Linkuri accesibilitate

Anatol Arapu: „Investitorii care aud de aşa ceva se vor gândi foarte mult înainte de a face primii paşi pentru a intra pe piaţă indiferent în ce sector”


Schema „Spălătoriei ruse” de bani murdari

Schema „Spălătoriei ruse” de bani murdari

Un interviu cu fostul ministru de finanțe de la Chișinău, după noile dezvăluiri legate de „Spălătoria” de bani din Rusia

Publicații din 32 de țări, între care britanicul „The Guardian” şi cotidianul german „Südeutsche Zeitung” au publicat luni ample investigaţii jurnalistice despre spălarea banilor murdari de către Rusia prin banci moldovene, bani care ar fi contribuit la influenţarea politicilor unor ţări occidentale.

Europa Liberă: Două subiecte sunt discutate pe larg astăzi în societatea moldavă: ce va aduce nou raportul Kroll-2 şi acest caz care a devenit celebru, Laundromat, prin care 22 de miliarde de dolari din Rusia au fost spălate prin intermediul instanţelor din Republica Moldova. Cum s-a putut ca această sumă să fie spălată?

Anatol Arapu

Anatol Arapu

Anatol Arapu: „Dacă vorbim despre Laundromat, este vorba despre supravegherea bancară din partea Băncii Naţionale şi operaţiunile care au fost făcute prin intermediul băncilor. Dacă erau mai dure instrumentele de supraveghere şi instrumentare, nu se întâmpla aşa ceva în Republica Moldova. Plus la aceasta, sistemul judiciar. Că avem probleme ne-au spus atât experţii străini din justiţie şi în domeniul supravegherii bancare, că avem probleme. Cu părere de rău, nu au fost întreprinşi paşii corespunzători la momentul corespunzător.”

Europa Liberă: A afectat economia naţională această spălare de bani?

Anatol Arapu: „A afectat, în primul rând, credibilitatea Republicii Moldova ca ţară că aici se poate face un business cinstit, că există o justiţie care poate apăra interesele investitorilor atât locali, cât şi străini, păstrarea profitabilității bancare, operaţiuni bancare calificate şi multe alte aspecte legate de mediul de afaceri. Şi efectul acesta este un efect de lungă durată, trebuie să recunoaştem. Investitorii care aud de aşa ceva că se întâmplă într-o ţară se vor gândi foarte-foarte mult înainte de a face primii paşi pentru a intra pe piaţă indiferent în ce sector şi domeniu. Sau chiar acei care sunt se vor duce numai în băncile care au credibilitate, care în Republica Moldova pot fi numărate pe degete, adică bănci cu capital străin major.”

Europa Liberă: Anumiţi demnitari încercau în anumite situaţii să convingă că totuşi din aceste 22 de miliarde de dolari s-ar fi reţinut procente şi care ar fi nimerit şi în haznaua statului. Aşa este?

Anatol Arapu: „Este exclus. Putea, teoretic, să nimerească prin impozitele care au fost plătite de bănci, dacă ele au declarat comisioane de la aceste operaţiuni. Însă nu cred că aceasta s-a întâmplat. Dar, în general, trebuie să recunoaştem, operaţiunile de genul acesta sunt extrem-extrem de complexe şi puţini oameni, atât în Republica Moldova, cât şi în general, înţeleg cum se face ele, cu toate că la prima vedere par destul de simple. De aceea, investigaţia desfășurată acum de organele din Republica Moldova cred că angajează experţi calificaţi pentru a deznoda toate aceste scheme care au fost utilizate.”

Europa Liberă: Şi, în altă ordine de idei, să vă întreb şi despre nevoia apariţiei celui de al doilea raport al companiei Kroll. S-a promis să fie publicat încă la sfârşitul lunii februarie, se termină şi luna martie. Cât de important este pentru opinia publică, dar şi pentru cei care activează în sistemul financiar-bancar să cunoască ce s-a întâmplat în Republica Moldova?

