Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: „Cea mai mare problemă continuă să fie implementarea legilor, reformelor”


Iulian Groza

Procesul de integrare europeană este excesiv politizat, atât la nivel intern, cât și geopolitic, iar acest lucru a adus la scăderea suportului cetățenilor pentru opțiunea europeană. Totodată, guvernarea de la Chișinău rămâne restanțieră la aplicarea reformelor, constata Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, care recent a prezentat raportul de progres privind implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE.

Europa Liberă: Aţi prezentat acest raport privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Care sunt concluziile cele mai importante pe care trebuie să le tragă autorităţile statului de pe urma acestui raport?

Iulian Groza: „Cea mai principală concluzie pe care noi am constatat-o este că în pofida unei performanţe de adoptare de legi, strategii, în pofida unei performanţe statistice relativ bune, noi am constatat, sunt 63% din ceea ce şi-a propus guvernul în perioada 2014-2016. În pofida acestor lucruri, cea mai mare problemă continuă să fie implementarea legilor, reformelor. Deci, implementarea ori întârzie, ori este una defectuoasă. Principala explicaţie pe care o văd, totuşi, este voinţa politică insuficientă pentru a promova reforme sistemice în Republica Moldova, care ar trebui să schimbe jocul şi, cu siguranţă, ar fi trebuit să afecteze interesele de grup, fie că sunt grupuri politice, fie că sunt grupuri economice. Al doilea motiv pe care îl văd, este, totuşi, capacitatea slabă a instituţiilor noastre la nivel de implementare, la nivel de a asigura că tot ce este bun în lege se pune în aplicare. Şi trei, mi se pare este un motiv general, ţine de politizarea excesivă a procesului de punere în aplicare a Acordului de Asociere. Ar fi mult mai bine când toate autorităţile de stat din Republica Moldova, partidele politice ar înţelege odată şi pentru totdeauna că Acordul de Asociere nu este un element care ar fi trebuit să fie parte a dezbaterii geopolitice. El acum este un document intern al Republicii Moldova, care prevede o serie de angajamente, reforme care în termen de zece ani de zile ar fi trebuit să facă din Republica Moldova o ţară normală, o ţară europeană, o ţară unde funcţionează legea, o ţară unde funcţionează statul de drept, o ţară unde statul acţionează în interesul cetăţeanului.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să fii restanţier? Mă refer la statul Republica Moldova să fie restanţier la capitolul implementarea reformelor. Se taie din asistenţă, se pierde încrederea, rămâne şifonată imaginea ţării şi mai greu vor veni investitorii? Ce înseamnă să ai această restanţă la capitolul implementarea reformelor, pe care guvernul şi le-a asumat?

Iulian Groza: „Restanţa la implementarea reformelor generează amânări în atingerea obiectivului general al acestui acord, ca să ne pregătească, să ne ajute să ieşim din perioada de tranziţie, să devenim o ţară nu doar stabilă, dar o ţară care se dezvoltă, unde funcţionează legea şi unde toţi au înţelegerea foarte clară că este respect pentru lege şi pentru un stat de drept. Ieri am văzut unele declaraţii după o întrevedere a domnului prim-ministru cu Donald Tusk, unde încă o dată s-a reconfirmat că se recunoaşte că Republica Moldova trebuie să facă mai mult pentru ca să avanseze în realizarea acestui Acord de Asociere. Acesta este paradoxul cel mai mare, că, pe de o parte, autorităţile recunosc acest lucru, iar pe de altă parte, decidenţii politici nu întotdeauna asigură acea voinţă politică care să pună în aplicare reforme sistemice care ar atinge interesele grupurilor de interese şi care real ar schimba situaţia în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dacă guvernarea de la Chişinău nu-şi face bine lecţia de acasă, pierd încrederea inclusiv agenţii economici care au nevoie de piaţa comunitară. Şi ştiu că foarte mult timp se consumă pentru a înţelege ce înseamnă să poţi exporta mărfuri de calitate pe piaţa UE.

