşi sunt autorităţile publice, prin care se realizează autonomia locală. În acest sens, aceste alegeri putem să le echivalăm cu alegerile parlamentare, fiindcă este vorba despre al doilea pol al puterii. De calitatea acestor puteri, în mare măsură, depinde soarta colectivităţilor locale. Fiindcă în mare măsură prestarea serviciilor depinde de autorităţile publice locale. Şi de felul ce capacităţi vor avea ele, depinde soarta ţării în final.”

Europa Liberă: Domnule Ţap, Dumneavoastră aţi ajuns în Parlament venind din administraţia publică locală. Primarii şi până astăzi se mai plâng că nu au autonomie financiară suficientă. Legea aceasta despre finanţele locale este un proiect, dar atât de mult aşteaptă, încât de acum nu ştiu dacă aleşii locali mai cred, că se va mişca carul din loc.

Iurie Ţap: „Autorităţile publice centrale nu conştientizează în deplină măsură importanţa celui de-al doilea pol. Până în prezent nu s-au întreprins paşi cardinali în vederea înzestrării puterilor locale cu instrumentele necesare, ca ele să poată presta aceste servicii. Noi trebuie să delimităm foarte clar competenţele autorităţilor publice centrale şi ale celor locale. Şi acele servicii, care pot fi apropiate maximal de cetăţeni, trebuie să fie delegate acestor autorităţi.”

Europa Liberă: Care sunt aceste servicii?

Iurie Ţap: „Apă, canalizare, iluminare, amenajare, salubrizare, întreţinerea cimitirelor, întreţinerea drumurilor locale. Acestea ar trebui să fie competenţele exclusive ale acestor autorităţi. Pe de altă parte, ceea ce numim noi capacităţi financiare, să le dăm impozite, nu bani, dar impozite, pe care ei să le administreze, să le crească pentru a-şi putea realiza menirea. În cazul când Parlamentul, Guvernul realizează politici la nivelul central bune şi vom avea autorităţi publice locale puternice, atunci vom putea urni carul din loc. Şi în special vreau să zic că autorităţile publice locale sunt cele, care ar putea să schimbe starea de lucruri în teritoriu. Fiindcă este vorba de dezvoltarea infrastructurii, care i-ar motiva pe cetăţeni să rămână în satele, oraşele lor şi i-ar motiva să se întoarcă pe cei care au plecat. Crearea locurilor de muncă, care ulterior va însemna venituri decente pentru cetăţeni, dar şi venituri în bugetele locale. Astfel, am putea schimba situaţia din republica noastră. De aici vine şi importanţa acestor alegeri locale generale.”

Europa Liberă: Faptul că sărăcia macină cel mai mult satul, e vina primarului?

Iurie Ţap: „Deloc, absolut. Primarul nu are finanţele necesare.”

Europa Liberă: De ce nu le are? De ce nu-i dezlegaţi mîinile?

Iurie Ţap: „Pentru că de aceea, că nu s-a realizat acea reformă administrativă, despre care vorbim. Sau nu s-a realizat descentralizarea puterii.”

Europa Liberă: De ce nu se doreşte descentralizarea?

Iurie Ţap: „Descentralizarea puterii trebuie să aibă loc, dar să nu compromitem această idee. Fiindcă am zis că nu sunt gata nici autorităţile centrale, dar nu sunt gata nici autorităţile publice locale. Majoritatea consiliilor locale nu percep aceasta, şi foarte mulţi primari nu sunt gata. De aceea să nu ne grăbim, pur şi simplu. Descentralizarea urmează să fie etapizată. A fost elaborată strategia de descentralizare. Anul acesta va veni în Parlament, va fi discutată. Depinde de ce competenţe vor fi delegate autorităţilor locale şi ce vor rămâne. Trebuie să pregătim oamenii, trebuie să pregătim cadrele şi din punct de vedere a veniturilor. Fiindcă astăzi, în această stare materială precară, noi trebuie să asigurăm acele salarii, acele pensii, acele mici majorări. Totodată, să pregătim această reformă. Dar ca ea să fie conştientizată şi să putem s-o realizăm aşa ca să fie în beneficiul oamenilor.”

