Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei: Locuitorii mai multor orașe din regiunea transnistreană sunt așteptați din nou la sfârșitul acestei săptămâni la urnele de votare, pentru alegeri repetate în Sovietul suprem și în consiliile locale. Reacții la Tiraspol la inițiativa schimbării sistemului electoral din Republica Moldova și deschiderii de circumscripții uninominale în regiunea transnistreană. Discuții în contradictoriu pe marginea instituirii controlului mixt pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Autoritățile britanice au anunțat că vor investiga relatările despre implicarea băncilor din Marea Britanie în așa numitul „Laundromat global”, o schemă de spălare a 22,3 miliarde de dolari din Rusia, prin intermediul sistemului bancar al Moldovei, în anii 2011-2014. Un oficial al ministerului de finanțe, Simon Kirby, a făcut anunțul la audieri parlamentare după publicarea unei ample investigații jurnalistice despre această schemă, care ar mai fi implicat împrumuturi fictive și companii off-shore din jurisdicția britanică.

Premierul României Sorin Grindeanu a declarat că autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni va ajunge până la Chişinău. Potrivit premierului român, proiectul va fi demarat în cel mai scurt timp, iar lucrările vor fi accelerate. Grindeanu a făcut acest anunț joi la şedința comună a guvernelor României și Republicii Moldova de la Piatra Neamț. La aceeași ședință a fost discutată şi definitivată și înţelegerea privind oferirea a încă 95 de microbuze, pe lângă cele 100 donate anterior, oferite de România pentru școlile din Republica Moldova.

Pavel Filip și Sorin Grindeanu, la Piatra Neamț

Pavel Filip și Sorin Grindeanu, la Piatra Neamț

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a estimat că gazoductului Iaşi-Chișinău ar putea fi funcţional la sfârşitul anului viitor. Într-un interviu pentru portalul digi24.ro, ambasadorul și-a exprimat speranța că proiectul tehnic în curs de elaborare al gazoductului va fi finalizat în următoarele două luni, iar construcția finanțată între altele dintr-un împrumut al BERD se va derula rapid. Gazoductul Iași-Ungheni care a unit pentru prima dată rețelele de gaze de pe cele două maluri ale Prutului a fost dat în exploatare în 2014, dar mai trebuie dezvoltat pe teritoriul României și extins până la Chișinău pentru a avea impact. Presa a relatat că aceste proiecte au fost tergiversate de opoziția concernului rus Gazprom, care controlează pachetul majoritar de acțiuni al întreprinderii Moldova Gaz.

Pe parcursul săptămânii trecute la Chişinău s-a aflat într-o nouă vizită reprezentantul președinției austriece a OSCE pentru conflictului transnistrean, Wolf Dietrich Heim, dar și președintele grupului pentru Moldova din Adunarea parlamentară a OSCE, Arta Dade, care au chemat părțile să tindă către rezultate concrete în procesul de reglementare transnistreană.

Liderul administrației de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a cerut din nou Rusiei să convingă Moldova și Ucraina să renunțe la instituirea controlului mixt la punctul de trecere Cuciurgan. Krasnoselski a discutat, marți, la Moscova, cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, criticând intențiile Chișinăului și Kievului care, în opinia sa, ar pune în pericol economia transnistreană și ar crea, ceea ce el a numit un pericol de securitate pentru întreaga regiune. Anterior, Chișinăul a respins acuzațiile reprezentanților Tiraspolului, spunând că dimpotrivă, un control mixt moldo-ucrainean la frontiera comună a celor două state va ușura circulația de mărfuri și persoane.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat că se va întâlni cu președintele Igor Dodon în 30 martie, pentru a discuta „pașii concreți care trebuie făcuți pentru normalizarea relațiilor”. Krasnoselski a vorbit la o conferință de presă la Tiraspol, joi, după o vizită efectuată la Moscova. Potrivit site-ului oficial al lui Krasnoselski, acesta a spus că întâlnirea cu Dodon va avea loc „într-o suburbie” a Chișinăului. Prima dată, Krasnoselski și Dodon s-au întâlnit pe 4 ianuarie, la Bender. Dodon l-a felicitat atunci pe Krasnoselski pentru victoria în alegerile transnistrene din decembrie, nerecunoscute internațional, criticii spunând că ar fi recunoscut în mod implicit legitimitatea structurilor anticonstituționale din stânga Nistrului.

