Mihai Ghimpu sprjină demersul premierului și al președintelui Parlamentului dela Chișinău, care l-au anunțat joi pe ambasadorului rus în Moldova că oficialitățile moldovene nu vor mai vizita Rusia, dacă mai sînt „umilite” la intrarea în această țară. Acesta și inițiativa Partidului Democrat de a modifica sistemul electoral din Republica Moldova sînt două din subiectele intevriului cu liderul Partidului Liberal realizat de Valentina Ursu.
Europa Liberă: Aţi făcut o declaraţie, spunând că democraţia se bazează pe partide şi, dacă în Parlament vor accede independenţii cu sacii de bani, atunci gata cu democraţia. Vă referiţi la această intenţie a Partidului Democrat, a colegilor dumneavoastră din coaliţia majoritară care vor să modifice sistemul electoral. Există astăzi un consens asupra acestui subiect?
Mihai Ghimpu: „Eu mă refer, în genere, la modul cum aleg cetăţenii, moldovenii, deputatul, fie primarul. Vedeţi că acum toţi sunt nemulţumiţi. Şi de 25 de ani. Au dreptate, dar cine îi aduce în Parlament pe aceşti oameni?”
Europa Liberă: Cetăţenii cu drept de vot.
Mihai Ghimpu: „Corect. Şi de ce atunci credeţi că, prin vot uninominal, vor veni mai buni decât cei de pe liste de partid?”
Europa Liberă: Nu noi credem. Colegii dumneavoastră din coaliţia majoritară cred, democraţii.
Mihai Ghimpu: „Colegii au anunţat o idee. Aceasta încă nu înseamnă că e un proiect de lege.”
Europa Liberă: Se tatonează terenul? Ce se întâmplă acum?
Mihai Ghimpu: „Vă amintiţi că a mai fost o dată şi a fost adoptată legea, apoi anulată în 2013.”
Europa Liberă: Da, la zece zile după ce a fost votată, a fost şi revotată, şi anulată.
Mihai Ghimpu: „Eu nu zic că nu e un lucru bun votul uninominal. Oricum, şi într-un caz, şi în altul cetăţeanul face alegerea. Dar nu suntem noi gata pentru aşa ceva, nici alegătorul şi nici cei care vor să vină să reprezinte alegătorul. Din păcate, trăim într-o perioadă plină de sărăcie, de corupţie, de oameni flămânzi de avere, de bogăţie mare, de oameni care cred că, dacă nu pun mâna azi, când e perioada aceasta de tranziţie de la proprietatea de stat la cea privată, nu vor avea mâine. Avem consecinţele ocupaţiei, şi acum ne dau de ştire, vrem în Uniunea Europeană, dar gândim ca pe timpurile Uniunii Sovietice, cineva să ne dea, nu să facem.”
Europa Liberă: Votul acesta uninominal astăzi PL îl susţine sau nu?
Mihai Ghimpu: „Nu îl susţine. Eu am experienţa acestui vot uninominal, în ’90 aşa au fost alegerile, uninominale. Am câştigat cu brio în faţa contracandidaţilor mei. Dar alegerea primarului de Orhei, alegerea altor primari în alte localităţi, chiar şi votul dat partidelor politice în aceşti 25 de ani de zile nu a fost tocmai aşa cum trebuia să fie. Adică, nu sunt de vină doar partidele politice, purtăm o vină toţi, şi partidele, şi votanţii.”
Europa Liberă: Ca să se ajungă la modificarea sistemului electoral, ce etape ar trebui să fie parcurse? Să le fie clar şi celor care ne urmăresc.
Mihai Ghimpu: „Se înregistrează proiectul de lege, se dezbate. Sigur, cum se practică la noi, e nevoie de avizul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea Codului Electoral. Şi aici este un termen, el poate fi modificat nu mai târziu de un an până la alegeri. Dar avizul Comisiei de la Veneţia nu este obligatoriu pentru noi, este o recomandare.”
Europa Liberă: Dar în Parlament proiectul ar trebui votat cu câte voturi?
Mihai Ghimpu: „51.”
Europa Liberă: 51. Este un număr suficient de voturi din partea deputaţilor ca să fie modificat Codul Electoral.
