Linkuri accesibilitate

O pîine cîștigată greu: de vorbă cu primari locali în ajun de alegeri


La Nisporeni... „Moldova merită mai mult” (Foto Iuri Baranovschi)
La Nisporeni... „Moldova merită mai mult” (Foto Iuri Baranovschi)

Valentina Ursu la sfîrșit de săptămînă cu microfonul EL la Nisporeni, Satul Nou, Strășeni și Selemet.



Descentralizarea puterii reprezintă una dintre priorităţile stipulate în programul de activitatea a actualului Guvern. Şi asta pentru că de-a lungul anilor o problemă majoră, care împiedică dezvoltarea comunităţilor, o reprezintă lipsa autonomiei administrative şi financiare reale a administraţiei publice locale. De ce atât de greu se mişcă carul din loc?


La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă și Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:47 0:00
Link direct

O dată la patru ani, cetăţenii cu drept de vot sunt chemaţi în faţa urnelor pentru a-şi exercita un drept şi o datorie civică – dreptul şi datoria de a alege aleşii locali. În această săptămână am mers la Nisporeni, oraşul fiind situat la 70 kilometri de Chişinău şi 12 kilometri de frontiera cu România. Nisporeniul are o populaţie de aproape 12 mii de locuitori. Le-am propus celor întâlniţi pe străzile oraşului să vorbim la microfonul Europei Libere despre apropiatul scrutin electoral.




- „Toată lumea ştie, că dacă o să facem mai multe panouri şi o să scriem, şi o să promitem cu litere mari să dăm salarii mari, pensii mari, omul speră şi îi mai dă o şansă. Dar oricum se dezamăgeşte.”

Europa Liberă: Bine, dar aceste promisiuni când se fac, omul se descurcă ce e fals şi ce e adevăr? Cât se poate şi cât nu se poate?

- „Omul se bucură că îi promite, dar nu se descurcă. Fiindcă toate promisiunile nu se adeveresc, că nu este baza economică a ţării.”

Europa Liberă: Se apropie alegerile locale, ce primar vă doriţi?

- „Să vorbească cu bătrânii. Să-i primească cu un suflet mai bun, mă rog. Să fie drumurile – drumuri.”

Europa Liberă: Când mergeţi să alegeţi primarul, votaţi primarul, sau votaţi partidul pe care-l reprezintă?


- „Ei, pe primar. Nu partidul.”

Europa Liberă: Când luaţi buletinul în mînă, căutaţi numele omului care credeţi că...


- „...o să facă un lucru bun.”

Europa Liberă: Aţi fost vreo dată la primar cu vreo problemă?

- „Nu, eu nu n-am fost. N-am probleme cu primăria.”

Europa Liberă: De câte ori aţi participat pentru a vota primarul?

- „Ei, d-apoi de câte ori, de-acum 35 de ani de când îs căsătorită, oleacă de primari au fost.”

Europa Liberă: Vreo zece primari aţi ales...


- „Da, bineînţeles.”

Europa Liberă: Şi din aceştea zece, v-a părut rău vreo dată că l-aţi votat pe cel care nu a meritat?

- „Fiecare face pentru el, mai puţin pentru om. Mă rog, aşa e viaţa.”

Europa Liberă: Acum la alegerile locale veţi merge?


- „Bineînţeles. O să ne ducem, dă.”
- „Numaidecât, bineînţeles, fără doar şi poate. Cum să nu ne ducem la alegerile locale?”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie un primar?

- „Un primar trebuie să arate singur exemplu pentru toţi cetăţenii din localitate.”

Europa Liberă: Asemenea oameni există?


- „Puţini, dar sunt.”

Europa Liberă: Când se alege edilul localităţii, se iau în consideraţie omul, sau partidul pe care îl reprezintă?

- „În primul rând omul, socot.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să facă?

-„Să muncească. Cinstit, corect.”

Europa Liberă: Pentru localitate ce să facă?

- „Începând cu drumurile, cu căldura, cu lumina, cu grădiniţele, cu şcolile.”

Europa Liberă: Să ajute pe cei vârstnici?

