Linkuri accesibilitate

Studiu API - presa locală este încă subiectivă și subfinanțată


Petru Macovei și Irina Lazur, (Asociația Presei Independente)
Petru Macovei și Irina Lazur, (Asociația Presei Independente)

Petru Macovei: În ultimii 20 de ani a avut loc o selecţie naturală. Redacțiile cu manageri buni au putut să-și promoveze publicațiile în ciuda lipsurilor financiare și presiunilor comuniste.


Europa Liberă: Presa regională întotdeauna era, trebuie să recunoaştem, era cu un pas în urmă. Domnule Petru Macovei, ce putem spune despre traiectoria înregistrată de presa regională, ca să nu-i spunem provincială? Cum se dezvoltă? Şi care este ţinta spre care tinde această presă? Să fie o afacere profitabilă? Sau să fie ziarul de cândva raional, care era aproape de cititorul din sat?

Petru Macovei:
„Aceleaşi boli, care se atestă la nivel naţional – şi finanţarea insuficientă, şi dependenţa directă sau indirectă de anumiţi actori politici se manifestă şi în presa locală şi regională. Principalul, ca să-i zic, cenzor al presei locale din ţara noastră, sunt la acest moment, şi mă refer aici la acel segment al presei locale aşa-zis privată, pentru că şi această cercetare a studiat până la urmă acele segmente ale presei, care există la momentul actual presa locală de stat-presa privată. Şi pe segmentul presei private principalul cenzor, cum spuneam, sunt înşişi jurnaliştii. De foarte multe ori, produsul lor editorial este influenţat mai mult sau mai puţin de propriile lor viziuni asupra unor probleme din societate şi soluţiile, pe care le văd şi încearcă să le promoveze. De foarte multe ori acest lucru se întâmplă, încălcând uşor prevederile deontologice, care impun ca faptele să fie separate de opinii.

Presa privată pe o undă de stabilizare financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:03 0:00
Link direct


Dar în linii mari, presa privată din ţara noastră se află acum pe o undă de stabilizare a situaţiei economice. Pentru că putem discuta la acest moment în cel puţin în şapte cazuri de afaceri în domeniul mass media private la nivel local, care sunt mai mult sau mai puţin viabile, care pot să-şi asigure cheltuielile curente şi îşi mai pot permite să investească mai mulţi sau mai puţini bani. Pe de altă parte, încă există presa locală de stat, chiar dacă a intrat în viigoare Legea privind deetatizarea publicaţiilor periodice, dar această perioadă de deetatizare va dura doi ani. Presa finanţată din bani publici, şi la acest moment studiul arată că sunt 22 de publicaţii, fără autonomia Găgăuză, care sunt finanţate din bani publici. Editorii, jurnaliştii de la aceste publicaţii sunt foarte sceptici în ce priveşte viitorul acestei prese şi dacă se merită să investeşti în presă, în privatizarea acestei prese pe viitor.”

Europa Liberă: Irina, dumneata, care ai răsfoit ziar cu ziar, ai putea să ne spui – poate fi oare o presă independentă, care nu face partipriuri şi e profitabilă?

Irina Lazur:
„Din ceea ce au răspuns redactorii publicaţiilor private, pe care noi i-am chestionat, majoritatea din ei au spus că presa locală privată poate fi considerată drept o afacere profitabilă. Cu toate acestea, în cadrul studiului am identificat anumite neajunsuri. În primul rând, lipsa cadrelor de jurnalişti. După care concurenţa neloială, care nu le permite să-şi elaboreze o anumită strategie de marketing, ca să facă faţă concurenţei cu publicaţiile de stat, deoarce autorităţile locale în mare parte obligă prin diverse căi agenţii economici şi alţi potenţiali furnizori de publicitate să plaseze publicitatea în ziarele locale de stat şi nu în alte ziare. După care s-a identificat lipsa de cititori.”

Europa Liberă: Domnule Macovei, istoriile „de succes”, pe care le ştim – Observatorul, Cuvântul, „SP”, sunt excepţii?

Petru Macovei:
„Mai curând da, pentru că discutăm despre istorii de succes, aşa cum le-aţi spus Dumneavoastră, în nişte oraşe, care au şi o infrastructură mai dezvoltată, volumul de publicitate, care potenţial ar putea fi direcţionat în aceste publicaţii este mai mare. Nu putem vorbi despre istorii de succes în oraşele mici, unde nu există întreprinderi potenţial furnizoare de publicitate. Şi atunci publicaţiile, care apar, şi există destul de multe publicaţii şi private şi publice în aceste zone, ele de fapt sunt ostatici ai finanţărilor, fie de la bugetul public, sau din partea unor instituţii donatoare. Şi noi avem foarte multe exemple, în special la sfârşitul anilor 90 ai secolului trecut a existat un boom al presei private în Republica Moldova.