Mihai Ghimpu: „Nu pot spune categoric da. Am văzut şi eu lista aceasta pe internet. Oricum, la guvernare sunt două partide şi deputaţi neafiliaţi care şi-au asumat actul guvernării. Şi noi nu ne-am asumat votul uninominal, când am format această majoritate parlamentară. De aceea, rămâne să vedem. Idee nobilă, e bună, dar depinde când noi o implementăm.”
Europa Liberă: Şi pentru când ar fi valabil? Pentru legislatura din 2018 sau pentru cea din 2022?
Mihai Ghimpu: „În 2018 ar trebui să se producă unirea şi vedem după.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vorbim de o iniţiativă care ar putea să ajungă proiect de lege.
Mihai Ghimpu: „Nu cred că din 2018. Nu suntem gata pentru această perioadă. Eu vreau să vă spun că un om rău se strecoară peste tot, fie pe lista partidului, fie prin circumscripţie uninominală, tot cu votul cetăţenilor. Contează cine eşti azi, cine ai fost ieri, de pe care prispă vii, ce urmăreşti, vii să foloseşti funcţia sau vii să contribui aşa cum prevede Constituţia şi democraţia, având o funcţie pentru cetăţeni.”
Europa Liberă: Un alegător poate fi corupt mai uşor de către cel care va candida pe circumscripţie uninominală sau de către partid?
Mihai Ghimpu: „Într-un stat sărac ca Republica Moldova poate fi corupt oricare. Şi noi avem exemple şi în campanii electorale, şi deputaţi în Parlament au fost corupţi. Aşa că problema e în noi toţi, nu e doar în acest sistem de vot pe listă de partid.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, liberalii, deocamdată nu sunteţi de acord cu acest vot uninominal. Dar dacă se ajunge la un compromis şi se propune varianta mixtă, sistemul mixt de alegere a deputaţilor?
Mihai Ghimpu: „Eu nu pot să spun acum da sau nu. Trebuie să discutăm la birou. Dar nu este mare diferenţă între sistemul mixt şi sistemul uninominal. Sistem mixt înseamnă 50% pe listă, 50% pe circumscripţii. Dar, observaţi, şi într-un caz, şi în altul candidaţii sunt înaintaţi de partid. Sigur că pot participa şi într-un caz, şi în altul independenţii, şansa lor e mai mare, atunci când e pe circumscripţie, fiindcă nu trebuie să acumuleze 3% de voturi, când e pe liste de partid, dar e la egal cu acei candidaţi desemnaţi de partide. Dar să ne închipuim pe o secundă că vin în Parlament 101 deputaţi independenţi... Ce va fi?”
Europa Liberă: Cum se formează majoritatea?
Mihai Ghimpu: „Cum o vor forma. Aici trei partide, trei programe... Să luăm experienţa noastră.”
Europa Liberă: Şi e racul, broasca şi o ştiucă.
Mihai Ghimpu: „AIE-1, AIE-2, AIE-3 şi racul, broasca şi o ştiucă. Dar aici 101. Bugetul, politica fiscală, mai multe lucruri.”
Europa Liberă: Exact aici am vrut să ajungem. Şi, mai ales, cum se recheamă deputatul care nu va mai rămâne în graţia alegătorului?
Mihai Ghimpu: „Altceva am vrut să spun. Îl votează oamenii pe candidatul desemnat de partid, dar, întorcându-se în Parlament, revine la partid, se formează fracţiunea şi deasupra lui ce stă?”
Europa Liberă: Liderul partidului.
Mihai Ghimpu: „Nu liderul, deciziile fracţiunii. Te-au votat cetăţenii, dar tu... Dacă vom începe fiecare care venim acolo cu programul său, încotro ajungem? De aceea şi este o fracţiune. Democraţia spune: sprijinim partidele politice şi partidele care vin în Parlament au o fracţiune. Fracţiune înseamnă votul cetăţenilor care reprezintă votul celor care i-au votat. Dar aşa cum? Faci o fracţiune din cinci, zece, cincisprezece, fiecare cu programul său?”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar dacă va fi votat, în eventualitatea dacă ajunge în Legislativ, dumneavoastră va trebui să vă conformaţi legislaţiei.
Mihai Ghimpu: „Nu. Dacă Parlamentul va vota, nu numai eu, toţi trebuie.”
Europa Liberă: Şi dumneavoastră, cei care nu veţi vota. Sau veţi vota?