Igor Dodon și Vadim Krasnoselski, la Bender

Igor Dodon și Vadim Krasnoselski, la Bender

Președintele Igor Dodon a solicitat oficial Uniunii Economice Euroasiatice să acorde Republicii Moldova statutului de observator. În comunicatul președinției se arată că se așteaptă ca cererea să fie discutată la sfârșitul lunii mai, cu ocazia summitului Uniunii. Igor Dodon a precizat că „Republica Moldova trebuie să colaboreze atât cu Vestul, cât şi cu Estul, şi acest parteneriat trebuie să urmărească doar interesele naţionale ale ţării”. Principalul partener comercial al Republicii Moldova este Uniunea Europeană, care absoarbe în jur de 63 a sută din exporturile moldovene.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a spus că președintele Donald Trump nu ar fi ştiut că fostul său consilier din campania electorală Paul Manafort a lucrat pentru miliardarul rus Oleg Deripaska, cu legături puternice cu Kremlinul, și că ar fi propus o strategie politică de care ar fi urmat să beneficieze președintele Rusiei, Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a insistat că Paul Manafort a lucrat pentru oligarhul rus în urmă cu zece ani şi că acest lucru nu ar fi fost cunoscut în perioada în care a lucrat în campania electorală a lui Donald Trump. Declarațiile Casei Albe vin după ce joi, agenția Associated Press a dat publicității ample informații şi detalii despre relațiile lui Paul Manafort cu oligarhul rus şi despre planul său de a influenţa viaţa politică şi economică americană, ca și influenţarea presei americane, europene și din țările fostei URSS în favoarea președintelui Vladimir Putin. Legăturile dintre apropiați ai președintelui Donald Trump și politicieni ruși sunt investigate de FBI, după cum a declarat la audieri în Congres directorul instituţiei.

***

Europa Liberă: Regiunea transnistreană se pregătește să organizeze alegeri repetate pentru ocuparea a cinci locuri din Sovietul suprem și pentru nouă funcții de consilieri în consiliile locale. Alegerile vor avea loc pe 2 aprilie. Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, notează că scrutinul repetat are loc după ce o parte dintre aleși, după venirea la putere a noii echipe conduse de Vadim Krasnoselski, au fost numiți în funcții în cadrul puterii executive. Sunt chemați la urne alegătorii din Tiraspol, Bender, Rîbnița, și Slobozia. Până la data de 1 aprilie va avea loc compania electorală. 15 candidați concurează pentru funcțiile vacante în Sovietul Suprem, legislativul regiunii, și alți 21 – pentru cele de consilier în consiliile locale.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat mai multe persoane întâlnite întâmplător pe stradă la Tiraspol și Bender dacă vor merge să voteze la alegerile repetate și cum ar trebui să fie candidatul pe care l-ar susține:

„Trebuie să acorde mai multă atenție oamenilor. Bineînțeles, să-i înțeleagă pe oameni, să facă totul pentru oameni – cam așa cum face Krasnoselski. Ce ar trebui să facă în primul rând? Eu ca pensionară mă bucur că troleibuzele la noi sunt gratuite deja, ne-au făcut o reducere la curent electric. Iar în ceea ce privește medicina, am pretenții. Trebuie să fie gratuite măcar analizele – acum, când te duci și întrebi dacă au tichete pentru analize gratuite, de fiecare dată ți se spune că nu sunt. Asta ar fi bine să se schimbe.”

„Da de stau atât de mult în funcții? Poate să ne schimbăm, să fim cu toții deputați prin rotație? Nu e bine să se rețină atât de mult. În ritmul asta la noi jumătate din oraș vor fi deputați și totul va fi bine. Dacă aș fi eu deputat, eu în mod sigur nu aș fura – asta-i sută la sută, pentru că eu sunt educat în timpurile trecute. Nu aș fi furat, nu m-aș fi ocupat de business, ci mi-aș fi văzut de treabă.”

„Eu nu sunt gata să votez. Eu în deputați nu am încredere – ei își urmăresc în primul rând scopurile lor. Iar de oameni nu au ei nevoie, mai ales de pensionari.”