Iulian Groza: „Pierd încrederea nu doar agenţii economici. Pierde încrederea societatea, în general. Fiindcă cetăţenii Republicii Moldova au anumite aşteptări legate de acest Acord de Asociere. Şi dacă cetăţenii nu văd că acest document produce anumite efecte pentru viaţa lor de zi cu zi şi dacă văd că continuă să existe o justiţie care nu neapărat întotdeauna le asigură dreptatea, totuşi, cetăţenii spun foarte clar că cea mai mare problemă în Republica Moldova este corupţia. Şi toate aceste lucruri sunt rezultatul unei diferenţe foarte mari între declaraţiile de a recunoaşte că trebuie să facem ceva, trebuie să punem în aplicare reformele cu lipsa unor acţiuni care ar confirma acest lucru. Sau dacă ele există, de fiecare dacă există acţiuni care aruncă Republica Moldova înapoi. După mine, modul în care au evoluat lucrurile în ultimii ani cu privire la implementarea Acordului de Asociere foarte mult se asociază cu abordarea de un pas înainte şi doi înapoi. Deci, noi adoptăm legi, peste noapte fie amendăm acele legi, fie creăm condiţii cum aceste legi trebuie să fie amânate, fie în general nu le implementăm. Şi normal că cetăţenii având anumite aşteptări nu văd rezultatele şi îşi pierd încrederea.”

Europa Liberă: De ce atât de greu ajunge să fie competitivă marfa moldovenească pe piaţa UE? Şi aici ne referim la felul cum trebuie să fie implementat Acordul de Liber Schimb în cadrul acordului moldo-comunitar.

Iulian Groza: „Comerţul cu Uniunea Europeană în ultima perioadă a crescut, în special, datorită angajamentelor pe care ni le-am asumat în Acordul de Asociere. Peste 63% din exporturile noastre sunt orientate pe piaţa Uniunii Europene. A propos, inclusiv o bună parte din exporturile date vin din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Peste 50% din importuri sunt de origine din Uniunea Europeană. Deci, este foarte clar că Uniunea Europeană este cel mai puternic, cel mai mare partener economic al Republicii Moldova. Pe de altă parte, totuşi, noi nu am valorificat întregul potenţial oferit de acest acord, de aceea fiindcă, iarăşi, nu am creat condiţii pentru ca agenţii noştri economici să poată exporta anumite produse. În special, nu există puse în aplicare măsuri sanitare şi fitosanitare racordate la standardele europene. Deşi avem peste 40% de standarde europene deja transpuse în legislaţia Republicii Moldova, nu vedem ca aceste standarde să fie preluate de către agenţii economici din Republica Moldova, nu sunt încurajaţi.”

Europa Liberă: Şi cum se explică acest fapt că se tergiversează acest lucru?

Iulian Groza: „Lipsă de voinţă politică, instituţiile slabe, corupţia, toate aceste lucruri, sigur, că într-un final creează un anumit cadru în care agenţii noştri economici se plâng că nu reuşesc să ajungă pe piaţa europeană. Deci, problema nu este în calitatea Acordului de Asociere, ce angajamente ne-am asumat, problema este, totuşi, acesta este un exemplu foarte clar, cum noi punem în aplicare aceste prevederi şi cum noi, totuşi, ajungem la agenţii noştri economici să le explicăm toate oportunităţile.”

Europa Liberă: Şi dacă aceşti agenţi economici nu reuşesc să-şi vândă marfa pe piaţa Uniunii Europene, ei deplâng situaţia că au pierdut piaţa rusă şi că vor să revină pe acea piaţă tradiţională, unde puteau să vândă tot ce se creşte în Republica Moldova.

Iulian Groza: „Aceasta este o percepţie pe care o vedem noi. Ea poate nu este în totalitate greşită, dar ce vreau să spun eu este alta, că agenţii noştri economici, fermierii trebuie să înţeleagă, în primul rând, că avantajul pieţei europene este că e una stabilă, clară, previzibilă, transparentă. Este o piaţă care oferă foarte multe oportunităţi, există loc pentru toţi dacă ei respectă standarde, se conformează cu calitatea. Totuşi, piaţa europeană este cea mai mare piaţă la care poate avea acces Republica Moldova. Şi trebuie să înţelegem că dacă ajungem acolo avantajul este mult mai mare, de zeci de ori mai bun, îţi oferă mai multe oportunităţi decât o piaţă care nu este stabilă. Nu vreau să spun că noi nu trebuie să tindem să dezvoltăm relaţiile comerciale cu pieţele tradiţionale. Ba din contra, noi trebuie să facem tot posibilul ca să valorificăm, pe de o parte, piaţa din Est şi pe de altă parte, să pregătim şi să promovăm exporturile, relaţiile economice, să atragem investiţii din Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Aţi vorbit despre faptul că procesul de integrare europeană a fost politizat excesiv. Ţinând cont că şeful statului face cu mai multe ocazii aceleaşi declaraţii, spunând că acest Acord de Asociere deocamdată nu a adus beneficii Republicii Moldova şi că ţara ar avea mai mult de câştigat de pe urma integrării în spaţiul ex-sovietic, cum trebuie înţeleasă această viziune a şefului statului?