Mihai Ghimpu: „Legea e lege pentru toţi. Alta e problema că nu ar fi bine să ajungem la aceasta. Noi ne-am asumat actul guvernării şi în programul asumat de noi nu există votul uninominal.”
Europa Liberă: Dar această dispută se poate răsfrânge asupra actului guvernării?
Mihai Ghimpu: „Şi da, şi nu. Eu cred că noi trebuie să găsim consensul, cei care ne-am asumat actul guvernării, dar nu cu altcineva. Adică, noi în situaţia cea mai grea am pus umărul şi am ajuns unde am ajuns şi acum...”
Europa Liberă: Vă lasă la o parte. Sau, se zice, că, cel puţin, doi deputaţi din fracţiunea dumneavoastră ar putea să voteze.
Mihai Ghimpu: „Vom vedea. Se zice şi se vorbesc multe, dar...”
Europa Liberă: Dar mai staţi grămăjoară cu cei doi despre care se aude că ar putea să plece?
Mihai Ghimpu: „Cu cel de la Ialoveni am avut şedinţă, a declarat în faţa colegilor că nu părăseşte fracțiunea. Domnul Gutium este încă în Italia, copilul e bolnav, va apărea, nu a făcut declaraţii că pleacă, că ne părăseşte. Eu prima dată eram prea stresat, când au plecat cei şapte. Acum sunt liniştit, vor – să plece, vor – să rămână. Eu nu am forţat pe nimeni, nu am adus cu forţa şi nu ţin pe nimeni cu forţa în partid. Fiecare trăieşte cu conştiinţa şi va răspunde pentru propriile decizii şi acţiuni.”
Europa Liberă: Partidul Democrat are de astăzi 34 de deputaţi în cadrul fracţiunii. Ce semnal dă această aderare a foştilor comunişti la fracţiunea PD?
Mihai Ghimpu: „Ca să mai spun două vorbe de uninominal. Noi nu controlăm tot teritoriul, cum să deschidem circumscripţii în Transnistria? E o problemă. Diaspora. Ideea aceasta pe care am auzit-o că se vor crea circumscripţii aparte pentru diasporă, să fim serioşi. În Rusia câţi avem? 400.000 de cetățeni, cel puţin. Trebuie să deschidem câte circumscripţii? 10-13. Şi celor care sunt plecaţi le deschidem circumscripţii, celor care sunt pe teritoriul nostru, în stânga Nistrului, nu le deschidem circumscripţii. Unde e logica?”
Europa Liberă: Nu e logică.
Mihai Ghimpu: „Unde e interesul statului? Ce câştigăm noi în urma la aceasta? Dar să vedem. Vom asculta argumentele. Cu toate că eu deja sunt trecut şi prin circumscripţie uninominală, am câştigat în ’90, şi prin vot pe liste de partid.”
Europa Liberă: Dar ce se întâmplă cu votul celor din Transnistria, în caz că se acceptă acest vot uninominal?
Mihai Ghimpu: „Dacă acum e o singură circumscripţie şi ei votează în secţiile de votare din zona de securitate, atunci să le facem circumscripţii în două sate din Căuşeni şi şapte, opt sau cinci de dincolo? Dincoace le faci pe raion. De exemplu, Criuleni are 80.000, un vot la 30.000, înseamnă că doi deputaţi din partea Criuleniului. Dar dincolo cum va fi?”
Europa Liberă: E foarte complicat.
Mihai Ghimpu: „E complicat.”
Europa Liberă: Nici nu există siguranţa câţi alegători vor ieşi să voteze.
Mihai Ghimpu: „Problema e că nu va ieşi nimeni de dincolo, fiindcă nu le vor permite. Dar dacă vor fi trimişi să voteze, apoi aceasta e marea tragedie a noastră. Noi nu putem deschide circumscripţii dincolo de Nistru, unde teritoriul e ocupat timp de 25 de ani, unde democraţia nu funcţionează, unde e prezentă armata rusă.”
Europa Liberă: Unde nu e controlat de către autorităţile statului.
Mihai Ghimpu: „Da, ei au dreptul la vot, dar să deschizi circumscripţii acolo unde nu poţi controla să vezi cum decurg alegerile... Nu poţi. Cetăţenii au fost educaţi în cu totul altă direcţie. Eu nici în vis nu vreau să-mi închipui cum am putea.”
Europa Liberă: Şi atunci s-a grăbit domnul Plahotniuc cu această iniţiativă?
Mihai Ghimpu: „Eu cred că nu s-a grăbit. E o idee bine cântărită, aşezată, dar politica este să spună alegătorului ceea ce vrea el. Toţi cetăţenii vor să-şi aleagă deputatul, să-l cunoască şi le-a oferit această posibilitate.”
Europa Liberă: Mulţi spun că prin această pârghie PD ar putea să se menţină la putere.
Mihai Ghimpu: „Mă tem eu să nu fie invers. Prin circumscripţii uninominale se poate întâmpla ca noi să pierdem şi să câştige cei care noi credem că astfel vor pierde. Pentru că noi cunoaştem sondajele. Astăzi cine sunt pe primul loc?”
Europa Liberă: Socialiştii.
Mihai Ghimpu: „Şi cine va ieşi pe locul doi? PD, centru-stânga? Sau de dreapta cineva? Şi atunci care va fi bătălia geopolitică?”
Europa Liberă: Aşa cum a fost în aceşti 25 de ani.
Mihai Ghimpu: „Cum a fost și în Chişinău. Dar ce ţine de revocare, noi avem primari aleşi, câţi primari au fost revocaţi din funcţie?”
Europa Liberă: Şi mai făcea cineva trimitere la această experienţă din Occident care zicea că, chiar şi acolo unde legea exact aceasta stipulează, puţini sau nimeni aproape nu a fost rechemat din funcţia de ales al poporului.
Mihai Ghimpu: „Fiindcă nu e atât de simplu. Aveţi dreptate. Când poţi să apreciezi, dacă tu l-ai votat pentru patru ani de zile?”
Europa Liberă: Dar aceasta nu i se explică cetăţeanului, că procedura e foarte greoaie şi nu chiar atât de uşor se va putea rechema deputatul pe care îl va alege cetăţeanul cu drept de vot.
Mihai Ghimpu: „Explicaţia mea este: întrebaţi-vă, stimaţi cetăţeni, alegători, câţi primari aţi revocat sau câţi vă plac, după ce i-aţi ales. Foarte mulţi, după ce şi-au dat votul, au rămas nemulţumiţi. Dar câţi au fost revocaţi? Mecanismul e foarte complicat şi dificil. Fiindcă trebuie să fie stabilit în lege. Şi aceasta se verifică de instanţa de judecată, că nu atunci când ai vrut ai strâns semnături şi ai revocat deputatul sau primarul. Eu înţeleg că, atunci când omul e sărac vrea să se apuce de fiecare fir de iarbă. Şi oamenii au zis: „Vrem să alegem noi deputatul, să îl cunoaştem”. Au vrut să-şi aleagă preşedintele. Şi-au ales preşedintele. Şi ce preşedinte avem?”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că, dacă aceste sondaje de opinie arată că cetăţenii vor să-şi cunoască mai îndeaproape alesul poporului, poftim, vi se pune acum pe tava această iniţiativă, că aţi putea să-l alegeţi dumneavoastră, să-l cunoaşteţi cine este?
Mihai Ghimpu: „Eu zic, l-au ales pe Dodon preşedinte. Şi? Să vedem îl vor revoca? Că el a câta lună se ocupă cu populismul, el nu face nimic decât declaraţii. Şi azi în Parlament a venit cu o lege populistă. Şi eu sunt convins 100%, 1000% că, dacă ei erau la guvernare, tot aşa ar fi procedat şi ei, fiindcă nu poţi altfel, când eşti om de stat. În opoziție poți orice.”
Europa Liberă: Ajungem şi la această doleanţă a domnului Dodon care nu se lasă, spunând că cetăţenii nu ar trebui să suporte miliardul furat.
Mihai Ghimpu: „Dar cine zice că cetăţenii suportă miliardul furat?”
Europa Liberă: Aşa interpretează şeful statului. Eu vă întrebam ceva mai devreme, aceşti 34 de deputaţi, care formează acum fracţiunea democrată, îi fac mai puternici pe cei din PD, ar putea să ţină şi mai scurt frâiele în mâna lor?
