Linkuri accesibilitate

Ministrul Justiției Alexandru Tănase: Vrem ca procurorii, la fel ca şi magistraţii, să fie numiţi pe criterii din care să lipsească criteriul politic.


Reforma justiţiei este o prioritate pe agenda de guvernare a alianţei. Între organele de drept care vor fi supuse transformărilor este şi Procuratura Generală. Despre schimbările care urmează să aibă loc la această instituţie au discutat azi la o masă rotundă reprezentanţii procuraturii, ai guvernului şi ai cîtorva organizaţii din străinătate care vor asista desfăşurarea reformei.

Prin reforma care se pregăteşte la procuratură autorităţile urmăresc să atingă două scopuri, pe care ministrul justiţiei Alexandru Tănase le-a prezentat astfel: „În primul rînd eficienţă la urmărirea infracţiunilor, dosarele trebuie să fie calitative ca în instanţa de judecată să culmineze cu sentinţe de condamnare dacă există probe. Şi al doilea element procuratura este totuşi o instituţie care trebuie să asigure şi drepturi şi libertăţi pentru cetăţeni. ”

La modul concret, autorităţile îşi propun să transmită atribuţiile de urmărire penală de la alte organe de drept la procuratură, aşa încît doar ea să fie abilitată cu efectuarea anchetei, şi să schimbe modalitatea de numire a procurorului general, pentru a asigura o mai mare independenţă instituţiei.

Procurorul general ar urma să fie propus de Consiliul Procurorilor şi numit prin decret prezidenţial


Ministrul Justiţiei explică astfel nevoia acestor schimbări: “În fapt, atîta timp cît procurorul general este numit de parlament, iar parlamentul este un organ eminamente politic, sigur că nu putem vorbi despre o excludere totală a procuraturii din contextul negocierilor politice. Ceea ce vrem noi, noi vrem ca procuratura, la fel ca şi magistraţii să fie numiţi pe alte criterii din care ar lipsi totalmente criteriul politic.”

Potrivit conceptului elaborat de Ministerul justiţiei, procurorul general ar urma să fie propus de Consiliul Procurorilor şi numit prin decret prezidenţial. Lucru văzut cu ochi buni de cel puţin actualul procuror general Valeriu Zubco: „Dacă acest act de numire va purta doar un caracter de solemnitate noi vom spune că nu va exista influenţă. ”

În ce priveşte schimbarea legată de urmărirea penală, procurorii admit şi alte variante pe lîngă cea propusă de ministerul justiţiei. Iată ce crede Ruslan Popov, şeful Direcţiei de control al urmăririi penale a PG: „Examinăm şi pe aceasta, dar vă spunem: orice reformă mai radicală e legată de anumite cheltuieli şi schimbări complexe. Ceea ce propune procuratura astăzi: vrem să realizăm normalul cu cele mai puţine chetuieli şi intervenţii radicale. Noi insistăm că modelul ales conform noii legi de procedură este un model destul de viabil şi eficient. Alta-i că nu trebuie să ne blocăm activitatea unii altora; ofiţerul operativ, ofiţerul de urmărire penală şi procurorul trebuie să aibă un interes, să realizeze o anchetă eficientă şi să nu tragă fiecare la turta lui.”

În prezent, competenţe de urmărire penală au în afară de procuratură mai multe instituţii: Ministerul de Interne, Centrul Anticorupţie şi Serviciul Vamal.

Susţinător al transformării, fostul ministru al justiţiei Ion Păduraru crede că reforma ar avea şanse mari de izbîndă cu condiţia să nu întîmpine rezistenţă din partea celor implicaţi.

Ion Păduraru: „Nu văd problema în adoptarea legii, văd problema în implementarea ei. Fiindcă oamenii doar nu poţi să-i schimbi peste noapte. Problema va consta în cît de eficient vom reuşi să instruim lumea, să le asigurăm o garanţie inclusiv a procurorilor ca ei să se simtă confortabil în cadrul lor legal şi într-un fel garantaţi în stabilitatea poziţiei pentru a putea lucra eficient şi să nu fie presaţi din exterior.”

Autorităţile au lăsat să se înţeleagă că reforma ar putea începe chiar din anul acesta, regăsindu-se printre priorităţile din programul guvernului de activitate, cu condiţia să fie acceptată de parlamentari.
XS
SM
MD
LG