- „Pe cei vârstnici să nu moară de foame, câte şi mai câte. Totul de primar depinde.”
- „Aduceţi un om aşa bun, să ne deie toate celea la mînă, ceea ce trebuieşte.”

Europa Liberă: Făceţi-i un portret robot al primarului. Tânăr? În vârstă? Cu studii superioare?


-„Cu studii superioare, asta e clar.”

Europa Liberă: Cum credeţi, că e mai bine – lumea să propună candidaturi, sau ei să-şi propună candidatura?

-„Poate şi lumea să propună candidaturi, dar dacă ei se propun, tot e bine.”

*

După aproape patru ani de mandat, cu Ion Gangan, primarul de Nisporeni, am discutat despre situaţia financiară dezastruoasă a primăriei, pe care o administrează. Despre proiectele pe care le-a finalizat, sau care sunt în curs de implementare. Dar şi despre planurile de viitor. Şi asta, după ce Ion Gangan a spus, că este o calamitate să fii primar într-o localitate, în care nu sunt resurse.

Primarul Ion Gangan
Ion Gangan:
„Eu primesc lumea cu doi ochi, iar lumea pe mine cu zeci de mii de ochi. Cetăţenii strigă ajutor atunci, când îi doare, când au nevoie. Atunci când e bine cetăţeanul nu vine. El îşi caută de lucru, de gospodărie, de business, etc. Dar în alte cazuri, când familiile sunt defavorizate, vulnerabile, cu mulţi copii, când unul din soţi e plecat sau decedat, atunci este nevoie de intervenţia administraţiei publice locale.”

Europa Liberă: Despre oraşul Nisporeni se zice, că e cel mai puţin dezvoltat. De ce a fost dat uitării?

Ion Gangan:
„Cred că este şi o vină a noastră, a tuturor. Suntem aşezaţi geografic destul de pozitiv. Deoarece avem hotar cu Uniunea Europeană, cu România, Prutul, traseul Poltava.”

Europa Liberă: Ce înseamnă drumuri rele pentru Nisporeni? Câte investiţii v-ar trebui?

Ion Gangan:
„Clar lucru, că zeci de milioane.”

Europa Liberă: Banii ăştia nu-s.

Ion Gangan:
„Trebuie de lucrat la proiecte investiţionale, de atras investiţii. Primăria oraşului lucrează foarte activ cu Ambasada Cehă, cu Agenţia de Dezvoltare, şi cu Ambasada Austriacă, cu ambasadorul Marii Britanii.”

Europa Liberă: A apela la donatori ce înseamnă? Să stai cu mâna întinsă?

Ion Gangan:
„Nu, la donatori nu trebuie să stai cu mîna întinsă. Trebuie să ai un proiect. Când ai ajuns şi faci o discuţie, pe masă ai pus actele respective. Atunci dânşii înţeleg, că într-adevăr lumea este cointeresată, este implicată populaţia, cât şi administraţia. Atunci dânşii studiază întrebarea.”


Europa Liberă: Când vorbim de infrastructură, desigur pe prim plan rămân drumurile, după asta aprovizionarea cu apă potabilă.

Ion Gangan:
„Drumurile, dacă le mai plombăm, ne mai putem deplasa, dar apa este primordială pentru oraşul Nisporeni. Noi ne alimentăm cu apă subterană, de la 300 de metri adâncime, e foarte costisitor. Şi doi la mînă: o putem folosi numai ca apă tehnică şi nicidecum ca apă potabilă. Investitorii străini, specialişti din Germania ne-au explicat, că putem să servim apa aşa cum este din Prut, fără nici o tratare şi este mult mai calitativă, ca orice resursă care vine din oraş. Cu atât mai mult ca acea care vine din subterană. Dar suntem mulţumiţi de ea, deoarece o folosim ca apă tehnică – la baie, bucătărie, dar nicidecum nu putem s-o folosim ca apă potabilă. Este dăunătoare, deoarece spală calciu din organism şi cad dinţii, gingia se îmbolnăveşte, oasele, toate organele interne.”

Europa Liberă: Domnule primar, problemele pe care trebuie să le rezolvaţi Dumneavoastră, în calitate de edil al localităţii, sunt şi probleme ce stau pe agenda consilierilor locali. Consilierii sunt aleşi pe criterii politice. Haideţi să vedem, jocă festa? Vă dă bătăi de cap faptul, că atât de pestriţ e un consiliu?

Ion Gangan:
„Acest lucru l-am simţit pe parcursul a toţi patru ani.”

Europa Liberă: Aţi venit în fruntea primăriei în calitate de independent.

Ion Gangan:
„Da. Ca primar independent. Şi nu mai accept, pentru că rămâi fără echipă.”

Europa Liberă: Aţi sprijinit Partidul Liberal, mai târziu aţi ajuns pe listele Partidului Democrat? Dar a reprezenta un partid, care e la guvernare, înseamnă a rezolva mai uşor problemele locale?

Ion Gangan:
„Da, doamnă Valentina, atunci când ai o echipă la guvernare, atunci ai unde bate în uşă. Baţi şi uşile se deschid. Nu din prima dată, a doua, a treia oară se deschid şi hotărăşti întrebări, eşti auzit, eşti înţeles. Nu ştiu dacă guvernarea vrea să accepte descentralizarea. Noi mai mult o aşteptăm, deoarece vrem să angajăm oameni, vrem să-i salarizăm. De sus vine indicaţie – profesorilor într-un an de zile noi mărim salariu de trei-patru ori şi fiindcă este o bază de susţinători, dar uităm de personalul tehnic, cel care are 400-500 de lei. Ce facem noi? Că aceiea tot au familie.”

Europa Liberă: Ce faceţi cu finanţele locale? Pe cât de suficiente sunt ele pentru a acoperi nevoile?

Ion Gangan:
„30 la sută. Restul toate întrebările le hotărâm cu investiţii, cu mîna întinsă la Guvern – ajutaţi-ne, că avem nevoie. Avem proiecte destul de serioase. Avem idei de investiţii.”

Europa Liberă: Care?


Ion Gangan:
„În primul rând, drumurile, sistemele de canalizare, apeduct, staţia de epurare, gunoişte, energo-parc, în agricultură, multe.”

Europa Liberă: Domnule primar, pe cât de interesat găsiţi simplu cetăţean să se implice şi el în rezolvarea problemelor comunităţii?

Ion Gangan:
„La fiecare proiect se cer audieri publice. Facem întruniri cu cetăţenii, dar vin unii şi aceeaşi. Majoritatea sunt indiferenţi.”

Europa Liberă: O să luptaţi pentru acest fotoliu?

Ion Gangan:
„Am nişte proiecte de la începutul mandatului, din 2007, cum ar fi Prut-Nisporeni, o staţie de epurare, canalizarea şi apeductul în oraş, o staţie de prelucrare a deşeurilor. Trebuie să contribuim împreună cu consiliul raional la amplasarea unui energo-parc. Şi mai am un proiect cu energia eoliană, cu Ambasada Marii Britanii. Şi vreau aceste proiecte, cu adevărat acest vis să-l scoatem la capăt. Deoarece suntem deja în proces de implementare a proiectelor. Proiectul staţiei de epurare e de un milion de euro, cu Ambasada Cehă. A demarat deja. Nouă milioane 300 de mii de euro de la Uniunea Europeană şi Ambasada Austriei. Trebuie să duc acest lucru la capăt.”

*

Valentina Ursu, cu microfonul Europei Libere...
Cu microfonul Europei Libere am poposit şi la Străşeni. Vicepreşedintele raionului, Constantin Ioniţă, spune că în teritoriu campania electorală a început, chiar şi dacă data alegerilor locale încă nu a fost stabilită de către Parlament.

Constantin Ioniţă:
„Fiecare partid deja are câte trei-patru candidaturi. Vorbim acum de primării. S-a început o luptă internă, care dese ori se răsfrânge asupra electoratului şi însăşi a disciplinei interne de partid, deoarece fiecare visează să devină primar.”

Europa Liberă: De ce mulţi râvnesc la acest fotoliu de edil al localităţii? Atâta sărăcie, criză, atâtea probleme nerezolvate.