Europa Liberă: Paradoxul e că atunci, pe când eraţi primar, criticaţi guvernarea. Acum vă critică pe Dumneavoastră foştii colegi, primarii.

Iurie Ţap: „Fiind deputat şi vicepreşedintele Comisie administraţiei publice şi dezvoltare regională, insist asupra urgentării reformei administrative, asupra delimitării acestor competenţe, asupra modificării cadrului legislativ şi dotării puterilor locale cu instrumentele necesare. Dar doar una zic – trebuie să acţionăm judicios, ca să nu compromitem această reformă. Şi cel mai important – trebuie să ne pregătim. Atât autorităţile centrale, cât şi cele locale. Dar că trebuie să urgentăm este sigur.”

*

Europa Liberă: Nicolae Andronic, fost vicepreşedinte al Parlamentului, şi fost vicepremier în Guvernul ADR, încearcă să răspunde la întrebarea: pe cine interesează şi cui îi pasă de autorităţile locale în Republica Moldova?

Nicolae Andronic: „Fiecare prim-ministru, cât de democrat nu ar fi, încearcă să aibă pârghii de a influenţa direct asupra teritoriului. Dacă eşti loial, şi dacă eşti abil, eu o să-ţi dau bani publici. Dacă nu, n-o să-ţi dau. O să dau numai la ai mei. Şi aceasta este marea tragedie a politicienilor - că văd Republica Moldova numai în contextul guvernării lor, dar nu pe o durată lungă de dezvoltare. Guvernul atunci ar deveni un Guvern de elaborare de strategii de lungă durată. Şi atunci s-ar vedea, de ce are nevoie mediul rural. După mine, putem spune oamenilor, că ne integrăm în Europa nu prin faptul, că vom avea un acces fără vize, dar atunci când vom avea în toate casele de la sate apă caldă, canalizare şi gaz.”

Europa Liberă: Bine, dar cu un buget local foarte subţire nu poţi rezolva problemele acestea majore.

Nicolae Andronic: „Păi, nu este vorba numai de buget. Este vorba de posibilitatea de-a acumula bani în buget. Adică, cât de mult Guvernul central îţi permite să colectezi bani. Din impozite locale, din alte impozite şi cum repartizează acest Guvern banii publici, care sunt acumulţi. Actualmente Guvernul nu vrea să dea din mînă pîinea şi cuţitul. Guvernul îi ţine fără bani şi atunci, chiar pentru granturile care sunt date din Occident, localităţile rurale nu găsesc partea lor de participare.”

Europa Liberă: De ce nu se revoltă primarii?

Nicolae Andronic: „Nu se revoltă de atâta, că ei se simt bine-merci. Ei au nişte salarii, nişte birouri.”

Europa Liberă: Dar au făcut promisiuni în faţa alegătorilor.

Nicolae Andronic: „Bine, dar trec patru ani şi ei fug în altă parte. De fapt, aceşti oameni vin să se autopăstreze şi să nu scape treuca.”

Europa Liberă: Haideţi să vorbim şi despre calitatea omului, care stă în fruntea primăriei. Despre calităţile lui, mai bine zis. Pe cât de competent, de priceput este el ca să atragă investiţii, ca să poată elabora proiecte, ca să aplece urechea la durerile localnicilor?

Nicolae Andronic: „Republica Moldova a avut două probleme: prima – dacă vii la guvernare, să pui oameni deştepţi, care pot lucra, ori să pui nişte proşti, care ţin la tine şi care ţin linia partidului. Spre regret, partidele de guvernare, din lipsa unor oameni din teritoriu, care s-au format în teritoriu, atrag înspre dânşii nişte cetăţeni, care s-au compromis demult, dar care speră că sub ambalajul ăsta nou, vor putea iarăşi penetra în administraţia publică locală. Şi aşteaptă mana cerească. Or, celor, care o să candideze de la guvernare, când vin reprezentanţii partidelor de la Chişinău, lor li se spune: noi o să vă dăm bani pentru drum, pentru apă şi voi promiteţi. Vă închipuiţi? Cum se compromite ideea singură democratică, dacă omul vine şi promite, dar în buget de fapt nu sunt prevăzuţi deloc bani pentru susţinerea teritoriului, dotaţii teritoriale. Aceste lucruri compromit, de fapt, încrederea cetăţenilor în posibilităţile de schimbare.”