„În primul rând trebuie să fie un om cum se cade, să-și înțeleagă rostul, de ce a ajuns să fie deputat, și să îndeplinească obligațiile pe carele are și rugămințile oamenilor. Pentru că așa ei toți promit doar ca să fie aleși, iar apoi lucrurile stau prost – am văzut asta și în legislatura trecută, dar și în cea actuală, și în consiliile orășenești, și în celelalte părți. Deocamdată nu văd deputați normali.”

„Să se ocupe de atribuțiile lor, nu doar să vorbească, să-și îndeplinească cu adevărat sarcinile pe care le au.”

„Am impresia că nimeni nu va merge la aceste alegeri. Și ne-am săturat, și chiar nu am timp acum.”

„Una este cum aș vrea eu să fie un candidat, altceva este cum e omul cu adevărat. Pentru că el poate promite multe și poate să pară foarte bun, dar când ajunge în funcție – să se manifeste total opus. Manipulând cu conștiința celor din jur, el se prezintă în lumină favorabilă în campanie pentru a aduna mai multe voturi. Pentru că dacă omul e corect de la bun început, o funcție, un fotoliu nu-l poate schimba”.

„Trebuie să fie aleasă o persoană în care să avem încredere. În primul rând să îndeplinească poruncile alegătorilor, în al doilea rând – să aibă o reputație curată și în al treilea rând – să fie un om responsabil.”

Europa Liberă: Voci culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: La Chişinău continuă discuțiile pe marginea inițiativei de schimbare a sistemului electoral al Republicii Moldova în unul uninominal. Spicherul Andrian Candu a anunțat că Partidul Democrat a adunat în zece zile peste 350.000 de semnături în sprijinul inițiativei sale de trecere la alegerea deputaților în circumscripții uninominale. Vorbindu-le jurnaliștilor la o conferință de presă, Candu a afirmat că democrații adună semnăturile „ca să înţeleagă bine ce îşi doreşte cetăţeanul” și să confere „legitimitate” inițiativei de reformă a alegerilor parlamentare. Partidele opoziției critică vehement proiectul de amendare a Codului Electoral, spunând că este un tertip prin care PD vrea să-și asigure menținerea la putere la următoarele alegeri din 2018.

Andrian Candu

Andrian Candu

Una din controversele proiectul de modificare a sistemului electoral propus de Partidul Democrat ține de felul în care va fi reprezentată în viitorul Parlament regiunea transnistreană.

Proiectul publicat pe site-ul Parlamentului spune că „pentru alegerea deputaţilor, Comisia Electorală Centrală constituie 101 circumscripţii uninominale permanente care acoperă întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pentru secţiile de votare de peste hotare şi pentru localităţile din stânga Nistrului”. În același timp, proiectul prevede că „alegeri în circumscripţiile uninominale constituite pentru localităţile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului constituţional, vor fi organizate după restabilirea controlului constituţional din partea autorităţilor Republicii Moldova”.

Autorii proiectului nu vorbesc despre numărul de circumscripții care ar urma să fie deschise în Transnistria, nici despre modul concret în care acestea ar putea funcționa sau cum s-ar putea desfășura o eventuală campanie electorală în regiunea separatistă. Nota informativă la document bifează această problemă, specificând că „la constituirea circumscripţiilor uninominale trebuie să se găsească soluţii viabile ce ţine de reprezentarea adecvată a cetăţenilor din stânga Nistrului, la fel ca și a celor din diasporă” și subliniază că la aceste capitole legislatorii trebuie să vină cu propuneri concrete în procesul examinării documentului.

Într-un interviu pe care l-a realizat cu analistul occidental Vladimir Socor, Valentina Ursu l-a întrebat inclusiv despre planul de a deschide circumscripții uninominale în regiunea transnistreană.

Europa Liberă: Mari îngrijorări sunt şi referitoare la cum se va crea circumscripţii în stânga Nistrului, cum vor vota alegătorii de acolo, ce se va întâmpla cu locurilor care vor fi rezervate, probabil, deputaţilor din regiunea transnistreană.

Vladimir Socor: „Şi aici eu văd un pericol destul de serios, cum se va rezolva problema reprezentării Transnistriei în sistemul politic al Republicii Moldova. Propunerea puterii actuale este de a înfiinţa nişte circumscripţii electorale în Transnistria, dar a nu face alegeri în Transnistria, cel puţin, pentru o vreme şi a lăsa, deci, aceste locuri în Parlament vacante pentru un timp nedeterminat.”