Anatol Arapu: „Ce s-a întâmplat a fost descris în primul raport foarte clar: fraudă de proporţii, iarăşi, din cauza lipsei transparenţei în administrarea sistemului bancar. Acum este foarte clar că această companie trebuie să prezinte un raport unde toate fluxurile au plecat în detalii, cu companii, cu nume, cu alte informaţii necesare în scopul de a elabora un plan de recuperare. Scopul final este recuperarea surselor care au fost sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova. Eu cred cu succes această companie va prezenta aceste date, deoarece ei au lucrat nu numai în Republica Moldova. Şi nu este primul caz la care au lucrat. Au lucrat în multe ţări din Europa de Est, în Ucraina au fost aşa cazuri, sume cu mult mai mari Kazahstan, unde a lucrat nu numai Kroll, dar şi multe alte companii specializate în acest domeniu.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră chiar credeţi că poate fi recuperată suma de care a fost prejudiciat statul?

Anatol Arapu: „Eu nu pot să-mi expun opinia pe posibilul procent de recuperare, deoarece durează foarte mult această investigaţie. Cei care au fost implicaţi nu ştiu dacă au avut acces experţii la ei sub forma de a recupera date. Dar există precedent. Precedentul din alte ţări demonstrează că o parte din suma care a fost, într-adevăr, transferată în exterior poate fi recuperată. Dar să nu uităm că în această sumă enormă de pierderi pe care le-au avut cele trei bănci din Moldova a fost o sumă enormă din credite neperformante în Republica Moldova care astăzi, practic, nu generează plăţi către bănci.”

Europa Liberă: Dar nu e o scuză că aceste credite au fost neperformante şi din vina aceasta nu se poate recupera paguba?

Anatol Arapu: „Aceasta este şi problema când băncile, fără a urma regulile stricte de acordare a creditelor către agenţii economici, au dat aceste credite, ca, până la urmă, activităţile lor economice să nu genereze profit sau să dea faliment. Şi la noi, dacă vă duceţi şi vă uitaţi în portofoliile băncilor existente astăzi pe piaţa din Republica Moldova, veţi vedea un enorm procent de credite neperformante la momentul actual în diferite proiecte economice care, până la urmă, s-au dovedit a fi, pur şi simplu, falimentare.”

Europa Liberă: Autorităţile promit că încearcă să transparentizeze activitatea sectorului financiar-bancar. Iar pe de altă parte, cresc nemulţumirile că, totuşi, lumea nu prea cunoaşte cine sunt adevăraţii stăpâni ai băncilor. De ce atât de greu se face ordine la acest capitol?

Anatol Arapu: „E greu să înţelegi de ce pe parcursul atâtor ani nu se poate pune punct şi răspuns la această întrebare. Era foarte straniu să auzim, la un moment dat, declaraţiile domnului Drăguţanu că la noi sistemul bancar 70% este controlat de către capitalul străin. Ar fi o performanţă deosebită, dacă ar fi un capital sănătos din partea unor bănci mari, pe care le vom avea pe faţă. Cu părere de rău, noi avem o singură bancă prezentă pe piaţa Republicii Moldova care reprezintă capitalul internaţional bancar serios. În rest, nu există. Este Mobiasbanc.”

Europa Liberă: Cu capital francez.

Anatol Arapu: „Cu capital francez. Care reprezintă una din cele mai mari bănci din lume - Sociеtе Gеnеrale.”

Europa Liberă: De ce alţi investitori nu vin pe această piaţă?

Anatol Arapu: „Pentru că, corupţia la nivelul ţării, inclusiv în sistemul bancar, băncile de talie Société Générale nu dau credite atât de uşor cum se dau la alte bănci în Republica Moldova, pe diferite criterii, pe diferite considerente de interese ş.a.m.d., unde acţionarii implică şi forţează administraţia băncilor de a da aceste credite către agenţii economici falimentari ş.a.m.d., unde statul se implică, în presiune asupra băncilor de a da credite la întreprinderile de stat, cum era în trecut. Şi multe alte fenomene care se întâmplă în sectorul bancar, care este, practic, controlat netransparent de către acţionari, care sunt, practic, aceiași cetăţeni ai Republicii Moldova, numai prin intermediul unor companii neînregistrate în exterior, capitalul exportat în ’90 din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Arapu, dacă există atâtea probleme, de ce, totuşi, FMI a acceptat să se semneze un acord cu guvernul Republicii Moldova?