Primarul Constantin Ioniță
Constantin Ioniţă:
„Din simplul motiv, că nu cunosc această funcţie, doar se gândesc la nişte interese personale. A fi un primar într-un sat, într-o comună, unde bugetul este mizer, unde problemele sociale sunt extreme, unde sărăcia ne macină pe toţi.

Pentru a fi primar, în primul rând, trebuie să ai o tărie de caracter şi să ai un spirit de a munci extrem, deoarece este nevoie de a deschide foarte multe uşi pentru a obţine elementarul pentru a funcţiona o primărie. Este nevoie de a avea un grup de specialişti pentru a cunoaşte tehnologiile informaţionale, pentru a fi informat cu toate proiectele, care se lansează, pentru a merge şi a depune proiecte. Deoarece bugetul de stat nu poate să ne asigure decât doar minimum.

Dar având în vedere, că avem proiecte transfrontaliere, euroregionale, avem proiecte lansate de alţi donatori internaţionali. Iată asta înseamnă a deschide uşile, a merge, a depune, a insista. Şi desigur, în primul rând, a fi foarte corect. Deseori noi ne întâlnim cu o problemă. Incompetenţa şi incorectitudinea aduce la aceea, ca donatorii străini să se dezică de finaţarea multor proiecte.”

Europa Liberă: Primarul de unul singur nu poate să le rezolve pe toate, pentru că are şi consilieri, aleşi locali. Aşa e? Fiecare trage la interesul partidului său. Şi atunci ce se întâmplă? Sunt legate sau nu mîinile primarului?

Constantin Ioniţă:
„Primarul ca persoană, fiind capabil după alegeri să facă o bună înţelegere între consilieri, îşi formează deja o echipă. Doar ei nu mai sunt în campania electorală, dar ei prestează nişte servicii populaţiei.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi vicepreşedintele raionului Străşeni. Aţi ajuns în funcţie pe listele Partidului Popular Creştin-Democrat. Pe cât de mult aţi reuşit să consolidaţi echipa aici, în fruntea raionului?

Constantin Ioniţă:
„Cazul Străşeni este un caz deosebit. Deseori au apărut divergenţe, au apărut cotituri pentru a schimba conducerea raionului, procese judiciare, demisii, restabilire în serviciu. La noi au fost lucrurile oleacă mai deosebit. Dar forţele democratice s-au unit şi pe parcursul a trei ani şi jumătate au conclucrat.”

Europa Liberă: Deci, aţi avut stabilitate.

Constantin Ioniţă:
„O stabilitate bună. Preşedintele raionului, fiind un bun specialist, a reuşit să menţină majoritatea în consiliu.”


Europa Liberă: Pe cât de actuală rămâne problema descentralizării puterii?

Constantin Ioniţă:
„Pentru a fi o descentralizare adevărată nouă ne trebuie mai întâi de toate cadrul normativ. Cadrul legal care ar putea să ne permită aleşilor locali, primarilor într-adevăr ca să se simtă ca buni manageri şi să poată rezolva problemele comunităţii. În momentul când noi vorbim despre descentralizare, iar bugetul merge cu un deficit anual, nu cred că este o ieşire din situaţie. De exemplu, în Suedia bugetul anual este nu de o sută de procente, dar de 125-130. Şi ei nu dovedesc să valorifice banii şi atunci ei au probleme. Dar la noi atunci când noi facem economie din alimentaţia copiilor, sau din căldură, sau din gaze naturale şi salarii este destul de dificil. Cunoaştem criza pe care o avem la nivel de alegere a preşedintelui, tot asta se răsfrânge şi în societate, tot asta se observă în colective.”

Europa Liberă: Ce speranţe trebuie să pună alegătorul în acest scrutin local, care se apropie?

Constantin Ioniţă:
„Alegătorul trebuie să fie sigur, că alegând un consilier, alegând un funcţionar, el va putea să deschidă uşa şi să fie sigur că problema lui va fi soluţionată.”

*

Satul Nou, Cimișlia
Satul Nou este o localitate centru de comună în raionul Cimişlia. Primarul de aici, Nicolae Crivoi, spune că există un anumit interes din partea statului faţă de guvernarea locală şi cu forţe comune pot fi soluţionate anumite probleme ale satului.

Nicolae Crivoi: „99 de procente din gospodării au apă în sat. 110 gospodării au azi gaz, gazificarea satului merge mai departe. A rămas o întrebare globală – drumurile în sat sunt foarte proaste, ca şi în toată Moldova.”

Europa Liberă: Au apă, au gaz, dar trebuie să aibă bani.

Nicolae Crivoi:
„Dacă au apă, au gaz, şi bani le trebuie, desigur.”

Europa Liberă: Locuri de muncă bine plătite la ţară nu prea.

Primarul Nicolae Crivoi
Nicolae Crivoi:
„De ce Dumneavoastră spuneţi aşa? Cine doreşte poate să facă 200-300 de lei minim pe zi. Sunt şi lucrările de primăvară, şi de curăţat viile, şi de legat. Cine doreşte face o capică.”

Europa Liberă: E harnic moldoveanul?

Nicolae Crivoi:
„Moldoveanul e harnic, dar mai mult aşteaptă cineva să le facă, decât singur să caute, să găsească, să facă.”

Europa Liberă: Se apropie alegerile. Aţi întocmit listele? Că ştiu că altă dată erau învinuiţi primarii, că dacă cumva, ceva e greşit, e vina primarului. Câţi locuitori aveţi?

Nicolae Crivoi:
„2 200. La alegeri 1 500, din care 400 sunt plecaţi peste hotare.”

Europa Liberă: De ce au plecat peste hotare?

Nicolae Crivoi:
„Să facă un ban.”

Europa Liberă: Unde sunt plecaţi?

Nicolae Crivoi:
„Sunt în Grecia. Sunt în Irlanda, sunt în Franţa. Sunt în Rusia mulţi, sunt foarte mulţi. Sunt şi în America, sunt şi în Canada, şi în alte ţări.”

Europa Liberă: Ce fac cu banii, pe care îi câştigă peste hotare? Îi aduc aici în sat?

Nicolae Crivoi:
„Îi aduc în sat ca să-i cheltuie. Fac castele prin sat, fac euroreparaţii.”

Europa Liberă: Dar ce ar trebui să facă cu banii câştigaţi peste hotare?


Nicolae Crivoi:
„Cu banii mai bine în primul rând să-i investească în ceva, banii să facă bani. Dar moldoveanul e învăţat să facă frumos în casă, în ogradă, dar la drum nu se uită.”

Europa Liberă: Dumneavoastră le creaţi condiţii ca să vină, să poată iniţia o mică afacere?

Nicolae Crivoi:
„Eu ca primar nimănui niciodată n-am încurcat. Nu-i încurcăm, nu le punem piedică.”

*

Preşedinta Congresului autorităţilor locale, primarul satului Selemet, raionul Cimişlia, Tatiana Badan, sugerează, că membrii structurii pe care o conduce, îşi doresc ca programul de guvernare să fie orientat spre autonomia locală, spre descentralizarea administrativă eficientă, iar reforma autorităţilor publice locale să fie una reală şi nu la nivel declarativ.

Tatiana Badan:
„Ne lipseşte o autonomie locală şi acea descentralizare.”

Europa Liberă: De ce autorităţile de la Chişinău atât de greu acceptă descentralizarea?

Tatiana Badan, președinta Congresului autorităților locale, primar la Selemet
Tatiana Badan:
„Aceasta întotdeauna a fost o problemă. Este cea mai mare.”

Europa Liberă: De ce?

Tatiana Badan:
„Pentru că este mai uşor probabil şi politic, poţi menţine mai mult aceste pârghii de conducere, dar nu întotdeauna au succes. Cele mai mari şi cele mai importante probleme – problema drumurilor, a infrastructurii, aprovizionarea cu apă potabilă şi problema dezvoltării în agricultură, sau dezvoltării a unui program de sprijin în dezvoltarea economiei satelor. Agricultura nu este sprijinită financiar. Suntem cunoscuţi şi anul acesta cu proiectul de buget, care se propune, practic nu sunt luate în consideraţie aceste activităţi, care ne-ar aduce un venit micuţ în bugetul local.”

Europa Liberă: Rezolvarea problemelor într-o localitate, depinde de primar, iar primarul depinde politic de ce culoare este?