Fundaţia Soros Moldova a finanţat înfiinţarea unor publicaţii tocmai din dorinţa de a promova pluralismul de opinii şi diversitatea în mass media. S-au înfiinţat la acel moment ziare private în majoritatea oraşelor, unde exista câte un jurnalist sau doi. Ei bine, chiar dacă nu a existat infrastructura necesară pentru ca un ziar să-şi poată câştiga suficienţi bani pentru editarea de perspectivă, aceste ziare şi-au încetat activitatea, şi-au suspendat apariţia imediat ce într-un an nu au mai venit finanţări nici din partea Fundaţiei Soros Moldova, nici din partea Ambasadei Statelor Unite, sau din partea altor donatori. Astfel încât în ultimii 20 de ani studiul tocmai asta relevă - a avut loc o selecţie naturală. Colectivele, care au putut să editeze un ziar mai bun, au avut şi manageri, care au putut să dezvolte strategii de management eficiente, au putut să-şi promoveze publicaţia, s-au dezvoltat, în pofida unor lipsuri financiare, concurenţei neloiale, despre care spunea colega mea, Irina Lazur, şi chiar şi a imixtiunilor, care au existat şi a presiunilor din partea autorităţilor comuniste, de până în anul 2009.”

Europa Liberă: Un pronostic de suprafaţă, pe care îl subscriu mai mulţi oameni, spune că ziarul, care nu are echivalent pe internet, riscă să moară. Mai nou, preşedintele rus Medvedev a anunţat ca o sentinţă valabilă pentru întinsurile Federaţiei Ruse. În cazul Moldovei, credeţi că este valabil asta?

Petru Macovei:
„Categoric vă dau dreptate. Ziarele, care nu vor şti să-şi dezvolte componenta de multimedia, site-urile în primul rînd, dar şi posibilităţile de retransmitere a unor evenimente publice pe internet, nu au şanse de supravieţuire la ziua de astăzi, când în special tinerii sunt cei care preferă să citească ştirile online, şi nu neapărat cumpără un ziar.”

Europa Liberă: Irina, dar situaţia la zi care este?

Irina Lazur:
„Noi am chestionat 21 de publicaţii private şi 18 din ele au pagină web.”

Europa Liberă: Dar au pentru că e o modă? Sau pentru că este una funcţională?

Irina Lazur:
„Ei au motivat prin faptul, că exista o tendinţă să preia practica ziarelor naţionale de la Chişinău.”

Europa Liberă: Domnule Macovei, dar e o necesitate, pornind de la cota de utilizatori, destul de modestă în Republica Moldova?

Petru Macovei:
„Adevărul e că nu este nici chiar atât de modestă această cotă de penetrare a Internetului şi este în creştere în ultimii ani. Cu siguranţă acest fenomen se va dezvolta. Din alt punct de vedere, este important ca ziarele să aibă pagină web şi din considerentul, că există foarte mulţi oameni, care sunt plecaţi în străinătate. Şi atunci unica posibilitate de a cunoaşte noutăţile din comunitatea de unde au venit, este această pagină web. Şi noi avem exemple concrete, când după lansarea paginilor web în câteva ziare private numărul utilizatorilor a acestei pagine a crescut în câteva luni până la cifre surprinzătoare. Iar acum aceşti directori de ziare au acceptat să investească. Dacă mai înainte era o problemă să-i convingi să investească în salarizarea, spre exemplu, a unui web designer, sau a unui reporter, care să scrie ştiri în fiecare zi, pentru ca pe pagina web să poată să fie citite ştiri actuale. Deci, avem tot mai mulţi manageri, care înţeleg acest lucru şi cu siguranţă asta ţine de viitor.

Sunt ziare în străinătate, care fac şi abonamente prin intermediul paginilor web. În Polonia există câteva ziare, care în felul acesta comunitatea poloneză, provenită din anumite localităţi, care locuiesc acum în Canada, se abonează prin intermediul Internetului. Plătesc şi atunci de câteva ori pe săptămână, când apare ziarul, redacţia îi transmite acestui cititor varianta în format PDF. Şi atunci omul o poate scoate la tipar şi într-un fel se poate simţi ca şi acasă, deşi este departe.”

Europa Liberă: Deci, un fel de platformă de comunicare.

Petru Macovei:
„Categoric.”
XS
SM
MD
LG