Anatol Arapu: „Guvernul şi Banca Naţională pe parcursul pregătirii acordului cu FMI şi Banca Mondială au întreprins şi întreprind nişte măsuri foarte serioase care duc la ameliorarea situaţiei în sector. Este evident faptul că acest lucru se întâmplă. În caz contrar, nici nu ar fi discuţiişi nu ar fi eliberate tranşele. FMI a devenit foarte dur cu Republica Moldova după cazurile din sistemul bancar. FMI, în toate memorandumurile, începând cu 2005 încoace, a menţionat lucruri despre slăbiciunile şi problemele majore din sistemul bancar din Republica Moldova. Însă politicul nu a vrut să le rezolve. Iar bancherii noştri, care erau o forţă în sine au reuşit să facă în aşa mod ca să fie administrat sectorul în interesul lor, adică, cum era în interesul acţionarilor locali.”

Europa Liberă: Şi acum putem vorbi de o stabilitate, un început de stabilitate pe piaţa financiar-bancară?

Anatol Arapu: „Aceasta deja se întâmplă. În primul rând, rănile curgătoare au fost excluse prin închiderea acestor trei bănci. În al doilea rând, se lucrează intensiv, iarăşi, sub presiunea externă, a FMI şi Băncii Mondiale, şi altor donatori la transparentizarea acţionariatului şi, practic, la introducerea regulilor stricte de administrare corporativă a băncilor. Adică, acţionarii nu vor mai avea acces la deciziile de creditare sau alte acţiuni economice pe care la face o bancă. Prin urmare, dacă banca activează în sectorul financiar conform regulilor stricte ale Băncii Naţionale, fără excepţii, nu ar trebui să fie probleme în acest sector. Pentru că reguli există, este problema aplicării lor.”

Europa Liberă: Aceasta e problema cea mai mari. Despre Moldova aşa se zice: legi bune are, dar mecanismele nu sunt aplicate aşa cum cere legea. Aşa cum ziceţi dumneavoastră, se întâmplă şi în economie, pe piaţa financiar-bancară.

Anatol Arapu: „Mai există o problemă. Trebuie să cunoaştem dimensiunea pieţei Republicii Moldova, din punct de vedere şi bancar, dar nu numai. Piaţa este extrem-extrem de mică. Interesul pentru o aşa piaţă, din punct de vedere al investitorilor din orice domeniu, este extrem de scăzut. Deoarece ca volum, ca profit posibil de a genera pe această piaţă, la care populaţia scade, îmbătrâneşte, nu este o populaţie activă care să fie interesată a genera activitate economică, construcţii, achiziţii ş.a.m.d., din cauza aceasta nici investitorii nu vin. Oportunitatea noastră era, sper că rămâne, scopul de a ne apropia de Uniunea Europeană, când piaţa va fi unică şi piaţa mărfurilor şi serviciilor, piaţa de capital, piaţa forţei de muncă. În cazul acesta se poate de urmat o dezvoltare stabilă. Dar când este închis şi nu permiţi, cum era la noi în anii 2000, trebuie să recunoaştem, categoric politicul s-a implicat ca să nu fie acceptaţi alţi jucători pe piaţa bancară din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi lumea rămâne la ideea că politicul încă nu s-a distanţat de economie şi de implicaţiile, mai ales, pe piaţa financiar-bancară.

Anatol Arapu: „Din concluziile ultimei misiuni FMI, pe care nu le-am văzut, nu le-am auzit, vom vedea.”

Europa Liberă: De ce nu au fost auzite concluziile FMI? Cum vă explicaţi?

Anatol Arapu: „Există nişte reguli în relaţiile cu FMI, pe care guvernul nostru şi Banca Naţională strict le urmează. În momentul când vor fi aprobate sau dezaprobate măsurile de către bordul FMI în aprilie, cum ni s-a promis, după aceasta materialele acestei misiuni ar trebui să fie publice. Şi atunci vom afla ce trebuia să facă guvernul, ce a făcut, ce nu a făcut, ce trebuia să facă Banca Naţională. În primul rând, Banca Naţională ce a făcut şi nu a făcut. Şi atât. Dar se vede că se merge bine. Şi aceasta este foarte bine pentru Republica Moldova.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG