Linkuri accesibilitate

Anul acesta aproape 1700 de militari români vor fi trimiși în afara țării în operațiuni de menținere a păcii. 120 dintre ei vor pleca la începutul lunii viitoare în Polonia într-un batalion comun la care participă 900 de americani și 150 de infanteriști britanici. Nu este vorba despre exerciții, ci despre o misiune creată pentru descurajarea agresiunile față de Polonia și statele baltice. CSAT, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat astăzi participarea României la Grupul de luptă pentru consolidarea securității în Polonia, potrivit președintelui Klaus Iohannis.

Celelalte trei batalioane stabilite în Estonia, Letonia și Lituania sunt conduse de Germania, Canada și Marea Britanie, au în total 4000 de militari NATO și sunt dotate cu tancuri, vehicule blindate, avioane, echipamente sofisticate de informații. Soldații dislocați în această zonă monitorizează mișcările pe care le face Rusia și urmează să asigure securitatea în cazul unei potențiale incursiuni inamice.

Obiectivul NATO formulat la summit-ul de la Varșovia este să prevină un scenariu similar cu cel aplicat de Moscova pentru anexarea Crimeei și în Estul Ucrainei, în Donbas, unde războiul dintre ucraineni și separatiștii susținuți de Rusia continuă.

Aceste argumente, explicate indirect și destul de complicat în Strategia militară a României stau și la baza noului program de înzestrare a Armatei bazat pe noua alocare bugetară de 2% din Produsul Intern Brut. Klaus Iohannis socotește că mărirea bugetului Apărării “are un impact dublu asupra securităţii naţionale”: în primul rând duce la modernizarea și înzestrarea Armatei Române și în al doilea rând contribuie la revitalizarea industriei militare naționale.

Programul de înzestrare făcut în acord cu NATO va trebui să îmbunătățească tehnica de luptă a armatei cu transportoare blindate, autoturisme de transport blindate şi neblindate de tip uşor, avioane multirol, sisteme de comandă şi control plus corvete.

Un scandal recent sugerează însă că acționarea corvetelor, acele nave de război de mic tonaj și cu mare mobilitate, hotărâtă de guvernul Cioloș în noiembrie anul trecut a rămas în suspensie. Era vorba despre patru corvete multirol, care ar fi urmat să fie produse la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. Valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, era de 1,6 miliarde euro (inclusiv TVA), sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor.

Între timp, hotărârea fostului executiv a fost abrogată de actualul cabinet condus de Sorin Grindeanu, pe motiv că actul normativ nu a trecut prin Parlament. Fostul premier, Dacian Cioloș, a precizat însă că în acest fel actualul guvern „renunță” la construcția corvetelor în șantierele navale din România (Galați și Constanța) unde lucrează peste 25.000 de români. Ministrul Apărării, Gabriel Leș a declarat că aceste nave vor fi construite în țară, fără să dea însă și alte detalii.

Lucrurile nu sunt încă lămurite complet, fiindcă achizițiile de echipamente decise de vechiul executiv fie au fost blocate sau anulate, fie amânate. Achiziţia navelor militare ușoare este doar un exemplu, printre urgențe ar mai fi fost modernizarea fregatelor, transportoarele blindate „made-in-Romania”, vehicule de teren blindate, o noua transa de avioane F-16, drone, modernizări ale vedetelor fluviale, ambarcațiuni speciale sau elicoptere pentru trupe sau de atac.

XS
SM
MD
LG