Linkuri accesibilitate

În SUA a face lobby este asimilat dreptului de petiție, care e garantat de către primul amendament al Constituției Statelor Unite.


In Europa continentala, spre deosebire de occidentul anglo-saxon, lobbyingul si-a pastrat pina astazi un statut ambiguu. Intr-atit de ambiguu, incit europarlamentarul social-democrat roman Adrian Severin, dovedit recent ca incerca sa incaseze bani din exterior pentru activitatea sa de parlamentar oricum foarte bine platita, s-a aparat spunand ca el nu facea altceva decit lobbying, lucru cu totul legal.

Diferenta este atit istorica, cit si culturala, intre lobby in Europa, pe de o parte, in Statele Unite si Marea Britanie pe de alta. In Statele Unite, activitatea de lobby, care consta in a cauta influentarea legislatiei in favoarea unui grup de presiune sau de influenta, este nu doar legala, ci chiar un drept. In America, a face lobby este asimilat dreptului de petitie, care e garantat de catre primul amendament al Constitutiei Statelor Unite. E de altfel revelator faptul ca la sfirsitul fiecarei legislaturi americane, intre o treime si o jumatate din membrii Congresului sint angajati sub o forma sau alta de catre grupuri de lobbying.

In Europa, situatia este inversa. Inaltii functionari europeni, cum sint Comisarii, nu au voie, un oarecare numar de ani dupa incheierea mandatului, sa exercite actiuni retribuite in grupuri de lobbying. Asta, tocmai pentru a evita conflictele de interese. Cu toate astea, Bruxelles detine, dupa Washington, a doua mare concentratie de lobbyisti a lumii. In capitala Europei au fost recenzate circa 2.500 de grupuri si firme de lobby, cu un numar total de oameni angajati permanent in activitatea de influentare a legislatiei europene de circa 10 ori mai mare, altfel zis, aproximativ 20.000 de lobbyisti permanenti.

Fragmentarea functionarii institutiilor europene, precum si scandaluri recente, cum a fost cazul Severin, au aratat necesitatea unei mai mari reglementari a acestei activitati.

Exista insa si tari, precum Franta, al caror sistem politic nu integreaza in niciun fel activitatea de lobbying. In Franta, lobbyingul nu dispune de niciun statut.

In sfirsit, pentru a lua in considerare si punctul de vedere al lobbyistilor si al partizanilor acestei activitati, care poate fi foarte lucrativa, ei subliniaza faptul ca pina la urma activitatea multor ONG-uri, chiar si a celor umanitare si ecologiste, nu consta in altceva decit a face lobby. Ba chiar, mai spun ei, ce altceva este politica? La urma urmei, aparand interesele unor categorii bine definite de cetateni si activisti, pina si partidele politice sint de fapt tot niste grupuri de lobby. Ba chiar si religiile.
XS
SM
MD
LG