Tatiana Badan:
„Eu sunt un primar independent. Mă aflu în această calitate două mandate. Consider că un primar bun, un primar cu capacităţi, un primar curajos, poate să realizeze şi fără această acoperire politică.”

Europa Liberă: Dar nu e uşor.

Tatiana Badan:
„Nu e uşor. Desigur, că nu e uşor.”

Europa Liberă: Există tentativa aceasta: poate o atrag de partea mea.

Tatiana Badan:
„Foarte corect.”


Europa Liberă: Se mănâncă uşor această pîine în primărie? În fruntea satului?

Tatiana Badan:
„Sincer să vă zic – nu se mănâncă uşor. Dar nu vreau să spun acest lucru tare, pentru că suntem în ajun de campanie electorală şi la noi se mai interpretează – sau se plânge, sau de ce mai particpă. Ne dorim forţe şi putere ca să putem cât mai mult să consolidăm autorităţile locale, să identificăm problemele generale, cu care se confruntă autorităţile locale şi să venim cu un mesaj clar faţă de Guvern şi Parlament, ca să îmbunătăţim lucrurile în favoarea cetăţeanului.”

*

Despre situaţia generală a guvernării locale în Moldova şi ce se poate face în vederea îmbunătăţirii cadrului legal al administraţiei publice locale, am discutat şi cu premierul Vlad Filat.

Vlad Filat: „Aceste alegeri locale sunt foarte importante. Asta înseamnă calitate a actului de guvernare la nivel local pentru viitorii patru ani de zile. Deci nu trebuie să fie subestimată importanţa alegerilor.”
Premierul Vlad Filat și comisarul european Štefan Füle, la Bruxelles (24 martie)


Europa Liberă: Când vor avea loc?

Vlad Filat:
„Aşa cum prevede legea. Pe 3 iunie 2007 au avut loc alegeri generale locale, asta înseamnă, că după data de 3 iunie urmează să fie organizate alegerile locale generale. Data de 5 iunie ar fi. Sau cel târziu data de 12 iunie, primul tur de scrutin.”

Europa Liberă: Relaţia dintre puterea centrală şi locală e una bună? Nu aţi vrut să insistaţi mai mult pe reformare? Pentru că se discută foarte mult şi despre descentralizarea puterii. Şi despre adoptarea unei legi despre finaţele locale.

Vlad Filat:
„Aceste proiecte de legi au fost elaborate.”

Europa Liberă: Centrul le-a legat mîinile celor, care administrează puterea locală?

Vlad Filat:
„Delegarea competenţelor înseamnă şi delegarea responsabilităţii pentru un şir de servicii, care urmează să fie oferite din partea autorităţilor locale. Asta înseamnă, că trebuie să avem în vedere şi capacitatea acestor autorităţi locale să presteze asemenea servicii. Şi aici avem această discuţie, inclusiv care vizează această evaluare a impactului.”

Europa Liberă: Care sunt frânele, care stau în calea dezvoltării mediului rural?

Vlad Filat:
„Este şi lipsa climatului necesar, atractiv pentru a fi făcute investiţii. Înţelegeţi, atâta timp cât se va aştepta de la centru să se aloce bani pentru construcţii, pentru dezvoltarea localităţii, noi nu o să ajungem foarte departe. Asta înseamnă interdependenţă. Este important ca autorităţile locale, având la bază venituri proprii, şi capacitatea, şi posibilitatea de administrare a acestor resurse în a se dezvolta. Uitaţi-vă, asta duce nu doar la autonomie, dar la o funcţionalitate în administraţia locală.”

Europa Liberă: Dependenţa administraţiei publice locale de cea centrală e atunci, când e vorba de ecologie, de poliţie, de încă multe altele.

Vlad Filat:
„Mai multe lucruri care vizează politici la nivel naţional. Până la urmă, nu va exista o independenţă totală. Însă la capitolul administrare a patrimoniului local, autonomie la nivel de administrare a finanţelor la nivel local, la nivel de competenţe la stabilirea inclusiv a unor taxe locale, ş.a.m.d., sugur că asta urmează să fie oferit acestor administraţii în măsură deplină.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG