Linkuri accesibilitate

Semnificaţia scrutinului din Saarland pentru alegerile generale, din septembrie, în Germania

Popularitatea spectaculoasă a social-democratului Martin Schulz nu şi-a făcut efectul. La alegerile regionale din Saarland, care s-au desfăşurat duminică în acest land federal învecinat cu Franţa, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a ieşit învingătoare. Pentru CDU, prezidată în Saarland de Annegret Kramp-Karrenbauer, care este şi şefa guvernului din Saarland, au votat 40,7 la sută din electorat chemat să aleagă un nou landtag (parlament regional). În comparaţie cu ultimele alegeri, asta înseamnă o creştere cu 5.5 %.

Social-democraţii care au mizat pe charisma lui Schulz (contracandidatul Angelei Merkel la alegerile generale din septembrie) nu au reuşit să depăşească numărul voturilor obţinute la ultimele alegeri, pierzînd chiar 1 %. Pentru Partidul Social-Democrat (SPD) care guvernează alături de CDU în Saarland, au votat 29,6 la sută dintre cei chemaţi la urne.

Cu alte cuvinte, alegătorii s-au decis pentru continuarea actualei constelaţii guvernamentale.

Atît analiştii politici, cît şi politicienii care au comentat rezultatele de ieri sînt de părere că în următorii 5 ani, Saarland-ul va fi guvernat ca şi pînă acum de o mare coaliţie creştin-democrat/social-democrată. În ce măsură reflectă această opţiune şi opţiunea electoratului german nu poate fi anticipat cu precizie, deşi există indicii că în septembrie singura modalitate de guvernare va fi tot o coaliţie formată din creştin-democraţi şi social-democraţi. Incert este care din cele două formaţiuni va ieşi învingătoare şi cine va ocupa apoi funcţia de cancelar federal: Angela Merkel sau Martin Schulz.

Alegerile din Saarland au demonstrat că partidele mai mici ar putea să sufere înfrîngeri dureroase. În landtag-ul din Saarland n-au intrat nici ecologiştii (care au obţinut doar 4 %), nici liberalii (3,3%) şi nici Partidul Piraţilor (6,2 %). În schimb, în parlamentul regional a intrat gruparea naţional-populistă Alternativa pentru Germania (AfD) pentru care au votat 6,2 la sută din electorat (prezent la vot, într-o proporţie record, de 69,7 la sută).

Pe lîngă Alternativa pentru Germania (AfD) - care este un partid cu tendinţe xenofobe care tocmai în Saarland a fost zguduit de un scandal politic din cauza apropierii unor lideri locali de grupuri extremiste de dreapta - în landtag-ul din Saarbrücken (capitala landului) vor mai intra şi postcomuniştii din Partidul Stîngii (Die Linke). Stînga postcomunistă a obţinut 12,9 %, devenind cea de-a 3-a forţă politică în Saarland. În consecinţă, opoziţia din viitorul parlament regional va fi slabă, fiind şi divizată din cauza unor incompatibilităţi ideologice. Pe de altă parte, numărul voturilor obţinut de social-democraţi şi de stînga postcomunistă, din punct de vedere aritmetic, face imposibilă o coaliţie. Social-democraţii au cochetat cu ideea formării unei guvern format din postcomunişti şi ecologişti – ultimii ratînd, precum am spus, pragul de 5 la sută, rămînînd în afara landtag-ului.

Alegerile din Saarland au confirmat, însă, creşterea atractivităţii Alternativei pentru Germania (AfD) asupra electoratului. Ascensiunea acestui partid – care între timp a intrat în 11 (din cele 16) parlamente regionale – indică faptul că în septembrie va avea deputaţi şi în Bundestag. Tot aşa şi în cele două landuri, Renania de Nord Vestfalia şi Schleswig Holstein, unde, înaintea alegerilor generale, vor avea loc alegeri regionale.

Mai toate partidele democratice, de dreapta şi de stînga, au exclus alianţe cu AfD-ul, considerat un partid „anti-sistem” şi anti-european, asemănător cu Frontul Naţional francez sau Partidul Libertăţii (Partij voor de Vrijheid) din Olanda.

XS
SM
MD
LG