Vladimir Socor

Vladimir Socor

Europa Liberă: Dar dacă aceste locuri sunt lăsate vacante, domnule Socor, cum se va constitui, de exemplu, o majoritate simplă, 50+1 din 101 deputaţi sau fără acele trei-patru locuri oferite pentru deputaţii din stânga Nistrului?

Vladimir Socor: „Nimeni nu poate să răspundă la această întrebare. Va fi haos şi va fi o situaţie de ilegalitate, o situaţie care poate fi contestată oricând şi, sunt sigur că va fi, în tribunale. Locurile rezervate Transnistriei ar fi, în acest scenariu, lăsate vacante. Dar se creează o situaţie care va genera presiuni asupra Chişinăului „să rezolve” problema Transnistriei pentru a ocupa locurile vacante din Parlament. Atâta timp cât vor fi locuri vacante rezervate Transnistriei, şi diplomaţia internaţională, şi domnul Plahotniuc, şi domnul Dodon, în primul rând, vor insista să fie, aşa zicând, rezolvată problema Transnistriei prin introducerea reprezentanţilor Transnistriei în Parlamentul din Chişinău. Chişinăul nu va putea să controleze cine va fi ales în Transnistria pentru a fi trimis în Parlament. Nu maşinăria domnului Plahotniuc îi va desemna pe acei deputaţi. Domnul Plahotniuc poate să realizeze acest lucru pe malul drept al Nistrului, dar nu pe malul stâng. Reprezentanţii Tiraspolului în Parlamentul Republicii Moldova, în acest scenariu, vor fi desemnaţi de către Tiraspol, şi nu în condiţii democratice. Ei vor reprezenta interesele Tiraspolului în mod direct şi interesele Moscovei în mod direct. Pentru că aceşti deputaţi vor fi numiţi sau desemnaţi în mod formal de către conducerea de la Tiraspol, dar în mod indirect de către Moscova. În acest mod se introduce influenţa Moscovei în sistemul politic al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Interviul integral cu analistul occidental Vlad Socor îl puteți găsi pe pagina noastră de internet, europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Administrația de la Tiraspol, fidelă retoricii sale potrivit căreia Transnistria ar fi independentă de restul Republicii Moldova, nu a reacționat la inițiativa democraților de a organiza circumscripții uninominale în regiunea transnistreană. Experții din regiune pe care i-am consultat spun însă că ideea este una utopică și nerealistă. Directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun:

Anatoli Dirun: „Din punctul meu de vedere, pot spune orice schimbare a sistemului electoral, mai ales la vecinii noștri –Moldova și Ucraina, trezește întotdeauna interes, atât din punctul de vedere al cercetării, cât și sub aspect politic. Și asta, pentru că schimbarea formatului sistemului electoral influențează într-un fel sau altul raportul forțelor politice, în acest caz în Republica Moldova. Iată de ce pentru noi este interesant să analizăm, să privim cum au loc aceste discuții în acest moment în societatea moldovenească.

Anatoli Dirun

Anatoli Dirun

Dacă e să vorbim despre experiența Transnistriei în ceea ce privește sistemul majoritar, nu sunt foarte la curent cu detaliile sistemului majoritar care se intenționează să se introducă în Republica Moldova – va fi unul al majorității relative, când alegerile vor avea loc într-un singur tur, sau va fi un sistem al unei majorități absolute; care va fi pragul electoral în Moldova? În Transnistria pragul este de 25 la sută. Toate aceste detalii sunt acum în proces de discuții în Moldova.

Dar dacă e să vorbim despre Transnistria, orice sistem electoral are și părțile lui slabe și orice sistem electoral răspunde realităților social-economice din fiecare stat în parte. Iată de ce se pot face comparații, se poate ține cont de anumite experiențe, dar trebuie să se țină cont în primul rând de situația curentă și de consensul care trebuie să existe în societate în raport cu schimbarea sistemului electoral.

Întrebarea este în ce măsură societatea, de la bun început, are sau nu încredere în acest sistem de selecție a candidaților? Sistemul poate fi proporțional, mixt, uninominal, oricare, dar dacă în societate de la bun început există un virus de neîncredere în acest sistem atunci oricare ar fi acel sistem el nu va asigura rezultatul principal – nu va reflecta factorul legitimității, în cazul dat a Parlamentului.”

Europa Liberă: Dle Dirun, cum se vede la Tiraspol însăși ideea deschiderii de circumscripții electorale în Transnistria? Proiectul spune că aceste locuri vor rămâne într-o primă etapă vacante până la reglementarea problemei sau până la organizarea unor alegeri democratice în regiunea transnistreană.

Anatoli Dirun: „Eu îmi pot exprima doar propriul meu punct de vedere. Probabil va fi și o poziție oficială. Eu consider că este o chestiune care ține strict de afacerile interne ale Republicii Moldova și noi nici nu putem și nici nu cred că trebuie să influențăm aceste procese.

Nici acum, cu sistemul proporțional, nu-mi amintesc ca vreo forță politică din Moldova să fi inclus oficial în ultimii ani vreun reprezentant al Transnistriei în listele sale sau măcar să propună acest lucru. Altceva este dacă ar fi acceptat cineva din Transnistria o astfel de invitație.

În ceea ce privește „desemnarea” unor circumscripții uninominale în Transnistria – câte și mai câte îi pot trece Chişinăului prin cap. Nu are decât – acum este un sistem proporțional, mâine dacă va fi adoptată această modificare a legislației aici vor fi circumscripții uninominale pentru Parlamentul moldovean – acest lucru nu schimbă nimic.

Pe noi, sincer vorbind, ne preocupă mai mult alte chestiuni care au o valoare practică mai mare decât o oarecare ipotetică deschidere a unor circumscripții sau o oarecare efemeră reprezentare a Transnistriei în Parlamentul Moldovei.”

Europa Liberă: Adică nu vedeți nici măcar ipotetic o variantă în care reprezentanții Transnistriei vor ajunge în Parlamentul moldovenesc și vor putea influența în vreun fel politica internă și externă?

Anatoli Dirun: „La ziua de azi nu există niciun fel de premise nici măcar pentru a discuta despre acest lucru.

Printre subiectele ardente pe care le vedem este cea a posturilor mixte de control impuse Transnistriei de Ucraina și Moldova, problema circulației și alte probleme de actualitate care trebuie lămurite și clarificate. În loc să se facă asta, se discută despre o ipotetică posibilitate care ține de un viitor improbabil - și este o abordare mai mult decât neprofesionistă. Iar chestiunile nesoluționate care stau acum pe masă nu creează acea atmosferă de încredere care ne-ar permite să ne mișcăm înainte. Aici cred că este problema cea mai mare.”

Europa Liberă: Directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun.

***

Europa Liberă: Analistul transnistrean Vladimir Iastrebceak, fostul negociator-șef din partea Tiraspolului, spune și el că ideea ce a deschide circumscripții uninominale în regiunea transnistreană este una nerealistă.

Vladimir Iastrebceak: „La noi toate alegerile, pe parcursul independenței noastre, au avut loc în baza circumscripțiilor uninominale. Sistemul s-a recomandat destul de bine, pentru că permite să se mențină mai bine legătura directă dintre deputați și circumscripția pe care aceștia o reprezintă. Și, din câte știu eu, nu sunt deocamdată planuri de a schimba acest sistem. Au existat discuții cu privire la posibilitatea de a trece parțial la alegerile în baza sistemului de partide. Dar deocamdată planuri de a schimba actualul sistem nu sunt. Mai ales că sistemul chiar lucrează stabil și chiar asigură posibilitatea ca legislativul să-și îndeplinească funcțiile.”

Vladimir Iastrebceak

Vladimir Iastrebceak

Europa Liberă: Unul dintre argumentele criticilor acestui sistem ține de faptul că reprezentarea în baza circumscripțiilor uninominale creează premise pentru coruperea alegerilor. Adică cel care are mai mulți bani și poate propune oamenilor un pachet de paste și unul de făină, sau alte bunuri în schimbul votului, sau persoanele care dețin anumite funcții, ar fi favorizați în cursa electorală.

Vladimir Iastrebceak: „Din punctul meu de vedere, acest lucru nu are o importanță principială pentru că am urmărit în câteva cazuri și votul protestatar la alegerile parlamentare, și alte forme de vot care au ținut totuși mai mult de voința electoratului.

Dar poate că acest lucru, într-adevăr, este legat de faptul că la noi populația s-a adaptat anume la acest sistem și se simte destul de confortabil cu acest sistem.

În ceea ce privește coruperea alegerilor și posibilitatea ca anumite proceduri să fie influențate de fenomene de corupție, cel puțin în cazul alegerilor parlamentare, desigur că uneori astfel de tentații pot apărea. Dar aici soluția este crearea unor garanții solide care să nu admită astfel de situații și elaborarea unei legislații eficiente care să poată fi și pusă în practică.

Din punctul meu de vedere, noi reușim să menținem acest echilibru între capacitățile de influență ale candidatului, posibilitățile lui financiare și modul în care aceste procese electorale reflectă opinia reală a alegătorilor.”

Europa Liberă: În proiectul care se discută la Chişinău se vorbește despre faptul că circumscripțiile uninominale vor fi deschise și în Transnistria. Cum se vede acest lucru la Tiraspol? Am văzut că la nivel de administrație nu au existat niciun fel de comentarii la acest subiect.

Vladimir Iastrebceak: „La nivel oficial nici nu trebuie așteptate careva comentarii. Această situație este privită la Tiraspol în primul rând ca ținând de afacerile interne ale Republicii Moldova și, în al doilea rând, ca fiind un argument în lupta internă politică din Republica Moldova în care noi nu ne amestecăm.

Este prematur acum să se vorbească despre faptul că anumite persoane ar putea reprezenta într-un fel sau altul Transnistria în Parlamentul de la Chişinău. În ceea ce privește perspectiva de a organiza în Transnistria alegeri prin această reformă, cred că este mai degrabă o încercare de a impune din nou anumite lucruri cu forța în loc să se facă încercări de a discuta și de a se înțelege asupra unor forme de conlucrare.

Dacă autoritățile de la Chişinău într-adevăr ar fi dorit să audă opinia cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în Transnistria, atunci formatul de conlucrare ar fi trebuit să fie altul. Pe când acum Chişinăul merge pe ideea de a adopta o decizie fără a se consulta cu nimeni, pentru ca apoi să se plângă că aceasta nu se îndeplinește.

Având în vedere toate aceste lucruri, nu văd perspective pentru punerea în practică a acestui mecanism, chiar dacă am presupune că aceste modificări în legislația Republicii Moldova vor fi introduse.”

Europa Liberă: Adică nici măcar ipotetic nu admiteți varianta în care în Parlamentul Republicii Moldova ajung reprezentanți al Transnistriei?

Vladimir Iastrebceak: „La modul ipotetic se poate vorbi despre diferite variante. Dar aceste lucruri nu se soluționează prin adoptarea unor legi ale Republicii Moldova și prin obligarea Transnistriei să îndeplinească aceste legi.

Astfel de chestiuni se pot soluționa doar prin intermediul consultărilor și doar la nivelul colaborării reciproce dintre comisiile electorale centrale, cum se face în Transnistria de exemplu în cazul alegerilor Dumei de Stat a Rusiei. Deci, doar în baza unor înțelegeri reciproce și nu prin încercări de a impune decizii în mod unilateral și apoi să fie cerută ultimativ îndeplinirea acestora.”

Europa Liberă: Analistul transnistrean Vladimir Iastrebceak, fostul negociator-șef din partea Tiraspolului.

***

Europa Liberă: La Chișinău s-a aflat săptămâna trecută într-o nouă vizită reprezentantul președinției austriece a OSCE pentru conflictului transnistrean, Wolf Dietrich Heim. Dar vizita sa coincide cu reizbucnirea unei dispute între Chișinău și Tiraspol, începută luna trecută, când premierii Moldovei și Ucrainei au convenit să introducă controale comune ale grănicerilor ucraineni și polițiștilor de frontieră moldoveni la Cuciurgan, pe segmentul transnistrean al graniței. Tiraspolul critică înțelegerea, iar criticile nu sunt noi, cum nu este nou nici obiectul acestora. Diana Raileanu are detalii:

Nu este pentru prima dată când guvernarea de la Chişinău îşi propune să preia controlul asupra segmentului transnistrean al hotarului cu Ucraina. În 2001, fostul preşedinte Vladimir Voronin a declarat că „teritoriul transnistrean a devenit, practic, reşedinţa multiplelor clanuri mafiote, care spală bani şi transferă peste hotare milioane de dolari”. Această motivaţie era adresată partenerilor occidentali care ar fi trebuit să exercite presiuni asupra Kievului.

Replica liderului de atunci de la Tiraspol, Igor Smirnov, nu s-a lăsat aşteptată. Peste 300 de vagoane cu marfă de la şi pentru întreprinderi din Moldova au fost blocate în Gara Bender. Vladimir Voronin a încercat să ceară intervenţia Moscovei, însă omologul său rus, Vladimir Putin, l-a îndemnat să găsească limbaj comun cu liderul separatist.

A urmat anul 2006, când la cârma Ucrainei era preşedintele pro-european Victor Iuşcenko, care se declarase hotărât să contribuie decisiv la soluţionarea diferendului transnistrean. Într-o declaraţie pentru revista rusească „Kommersant.Vlasti”, el a spus că autorităţile de la Kiev sunt preocupate de contrabanda pe segmentul transnistrean de frontieră şi că Moldova şi Ucraina au decis să aducă relaţiile vamale în concordanță cu normele şi procedurile internaţionale. Atunci măsura a fost calificată de liderii de la Tiraspol drept „blocadă economică” şi condamnată vehement de Duma de Stat a Federaţiei Ruse.

În prezent, Kievul şi Chişinăul au reactivat vechea formulă, ceea ce a provocat nemulţumiri în stânga Nistrului. Într-un interviu pentru ziarul de limba rusă „Kommersant”, negociatorul din partea regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, a menţionat că procesul ar avea loc „la spatele” Tiraspolului, în afara formatului de negocieri şi fără încercări de a discuta problema. Mai mult, Ignatiev a vorbit şi despre riscul compromiterii securităţii în regiune.

Chişinăul insistă însă pe ideea sa, iar controlul mixt va fi instituit în cel mai apropiat timp, dă asigurări vicepremierul pentru reintegrare de la Chişinău, Gheorge Balan:

„Aceste posturi vin în favoarea populaţiei şi a agenţilor economici corecţi din regiunea transnistreană, nu le vor crea impedimente, pierderi sau plăţi suplimentare, ci, invers, sunt chemate pentru a contracara fenomenele negative care sunt prezente la momentul de faţă la frontiera de stat pe segmentul transnistrean. Aici mă refer la contrabandă, trafic, mită, netransparenţă. Cu părere de rău, până în momentul de faţă putem atesta un import exagerat în regiunea transnistreană a unor produse care sunt utilizate pentru contrabandă.”

După eșuarea încercărilor anterioare de a se obţine supravegherea hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean, scepticii cred că şi de această dată Kievul şi Chişinăul se vor lăsa păgubași.

Fostul membru al Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu, este însă de altă părere. Faptul că dialogul între Ucraina şi Federaţia Rusă s-a răcit după anexarea Crimeii, ar putea determina autorităţile de la Kiev să fie mai categorice în ce priveşte rezolvarea conflictului transnistrean, crede expertul:

„Altceva e că din momentul în care Republica Moldova îşi va plasa reprezentanţii la postul respectiv, Moldova va fi la curent cu absolut tot ce se trece peste acest post. Ei însă nu sunt interesaţi în acest lucru. În primul rând, nu sunt interesaţi reprezentanţii Federaţiei Ruse. La moment, pe Ignatiev îl frământă un singur lucru: de a folosi la maxim acest moment pentru a porni procesul „5+2” pentru a se manifesta, pentru a demonstra că va urma nu afectarea intereselor ruşilor, dar va urma afectarea intereselor populaţiei simple care după instituirea acestui post „va muri de foame”.”

Între timp, Tiraspolul caută susţinere la Moscova. Miercuri, în cadrul unei întrevederi cu emisarul rus pe problema transnistreană, Dmitri Rogozin, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a vorbit despre necesitatea respingerii iniţiativei moldo-ucrainene pe care a numit-o „distructivă”. Krasnoselski şi-a mai exprimat speranţa că Rusia, în calitate de garant în cadrul negocierilor privind diferendul transnistrean, va insista pe dezbaterea subiectului în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Kremlinul nu are însă pârghiile de altă dată cu care tempera solidaritatea Kievului cu autorităţile moldovene, în schimb contează, spun mai mulţi experţi, pe ceea ce în terminologia lui Creangă s-ar numi cuiul lui Pepelea, adică, instituţia prezidenţială de la Chişinău, care, citez, după un articol mai vechi de campanie, deşi nu mușcă, face suficient zgomot ca să trezească vecinii.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG