Gheorghe Cojocaru: „După o prelungită perioadă de acalmie, chestiunea transnistreană revine în atenţia opiniei publice de o manieră care aminteşte în mai multe privinţe de începutul anilor ʼ90 ai secolului trecut, atunci când a urmat ruptura teritorială şi politică între cele două maluri ale Nistrului. Astăzi, după aproape două decenii, se creează impresia că autorităţile separatiste de la Tiraspol au elaborat scenarii pentru toate situaţiile de la Chişinău.
Dacă aici se instalează o guvernare democratică, promotoare a valorilor naţionale şi orientată spre integrarea europeană a Republicii Moldova, regimul de la Tiraspol imediat începe să fluture drapelul „pericolului românesc”, al „românizării forţate” sau „occidentalizării”; dacă la putere la Chişinău se află o guvernare de stânga, pro-Est, aceasta va fi acuzată că urmăreşte standarde duble, că induce în eroare populaţia şi că nu poate fi un partener sigur al Federaţiei Ruse în această zonă, etc.”
Propaganda demonizării
Europa Liberă: Odată ce administraţia de la Tiraspol pretinde că Transnistria este un teritoriu diferit de partea dreapta a Nistrului şi s-a rupt iremediabil, la ce bun aceste campanii mediatice şi propagandistice la care vă referiţi? Ce urmăresc aceste campanii?
Gheorghe Cojocaru: „Se urmăreşte menţinerea status quo-ului politic şi teritorial şi a acestei mentalităţi a populaţiei locale privind încercuirea sa de forţe malefice, de duşmani externi, păstrarea unităţii tuturor apărătorilor „cetăţii asediate” din stânga Nistrului. Nu este exclus şi faptul că specularea resentimentelor „antiromâneşti” sau „antioccidentale” ale locuitorilor din raioanele din Estul Republicii Moldovei are scopul de a induce oamenilor de acolo, în condiţiile în care acolo nu există o presă liberă, de a le induce gândul că integrarea europeană pentru care pledează Chişinăul va însemna subjugarea Republicii Moldova României şi de a pune astfel un semn de egalitate între Statul român, demonizat prin propagandă, şi Occidentul în ansamblu, asupra căruia se urmăreşte să se extindă aceeaşi imagine strâmbă.
Europa Liberă: E un obiectiv ce face parte din arsenalul să zic veşnic al propagandiştilor transnistrieni. De ce anume acum ia turaţii această campanie propagandistică?
Gheorghe Cojocaru: „Pentru că, deşi situaţia internaţională este extrem de complicată, marii actori ai scenei politice şi diplomatice mondiale încep să se preocupe mai îndeaproape de conflictul congelat din Republica Moldova şi să încerce să identifice soluţii viabile şi durabile, cu ajutorul Federaţiei Ruse, aşa cum sugerează şi întâlnirea recentă între miniştrii de externe Leancă şi Lavrov, Întâlnire la care, după cum se ştie, s-a discutat reluarea evacuării muniţiilor din stânga Nistrului, fapt ce a provocat reacţii iritate la Tiraspol.”
Europa Liberă: Va dori oare Rusia să coopereze la soluţionarea conflictului în albia declarată anterior a recunoaşterii integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova? Ce indicii avem la zi?
Gheorghe Cojocaru: „Se pare că în noul context internaţional, al crizei economice mondiale, înainte de toate, şi al intereselor magistrale de dezvoltare a Federaţiei Ruse cu suport occidental, se prefigurează o remodelare a poziţiilor marilor actori implicaţi în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Rusia va găsi acest sprijin occidental în măsura în care va fi dispusă să coopereze de o manieră deschisă la înlăturarea focarelor de insecuritate. Deocamdată, există o mare doză de incertitudine – singurul element care poate fi identificat cu uşurinţă în această ecuaţie a conflictului transnistrean cu mai multe necunoscute.