Europa Liberă: Dacă e atât de grea această povară de edil al localităţii, de ce atât de mulţi candidaţi, care aspiră la fotoliul de primar?

Nicolae Andronic: „Păi, acest fotoliu permite să-ţi soluţionezi problemele personale în teritoriu. Ştim, că de fapt, satele s-au rărit. O mahala are un lider, a doua mahală altul. Şi ei încearcă să-şi soluţioneze problemele personale. Un iaz acolo, un lac în arendă poate să-l dea la rude, nişte ajutoare umanitare poate să le repartizeze. Are maşină, are un buget, are secretară şi aceasta este rânza aceasta moldovenească. El nu vede, că nu poate scri şi citi. El doreşte să fie primar. Asta pe de o parte. Alegerile care se fac acum în sate nu se aleg după studii, după cunoştinţe, după aplicativitate, dar după importanţa lui în teritoriu – vor vota, sau nu vor vota. De aceea pe liste nimeresc şi oameni cu un trecut dubios, chiar infracţional. Această ţară are nevoie de schimbarea vieţii de la ţară, în localităţile rurale. Şi orice promisiune că vă vom duce în Europa, nu poate fi realizată fără schimbările, care vor merge de jos în sus. Noi trebuie să învăţăm această lume că Europa este un teritoriu, unde sunt nişte cumuli de valori. Unde nu înţeleg că la ţară pot să te speli într-o albie, sau într-un lighean, că nu te duci la baie, pentru că nu sunt băi prin sate, că nu este canalizare, wc. Asta ei nu înţeleg. Şi atunci ei ne spun nouă: oameni buni, schimbaţi-vă. Dar unde să te schimbi? Că aiştea vedeţi, că la Chişinău îşi schimbă maşinile, pantofii, liderii toţi. Iar cetăţenii rămân în sărăcia în care sunt. De aceea aceste alegeri au o importanţă foarte mare, dacă dorim cu tot dinadinsul să revenim în Europa.”

Europa Liberă: Cât costă o promisiune, făcută în cazul dat de cel, care vrea să ajungă primar?

Nicolae Andronic: „Făcând promisiunea, candidatul la primar şi neîndeplinind-o, distruge încrederea cetăţenilor în putere. Şi ţinând cont, că Republica Moldova este o Republică artifical construită, care nu are tradiţii de stimă faţă de primar, faţă de administraţie, faţă de poliţist, faţă de stat, are şansa ca să rămână aşa, fără ca cetăţenii să stimeze puterea locală şi puterea centrală. Lucru care trebuie să demonstrezi că iubeşti acest popor, dar nu numai prin declaraţii, dar şi prin ridicarea nivelului de trai. Şi atunci se năruie concepţia de construcţie, sau de existenţă a unui stat. Trebuie să vină un gospodar, care poate să antreneze în administraţia publică cetăţenii satului. De exemplu, să-i adune, dacă devine primar, şi să le spună: iată, avem un buget. Spuneţi, unde cheltuim banii? Ce facem? Construim, de exemplu, un drum, o grădiniţă, ş.a.m.d. Şi atunci, această participare, această implicare dă rezultate. Dar aşa, când el toată ziua, primarul de dimineaţă umblă roşu şi cu drojdiile în cap de la vin, atunci ce poţi să ceri de la dânsul?”

Europa Liberă: Dumneavoastră pentru ce primar vă veţi da votul?

Nicolae Andronic: „Vreau să merg pe drumuri fără gropi. Eu vreau să merg în transport public bun. Eu vrea ca cetăţenii să nu dea cu capul în billboard-ile astea, afişate la fiecare colţ. Eu vrea să văd nişte străzi largi, curate, dar nu la tot colţul cu fast-food-uri, cu interese economice personale, ş.a.m.d. Eu vreau să trăiesc într-un oraş al secolului 21, într-un oraş european.”

Europa Liberă: Aţi regretat vreo dată pentru votul, pe care l-aţi dat?

Nicolae Andronic: „Întotdeauna votez conştient. Da, poate nu întotdeauna depinde de mine. Dar dacă ar vota toţi conştient, atunci n-am avea acest gust amar al dezamăgirii. Cetăţenii noştri, fiind minţiţi, nici nu vor să recunoască că au fost minţiţi, să se ducă altă dată să voteze. Zic: ei, aşa a fost vremea, ba luptam cu comuniştii, ba lucram cu aceia. Şi la urmă se duc şi tot votează anapoda. Ar fi foarte bine, dacă am înţelege că în această ţară ar trebui să ne fie totuna cine este preşedinte, sau cine este prim-ministru. Ar fi important să avem o justiţie bună şi o administraţie publică locală. Şi atunci cred că nu am avea probleme.”

*

Europa Liberă: Deputatul liberal Valeriu Munteanu a fost primar în satul Floreni, raionul Anenii Noi. El spune că 50-60 la sută dintre moldoveni au încredere în administraţia publică locală. Dar tot el sugerează că descentralizarea puterii locale se va face cu greu.

Valeriu Munteanu: „Centrului întotdeauna i-a fost comod să aibă administraţii slabe, administraţii care vor veni să ceară, sau uneori chiar să cerşească bani de la centru. Or, este păstrat acest principiu în legislaţie. Banii sunt strânşi la centru şi după aia sunt distribuiţi conform loialităţii. Eu, ca şi fost primar, îmi doresc foarte mult ca această nedreptate să fie eliminată din legislaţia Republicii Moldova. Administraţiile publice locale, primarii şi consiliile să fie cu adevărat stăpâni în localitatea lor. Vom veni cu o strategie în acest sens. Această reformă poate fi făcută, dar nu poate fi făcută în grabă. Dacă vom avea stabilitate politică, într-un an de zile va fi suficient să schimbăm cadrul legislativ în acest sens.”

Europa Liberă: Cei care vor fi acum candidaţi la funcţia de primar, vor veni iarăşi cu promisiuni în faţa sătenilor. Vor spune că vor face drumuri, că vor face reconstrucţii la şcoală, la grădiniţe, că vor ajuta bugetarii. Ce poate face astăzi de facto un primar?

Valeriu Munteanu: „Imediat după alegeri, când vom avea un corp de consilieri şi de primari, va trebui să stăruim şi asupra acestui moment – instruirea primarilor şi consilierilor. Doi: există foarte multe atribuţii specifice statului, care au fost puse pe umerii administraţiilor publice locale.”

Europa Liberă: Ca de exemplu?

Valeriu Munteanu: „De exemplu învăţământul. În toate statele europene, învăţământul bugetul de stat îşi asumă această responsabilitate. Şi la noi, în Republica Moldova, salariile şi le asumă statul, iar întreţinerea, reparaţia, reconstrucţia şcolilor, grădiniţelor stă pe umerii primăriilor, ceea ce este o suprasarcină pentru administraţiile noastre. Mai mult decât atât, bugetele şcolilor şi grădiniţelor sunt administrate de către primării şi nu întotdeauna sunt făcute în mod profesionist. Pentru că consiliile sunt create pe baze politice, iar în şcoală se face carte. De multe ori, şi aceasta v-o spun deja din experienţă proprie, consilierii luau banii de la şcoală şi îi dădeau în altă parte, sau de la grădiniţă, pe motivul simplu, că directorul şcolii a participat în campania electorală. Aceste lucruri trebuie excluse. Coordonatorul de credit trebuie să fie direcţia de învăţământ raional, fie direct, dacă vom ajunge la acest nivel. Coordonatorul de credt trebuie să fie directorul şcolii, printr-un consiliu. Ei mai bine ştiu, când au nevoie să cheltuie banii, şi nu trei-patru consilieri, care de multe ori nu consideră învăţământul o prioritate.”

Europa Liberă: Lumea zice că e bine atunci, când există 5-6-7-8 candidaţi ca să poată să aleagă din cei mai buni, pe cel mai bun. De ce atâta lume asăpiră la funcţia de primar, dacă sunt atâtea probleme şi uneori e imposibil de soluţionat?

Valeriu Munteanu: „Mai ales când vorbim despre localităţi foarte şi foarte mici, cu două, cu trei mii de locuitori, exită doi-trei oameni maxim care astăzi pot să exercite această funcţie. Din păcate, au fost secătuite cadrele din Republica Moldova. Legislaţia este destul de permisivă. Nu există obligativitate ca primarii noştri să aibă studii superioare, nu există obligativitate consilierii să ştie a scri şi a citi. Pentru că există foarte mulţi dintre ei, care încă scriu şi citesc în grafie chirilică şi aceasta este o problemă foarte şi foarte mare. Avem o prevedere pentru cei din teritoriu, ca să selecteze foarte atent candidaţii pentru consiliu şi pentru primar.”

*

Europa Liberă: Prşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a dat asigurări, că autoritatea pe care o conduce are suficient timp la dispoziţie pentru a se pregăti de scrutinul local. Şi el consideră aceste alegeri a fi foarte importante.

Iurie Ciocan: „Este o oportunitate o dată la patru ani comunitatea să-şi aleagă autoadminisrarea publică locală, primarii, consilierii, care-i reprezintă pe aceşti membri din comunităţi în organele puterii de stat.”

Europa Liberă: Făceţi portretul robot al unui edil al comunităţii.

Iurie Ciocan: „Al unui primar? Deci, în primul rând să aibă 25 de ani împliniţi. În al doilea rând, să fie nominalizat fie de un partid politic, bloc electoral, ori de o grupă de cetăţeni. De la localitate la localitate depinde numărul acestor cetăţeni, pentru că se calculează în procente. Să fie bine instruit. Aş prefera să cunoască cel puţin o limbă străină, să cunoască tehnologiile informaţionale şi anume tot ce ţine de utilizarea sistemelor moderne în administrarea publică. Chiar aş prefera să aibă şi studii de specialitate – în administrare publică, în management, în drept, în economie – să aibă studii.”

Europa Liberă: La ce l-ar ajuta?

Iurie Ciocan: „La ce l-ar ajuta? O cunoştinţă teoretică ne ajută, în primul rând, să trăim bine. Şi dacă un primar ştie cum să-şi organizeze viaţa bine, ferm convins sunt că va contribui şi pentru comunitatea sa să trăiască tot atât de bine. Legislaţia nu stabileşte careva rigori ce ţine de nivelul de educaţie, de instruire a candidaţilor.”

Europa Liberă: E rău?

Iurie Ciocan: „S-ar părea că ar fi un neajuns. Dar chiar nu putrem să discriminăm. Putem să ne dorim acest lucru, dar nu putem să discriminăm cetăţenii pe criterii de studii.”

Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală n-a obosit să insiste asupra calităţii listelor cu electori.

Iurie Ciocan: „Este cert că avem o calitate a listelor net superioară celei, care am avut-o anterior. Perfecţiune nu există, vom munci şi în continuare asupra acestei probleme. Noi am primit toate listele din teritoriu în format electronic.”

Europa Liberă: Prezenţa la urne cât ar trebui să fie?

Iurie Ciocan: „Nu mai puţin de o treime.”

Europa Liberă: În fiecare localitate.

Iurie Ciocan: „Exact. Pentru fiecare localitate.”

Europa Liberă: Şi urmează turul doi, în caz dacă...

Iurie Ciocan: „Dacă din primul tur nimeni din candidaţi la funcţia de primar nu a reuşit să acumuleze majoritatea de voturi, se organizează turul doi.”

Europa Liberă: În două săptămâni?

Iurie Ciocan: „În două săptămâni, exact. Pentru consilieri nu este prevăzut.”

Europa Liberă: Credeţi că au obosit moldoveanul de la atâtea alegeri, sau totuşi trebuie să participe şi la acest scrutin local?

Iurie Ciocan: „Este cert, că trebuie să participe. Nu aş fi de acord că au obosit. Specificul localelor cred că ne va ajuta să atragem mai mulţi cetăţeni la vot. Pentru că totuşi cetăţenii vor alege în fiecare localitate aparte conducerea localităţii. Şi aici deja ei se cunosc unul pe altul. Îşi cunosc calităţile personale, profesionale, cred că va fi şi mai uşor de promovat campania electorală.”