Mihai Ghimpu: „Nu aş zice. Fiindcă a fost o conlucrare bună în cadrul coaliţiei, nu am simţit divergenţe.”
Europa Liberă: Dar s-a legiferat importanţa Partidului Democrat în cadrul Legislativului?
Mihai Ghimpu: „Da. Preşedintele fracţiunii, domnul Lupu, a dat citire procesului verbal şi aceasta înseamnă că de azi înainte fracţiunea Partidului Democrat e din 34, faţă de 19 sau 20, câţi erau în ultima perioadă.”
Europa Liberă: Ceea ce nu coincide cu voinţa cetăţeanului care a votat în 2014.
Mihai Ghimpu: „Să-i recheme. Să vedem cum îi vor rechema.”
Europa Liberă: E râs cu plâns.
Mihai Ghimpu: „Îmi pare rău, stimaţi cetăţeni, eu am o experienţă din ’90 încoace, cunosc toate subtilităţile, plusurile şi minusurile. Democraţia, cum se spune, nu e cea mai bună formă.”
Europa Liberă: Dar nu a fost inventat altceva mai bun decât democraţia.
Mihai Ghimpu: „Dar nu e inventat altceva, aşa cum în loc de apă nu a inventat nimeni, decât dacă bem vin sau suc, dar apa a rămas apă. Aşa şi aici.”
Europa Liberă: Domnul Dodon zice că va cere opinia poporului pe marginea anulării legii miliardului. Se va ţine acest sfat cu poporul în cadrul unui referendum?
Mihai Ghimpu: „Tovarăşul preşedinte, mai bine zis, are dreptul să organizeze referendumuri consultative şi atât. Dar cu decizii luate numai Parlamentul poate organiza referendum.”
Europa Liberă: Deci, mai degrabă, şi aceasta pare o campanie electorală?
Mihai Ghimpu: „Da. Un populism. Omul a ajuns în scaunul preşedintelui, la care nici nu a visat. Şi acum crede că va veni 2018 şi vor câştiga toate voturile, şi ne vor duce în Tomsk sau unde se fac samovarele.”
Europa Liberă: A propos, acum domnul Dodon face parte din actul guvernării sau nu?
Mihai Ghimpu: „El e şeful statului.”
Europa Liberă: Şi răspunsul dumneavoastră?
Mihai Ghimpu: „Nu face parte din puterile statului, fiindcă sunt trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească.”
Europa Liberă: Din actul guvernării face parte?
Mihai Ghimpu: „Dar cum? El emite acte normative, decrete, sigur că face parte.”
Europa Liberă: Cine depinde mai mult: el de cele trei puteri sau cele trei puteri de el?
Mihai Ghimpu: „A treia putere o lăsăm într-o parte, judecătorească, că ea e aparte. Puterea executivă şi legislativă trebuie să conlucreze cu preşedintele. Dar odată ce preşedintele are viziuni în altă direcţie şi majoritatea parlamentară, care am format guvernul, avem viziuni pro-europene, aici nu există conlucrare. De aceea, el rămâne doar cu ideile populiste ale lui.”
Europa Liberă: Acest război diplomatic, care s-a iscat între Chişinău şi Moscova, cum îl vedeţi, cum îl calificaţi?
Mihai Ghimpu: „Acesta nu e un război. Acesta e un răspuns la ceea ce se întâmplă, la ceea ce organizează sau cum acţionează unele instituţii ale Rusiei. Şi e timpul să punem punct, că aşa nu merge. Şi răspunsul domnului ambasador, cum de noi nu am permis unor jurnalişti, confirmă că noi avem dreptate în ceea ce s-a spus ieri prin intermediul preşedintelui Parlamentului şi a prim-ministrului.”
Europa Liberă: Dar a reacţionat viceministrul de Externe de la Moscova, domnul Karasin, care a spus că acea notă din Republica Moldova semnată de spicher şi premier referitoare la această, aşa cum spune el, tratare incorectă de către ruşi a oficialilor moldoveni ridică mai multe semne de întrebare.
Mihai Ghimpu: „Ridică, cu adevărat. Noi am spus nişte lucruri care au loc şi nu este corect. Ce înseamnă să reţii deputatul, să-i iei paşaportul şi să îl ţii două-trei ore, să-ţi baţi joc de el? Are paşaport diplomatic. Pentru orice cetăţean trebuie să ai motiv ca să-l reţii. L-ai reţinut, îi spui pentru ce, pe o oră sau două şi pe urmă îl arestezi sau îl eliberezi şi îţi ceri scuze. Dar aşa te dă într-o cameră, te ține două-trei ore şi nu vine cel care te-a luat într-o parte de la FSB, el şi-a făcut lucrul, grănicerul vine şi spune: „Sunteţi liber”. Aceasta e bătaie de joc.”
Europa Liberă: Şi cu ce se va termina această confruntare diplomatică?
Mihai Ghimpu: „Eu cred că Federaţia Rusă trebuie să înţeleagă că noi suntem stat mic, fostă republică cucerită de ei, dar acum suntem stat recunoscut şi să se conducă de toate normele internaţionale – respect reciproc. E una când vine un jurnalist neacreditat la noi, să facă propagandă sau ce face aici, e jurnalist, dar, de fapt e de la FSB şi alta e când la aeroport reţin deputaţii, miniştrii, procurorii.”
Europa Liberă: Dar acest lucru se întâmplă tocmai în aceste momente, când preşedintele Dodon a zis că a ajuns la un numitor comun cu oficialităţile ruse referitor la amnistierea moldovenilor.
Mihai Ghimpu: „Dar nu a mai ajuns. Doar a făcut declaraţii preşedintele Asociaţiei moldovenilor din Rusia că nu este nicio decizie luată. Acestea sunt fasole dodoniste. Am mai citit o ştire că o instanţă de judecată a respins anularea interdicţiilor care au fost impuse moldovenilor.”
Europa Liberă: Deci, un dezgheţ în relaţia moldo-rusă degrabă nu se va produce?
Mihai Ghimpu: „Nu se va produce atât timp cât Rusia nu se va împăca cu faptul că noi suntem români. Și acesta e pământul nostru şi noi avem dreptul să ne unim cu România, şi avem dreptul să ne integrăm în Uniunea Europeană, unde vrem, unde hotărâm noi, nu Rusia. Când va înţelege Rusia lucrul acesta şi îşi va retrage armata de pe teritoriul nostru...”
Europa Liberă: Există şi problema transnistreană care trebuie rezolvată. Şi fără participarea nemijlocită a Rusiei este foarte greu de crezut că se va ajunge la o identificare a soluţiei pentru această criză transnistreană.
Mihai Ghimpu: „Rusia nu e participantă la soluţionare. Rusia e participantă în blocarea soluţionării acestui conflict. Fiindcă acest război militar ei ni l-au impus. Rusia nu trebuie să fie mediator. Rusia trebuie să fie de partea cealaltă, unde să discutăm nu cu Şevciuk sau Krasnoselski. Aici e problema. Niciodată să nu aşteptăm mană cerească din partea Rusiei în problema transnistreană.”
Europa Liberă: Cel puţin, cele trei puteri, Preşedinţia, Legislativul şi guvernului, au zis că unica problemă asupra căreia există un consens este felul cum vede Chişinăul soluţionarea problemei transnistrene.
Mihai Ghimpu: „Aceasta a fost în sens că s-a expus fiecare, reieșind din ce prevede Constituţia. Constituţia noastră prevede atribuirea unui statut raioanelor din stânga Nistrului. Formatul „5+2” s-a expus, dar el nu funcţionează. Noi cunoaştem lucrul acesta. Am spus că Rusia nu trebuie să fie mediator, dar să fie de partea cealaltă, cu care să se discute, nu să discutăm cu Tiraspolul, fiindcă deciziile nu se iau la Tiraspol. Mă rog, trebuiau şi ei să spună ceva acolo. Dar, de fapt, nu au trebuit să se întâlnească. Că acesta a venit şi s-a ridicat ca un cocoş pe gard şi şi-a lansat încă o dată programul lui electoral de ieri, de azi şi de mâine ce ţine de Uniunea Euroasiatică, jos acordul şi toate celelalte. Eu nu m-aş fi aşezat alături.”
Europa Liberă: În faţa partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova guvernarea şi-a asumat angajamentul să purceadă la reforma administraţiei centrale. Trenează?
Mihai Ghimpu: „Nu trenează. Noi discutăm, sunt trei variante, vom vedea pe care decidem să o aplicăm.”
Europa Liberă: Şi când luaţi această decizie?
Mihai Ghimpu: „În timpul apropiat vom lua o decizie.”
Europa Liberă: Şi care din aceste trei variante e cu şanse?
Mihai Ghimpu: „Nu pot spune. Vom vedea. Noi, liberalii, am vrea ca această reformă să fie făcută împreună cu reforma teritorial-administrativă. Fiindcă stăm cu aceste raioane care papă, care ţin oamenii în continuare în spitale friguroase, fără condiţii.”
Europa Liberă: Dar partenerii dumneavoastră de coaliţie se pare că nu îmbrăţişează această idee pe care o enunţaţi dumneavoastră.
Mihai Ghimpu: „Da, avem opinii diferite. Dacă noi vrem să avem o administraţie funcţională, atunci trebuie să o avem de jos până sus, inclusiv teritorială. Vom reduce un minister sau două, sau vom reduce 20% din funcţionari, salariaţi, dar rămân jos. Închipuiţi-vă dumneavoastră că noi trebuie să construim 32 de spitale bune. Putem să le construim?”
Europa Liberă: Greu de crezut.
Mihai Ghimpu: „Nu greu, dar imposibil de crezut. Nu mai bine să avem nouă spitale, cetățeanul să mai meargă 30 de kilometri şi să intre într-un spital cu condiţii?”
Europa Liberă: Luna martie era fixată această reformă a administraţiei centrale să înceapă.
Mihai Ghimpu: „Luna martie abia a început. Şi doi, această reformă, când vorbim de reforma teritorial-administrativă, centrală şi locală, noi trebuie să aducem serviciile mai aproape de om. De ce omul să se ducă din sat la raion? Pe când noi, lichidând acest raion, luăm toate atribuţiile care ţin de rezolvarea problemelor cetăţeanului şi le ducem acasă în sat, în primăria lui.”
Europa Liberă: Până se întâmplă acest lucru, mai curge multă apă la moara aşteptării.
Mihai Ghimpu: „Din păcate, 25 de ani nu s-a făcut. S-a încercat în ’99, pe urmă au venit comuniştii şi au anulat reforma în 2000 şi s-a revenit la raioane. Noi trebuie să conştientizăm că, neavând o economie, că doar economia funcţională, bună îţi aduce banii în buget.”
Europa Liberă: Dar încercaţi să construiţi această economie.
Mihai Ghimpu: „Economie nu poţi construi, neavând industrie. Noi nu avem industrie. Industria producătoare aduce bani, exportul, dar nu roşiile şi cartofii. Dar odată ce nu avem această economie, înseamnă că trebuie să adoptăm o structură de cheltuieli minime în privinţa aceasta. Să nu cheltuim banii în van, dar să vină în buget, ca să ajutăm lumea mai vulnerabilă, să rezolvăm problema pensiilor şi salariilor. Vom vedea. Aceasta e părerea noastră, noi dorim aşa. Şi nu dorim de azi, dorim de ani de zile. Dar ce ţine de reforma administraţiei centrale, decizia o vom lua. Cum am zis, sunt trei variante, una din ele va lua viaţă.”
Europa Liberă: Dar trebuie să ne spuneţi care va fi cu viaţă.
Mihai Ghimpu: „Decizia o vom lua la coaliţie.”
Europa Liberă: Coaliţia e beton?
Mihai Ghimpu: „Nu mai vreau să vorbesc de beton, că am spus-o odată de beton şi betonul s-a transformat în…”
Europa Liberă: …nisip…
Mihai Ghimpu: „…Bernardazzi, tot cu „b” începe. Până acum am avut o conlucrare bună. Am avut unele situaţii unde nu am avut acelaşi punct de vedere, am exclus din ordinea de zi de discuţii sau de adoptare a legii sau a hotărârii de guvern şi am hotărât, am adoptat aceea unde aveam consens. Eu sper să lucrăm şi mai departe, fiindcă noi ne-am asumat implementarea Acordului de Asociere, fără de care republica nu are prezent şi viitor. Şi dacă vom încerca să rupem de aici, de acolo şi să ne batem de nişte probleme mici, atunci rămâne acordul neîndeplinit. Şi, iarăşi, apare un mare semn de întrebare din partea partenerilor: „Aceştia au început bine, dar au ajuns şi aceştia cu probleme”. După ceea ce s-a întâmplat cu AIE-1, AIE-2 şi AIE-3, nu mai trebuie să se întâmple nimic ca să punem într-o situaţie proastă imaginea republicii în faţa partenerilor şi în faţa cetăţenilor.”
Europa Liberă: Deci, deocamdată sunteţi mulţumit cum decurg lucrurile în Republica Moldova?
Mihai Ghimpu: „Nu, departe de a fi mulţumit. Sunt mulţumit de cum conlucrăm în cadrul coaliţiei. Noi ne-am asumat, am întocmit un caiet de sarcini, l-am îndeplinit. Partenerii noştri au înţeles că noi suntem serioşi.”
Europa Liberă: Şi acum la ce lucraţi?
Mihai Ghimpu: „Acum continuăm să lucrăm la ceea ce am semnat. Fiindcă Acordul de Asociere nu e pe un an de zile sau pe doi. Avem foarte mult de lucru.”
Europa Liberă: După votarea legilor, după îmbunătăţirea legislaţiei, urmează alţi paşi. Se zice că aceşti paşi sunt mai greoi şi mai dureroşi. Îi faceţi?
Mihai Ghimpu: „Nu îi vom face, înseamnă că vom ţine încă 20 de ani în sărăcie cetăţenii noştri.”
Europa Liberă: Şi după adoptarea legislaţiei, ce faceţi acum?
Mihai Ghimpu: „Aceşti paşi trebuiau făcuţi încă în anii ’90.”
Europa Liberă: Acum ce faceţi, după adoptarea legislaţiei?
Mihai Ghimpu: „A venit timpul la modul serios să ne ocupăm de controlul asupra implementării legilor. Fiindcă implementarea la noi e cea mai proastă. Noi nu avem legislaţie rea, nu ai zice că diferă de cea europeană, dar ea nu funcţionează.”
Europa Liberă: Legislaţie bună şi situaţie precară în ţară.
Mihai Ghimpu: „Da.”
Europa Liberă: Cineva spunea că diferenţa între felul cum se aduce bunăstarea în casa cetăţeanului e comparabilă cu diferenţa dintre Chişinău şi Moscova.
Mihai Ghimpu: „Dacă aceste reforme s-ar fi făcut în anii ’90, bunăstarea ar fi intrat în casă. Dar la noi fiecare partid a fugit de acest sânge de care spuneţi dumneavoastră, de această durere, că trebuie să tai cu cuţitul ca să curgă sânge. Şi nu am tăiat. Cei care au tăiat în anii ’90 azi trăiesc bine, Polonia, Ţările Baltice, sa să nu mai spun de alte ţări, inclusiv fraţii noştri de peste Prut. Dacă nu se întâmpla furtul miliardului şi nu era implicat fostul nostru coleg în dorinţa aceasta de a deveni bogat şi cel mai mare, şi tare financiar şi politic, astăzi la noi era altă situaţie în ceea ce ţine de bunăstare.”
Europa Liberă: Corupţia acum se stârpeşte?
Mihai Ghimpu: „În comparaţie cu anii precedenţi, până la 2009 şi după 2009 până acum, da, sigur. Organele de drept au devenit mai funcţionale, ba unul, ba altul este reţinut pentru mită, indiferent de funcţia pe care o deţine.”
Europa Liberă: Şi Ilan Shor e reţinut de ceva timp.
Mihai Ghimpu: „Ilan Shor cred că nu va scăpa de puşcărie. Locul lui e acolo. Unii zic că, dacă vom merge pe uninominal, poate deveni şi deputat. Mă rog, lumea glumeşte.”
Europa Liberă: Gluma poate să aducă şi realitate, domnule Ghimpu.
Mihai Ghimpu: „Da. Avem încă mult pentru a spune că suntem un stat de drept şi democratic, aşa cum prevede Constituţia. Tot ceea ce se întâmplă, s-a întâmplat, demonstrează cine suntem noi, de la alegător şi până la preşedinte, dacă să spunem că e funcția de şef al statului.”
Europa Liberă: Mulţumim pentru discuţie. La întrebările Europei Libere a răspuns liderul liberalilor, deputatul Mihai Ghimpu. Vă mulţumim pentru interviu.
Mihai Ghimpu: „Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.”