Iulian Groza: „Este o declaraţie care, în mare parte, rezonează cu agenda politică a preşedintelui şi mai puţin are legătură cu realităţile. Din punctul acesta de vedere, cel mai important ar fi, şi aici vorbesc nu doar de instituţia prezidenţială, dar de toate autorităţile din Republica Moldova, ca să evite să întindă capcane geopolitice pentru cetăţeni. Fiindcă abordarea aceasta de antagonizare între Est şi Vest nu a contribuit cu nimic bun pentru Republica Moldova. De fapt, vedem o societate divizată. Politicienii care încearcă să pună oamenii pe baricade, după mine, sunt iresponsabili şi real nu înţeleg care ar fi trebuit să fie obiectivele lor pentru a asigura că Moldova devine o ţară normală, o ţară stabilă, o ţară dezvoltată. Deci, cu cât mai mult politicienii îşi vor dezvolta agenda lor politică doar pe vectori geopolitici, fără substanţă la nivel de ce ar fi trebuit să facă la nivel naţional, lucrul acesta nu va aduce bine pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Admiteţi că factori de decizie din cadrul Uniunii Europene i-ar fi spus domnului Dodon că Moldova poate să adere la oricare altă organizaţie din spaţiul estic?

Iulian Groza: „Nu am participat la aceste discuţii, dar din înţelegerea mea a poziţiei şi viziunii Uniunii Europene îmi este greu să cred că un astfel de mesaj a fost transmis. Pe de altă parte, nu pot să nu exclud că, poate, domnul preşedinte a înţeles ceea ce a vrut să audă. Din punctul meu de vedere, Uniunea Europeană priveşte relaţia cu Republica Moldova, sigur, nu de o manieră exclusivă. Republica Moldova este liberă să-şi aleagă modul în care să se dezvolte, procesele în care să se integreze. La momentul dat Republica Moldova, după mai mulţi ani, a încheiat şi implementează Acordul de Asociere, care prevede această Zonă de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, care ne-a angajat într-un proces pe termen mediu, lung de integrare economică cu Uniunea Europeană. În acest sens, Moldova poate să participe în alte organizaţii care permit dezvoltarea comerţului. Spre exemplu, noi avem Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI, care este compatibil perfect cu relaţia comercială pe care o avem stabilită în Acordul de Asociere. Dar acest lucru, cu siguranţă, exclude participarea Republicii Moldova în alte procese economice integraţioniste.”

Europa Liberă: Dar domnul Dodon intenţionează să ducă Moldova în Uniunea Euroasiatică, să adere la acest aranjament.

Iulian Groza: „Doar el ar putea să ajungă în Uniunea Euroasiatică, fiindcă Moldova nu văd cum va putea să ajungă acolo, chiar dacă el foarte mult îşi doreşte. Această viziune poate avea dreptul la existenţă, doar că, după mine, nu este una fezabilă şi, în primul rând, nu este una fundamentată economic şi este mai mult o declaraţie politică care rezonează, în mare parte, cu agenda politică a partidului pe care l-a condus domnul Dodon. La moment, domnul Dodon nu conduce Partidul Socialiştilor, dar conduce Republica Moldova şi preocuparea dumnealui probabil ar fi trebuit să fie, în primul rând, ce poate face bine pentru Republica Moldova, dar nu să promoveze agende care divizează în continuare societatea şi care nu vin să rezolve adevăratele probleme din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Acest scop pe care îl urmăreşte, îl ţinteşte domnul Dodon, să aducă la o masă de discuţie pe o platformă trilaterală UE, Federaţia Rusă şi Republica Moldova e o intenţie cu şanse?

Iulian Groza: „Puţine şanse, probabil, putem da unei astfel de iniţiative. În primul rând, deoarece Uniunea Europeană deja şi-a făcut publică poziţia şi a spus foarte clar că o astfel de abordare nu este una fezabilă şi, probabil, ea nu poate fi realizată. Deoarece vorbim în cazul dat despre un aranjament bilateral între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Respectiv, niciun subiect internaţional terţ nu poate să participe la acest proces. Această idee este una mai veche, ea a fost testată în cazul Ucrainei, doar că rezultatele acestui exerciţiu au fost un eşec. În primul rând, deoarece Federaţia Rusă, Uniunea Europeană şi Ucraina vorbeau limbi diferite, probabil. Fiindcă deşi Uniunea Europeană şi Ucraina au încercat să argumenteze foarte clar lipsa incompatibilităţilor între aranjamentele economice cu Uniunea Europeană şi cu Federaţia Rusă, din păcate, totuşi, acest exerciţiu nu s-a soldat cu un anumit rezultat fezabil. De fapt, ce s-a întâmplat în Ucraina este unul dintre rezultatele acestui proces. Republica Moldova poate şi trebuie să-şi dezvolte relaţiile cu Federaţia Rusă. Şi în cazul dat orice aranjament bilateral pe care îl are Republica Moldova cu Federaţia Rusă trebuie soluţionat pe cale bilaterală. Aici nu trebuie să invităm Uniunea Europeană să ne rezolve problemele noastre cu Federaţia Rusă. Ambele părţi trebuie să fie interesate ca să se apropie pentru a rezolva problemele care sunt pe agenda bilaterală. Tot aşa cum o facem în relaţia cu Uniunea Europeană, nu avem nevoie de terţi la masă ca să ne rezolve nouă problemele pe care le avem noi sau să ne impună o anumită agendă, care este una străină faţă de noi.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, domnule Iulian Groza, să vă întreb de unde ar veni pericole pentru securitatea şi statalitatea Republicii Moldova? Pentru că politicienii de la Chişinău unii încearcă să învinuiască Estul, alţii încearcă să acuze Vestul. Şi acest ping-pong continuă de ani de zile. Este Moldova ameninţată de Est sau de Vest?

Iulian Groza: „Acest ping-pong continuă, din păcate, şi de mai mulţi ani. Rezultatul lui este: avem o societate divizată, o ţară slăbită, care nu ne duce nicăieri. Cel puţin, nu avem o perspectivă foarte clară dacă se va continua pe această abordare. Totuşi, cel mai mare pericol este din interiorul Republicii Moldova. Şi el rezidă în modul în care funcţionează instituţiile noastre, el rezidă în corupţia pe care o văd cetăţenii ca fiind cea mai mare problemă. El rezidă în politizarea excesivă a tuturor proceselor din Republica Moldova. Foarte multe din instituţiile noastre care trebuie să funcţioneze independent, totuşi, sunt controlate politic sau influenţate politic. Acest lucru, până la urmă, se reflectă şi în percepţia cetăţenilor. Şi dacă politicienii, indiferent că sunt pe dreapta sau pe stânga, nu vor înţelege că ar fi trebuit să-şi dezvolte o agendă ca să rezolve adevăratele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, cele de natură internă, atunci Republica Moldova nu va putea să se dezvolte în continuare. Fiindcă există factori externi, care, sigur, creează pericole pentru Republica Moldova, dar în momentul în care noi pe interior suntem undeva pierduţi într-un proces de tranziţie şi Republica Moldova, practic, este la cheremul politicienilor, care nu fac altceva decât să întindă capcane geopolitice şi vin mai puţin cu voinţă politică ca să schimbe structural ţara, în cazul dat nu are de câştigat nimeni din Republica Moldova, nici cei de pe dreapta, nici cei de pe stânga.”

Europa Liberă: Şeful statului încearcă să-i vadă drept duşmani pentru Republica Moldova ţara vecină, România, Alianţa Nord-Atlantică. Ar fi pericole pentru statalitatea şi securitatea Republicii Moldova România şi NATO?

Iulian Groza: „Probabil, în capul domnului preşedinte ele ar fi sau în echipa care îl consiliază. Nu ştiu, probabil ar fi aceste pericole undeva, eu nu le văd. Cel puţin, mi se pare o abordare lipsită de fundamentare. Fiindcă, pe de o parte, NATO ce face în relaţia cu Republica Moldova, sau mai corect spus ce face Republica Moldova cu NATO, este foarte clar stabilit în planul bilateral pe care îl avem cu NATO. Şi acest plan este direcţionat, în primul rând, spre consolidarea statului de drept, armatei Republicii Moldova. Despre aderarea la NATO, chiar dacă o bună parte din cetăţenii Republicii Moldova şi-ar dori acest lucru, deocamdată nu avem un sprijin majoritar în acest sens. Pe de altă parte, eu nu văd cum într-o perspectivă medie, lungă de timp Republica Moldova ar putea să fie acceptată în NATO fără a avea instituţii funcţionale. Fiindcă sunt nişte standarde la care noi trebuie să tindem, în primul rând. Deci, din punctul acesta de vedere, eu nu văd niciun pericol din partea NATO. Pericolul ar fi dacă noi nu am valorifica suportul pe care îl primim noi din partea NATO în dezvoltarea armatei noastre, care este una foarte slabă. Şi chiar dacă vorbim despre neutralitatea Republicii Moldova, asigurarea acestei neutralităţi, ea costă. Foarte mult contează ca să avem şi o viziune foarte clare cum să ne dezvoltăm acest sector de securitate şi apărare în Republica Moldova. Şi acest lucru, practic, încearcă să fie pus în noua strategie. Pe de altă parte, România este ţara care cel mai mult îşi doreşte ca Republica Moldova să devină o ţară normală, dezvoltată din mai multe motive. Şi toată agenda bilaterală oficială pe care o are Republica Moldova şi România, cel puţin în ultimii ani, este orientată anume spre a ne ajuta să ne dezvoltăm nu doar în tot ce ţine de implementarea anumitor reforme după experienţa României, acolo unde ele au fost eficiente şi utile, nu doar prin contribuţiile pe care le oferă guvernul României pentru sectorul educaţiei, cultură, nu doar prin finanţarea proiectelor importante, strategice, cum ar fi drumurile, nu doar prin transfer de experienţă în sectorul sănătăţii, prin susţinerea proiectului SMURD, sectorul energetic, acelaşi lucru. Deci, nu doar prin aceste eforturi, totuşi, România încearcă să ne ajute, dar şi prin a ne ajuta ca să ne dezvoltăm, într-un final, într-o ţară care ar fi gata să devină membri ai Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar Rusia are interes ca Moldova să fie un stat puternic? De ce vă întreb de Rusia? Pentru că domnul Dodon vede viitorul Republicii Moldova doar aproape de Rusia.

Iulian Groza: „Noi trebuie să ne construim relaţii bune, corecte, bazate pe interese reciproce cu toate ţările din lume. Cu Federaţia Rusă trebuie să avem o relaţie foarte clară, foarte transparentă, dar care, iarăşi, să fie bazată pe interesele reciproce şi să nu dezvoltăm nişte relaţii care ne-ar submina interesele noastre sau statalitatea, sau suveranitatea Republicii Moldova. Eu mi-aş dori ca Federaţia Rusă să-şi dorească ca Republica Moldova să devină o ţară stabilă, care să se dezvolte. Din păcate, nu am văzut foarte mult sprijin în acest sens. Cel puţin, evaluând agenda noastră în ultimii ani, nu Republica Moldova a fost cea care a periclitat relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusă, cu siguranţă.”

Europa Liberă: În intenţia ca să se adâncească cooperarea dintre Chişinău şi Moscova nu are de pierdut cooperarea moldo-ucraineană?

Iulian Groza: „Noi trebuie să tindem spre o relaţie normală cu Federaţia Rusă, dar nu trebuie să dezvoltăm în detrimentul intereselor noastre naţionale, în primul rând. Şi trebuie să avem în vedere şi evoluţiile din regiune şi să ţinem cont de interesele vecinilor noştri, Ucraina în cazul dat.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG