În ciuda celor anticipate, summitul UE de joi și vineri de la Bruxelles nu a discutat in mod oficial presupusul plan al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker de Europă cu mai multe viteze.
După reconfirmarea lui Donald Tusk în funcția de președinte al Consiliului European, în ciuda opoziției guvernului de la Varșovia, și după reafirmarea solidarității europene cu țările din Balcani, care riscă să cadă sub influența Rusiei., summitul s-a încheiat cu o declarație solemnă care anunță summitul aniversar ce va avea loc pe 25 martie la Roma.
Acolo, în acea viitoare declarație, peste două săptămâni, declarație despre care se presupune că va relansa construcția europeană, va fi menționată clar ca prioritate politica de securitate și apărare a continentului și se vor discuta cele cinci scenarii pentru Europa propuse de Juncker, dintre care unul este cel al unei Europe cu mai multe viteze.
Jean-Claude Juncker a ținut însă vineri să spună el și Comisia nu favorizează nici unul din acele cinci scenarii.
Nu va fi vorba, a spus el, de o nouă Cortină de Fier între statele estice și cele vestice. Mai mult, Juncker s-a declarat împotriva expresiei „noii membri” UE, care desemnează țările răsăritene, foste comuniste:
„Eu nu folosesc expresia asta. Acele țări au intrat de mai bine de un deceniu în Europa. Apoi, nu e vorba de o modificare a tratatelor europene, ci de a permite țărilor care vor să meargă mai repede cu integrarea să o poată face. Această posibilitate există deja, garantată de tratate”.
Și Juncker a dat o serie de exemple. Chiar și în acest moment, doar 10 țări din cele 19 din Eurogroup sînt în favoarea aplicării unor taxe pe tranzacțiile financiare.
La fel, în chestiunea propusului post de procuror european, doar 17 țări sunt pentru, dar printre acestea se află România și Bulgaria, „așa că nu putem numi aceste țări noi membri”.
În final, chiar și situația din Ucraina a apăsat asupra tonului comunicatului final al șefilor de stat și de guvern ai UE.
Textul final sugerează pe ansamblu o schimbare de ton în noul context marcat de ieșirea Marii Britanii din UE, de incertitudinea care încă persistă cu privire la strategia de politică externă a președintelui american Donald Trump și de conflictele din vecinătatea Europei, respectiv Ucraina, Siria și Libia.
Și, în marginea summitului, tot în perspectivă regională, țările din Benelux au decis să le invite pe cele din grupul de la Vișegrad până în vară la o întâlnire comună. Țările din Benelux sunt Belgia, Olanda și Luxembourgul, iar cele de la Vișegrad sunt Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.
Întâlnirea lor viitoare ar trebui să pună la punct axele unor cooperări regionale care să ducă, totuși, la o Europă cu viteză variabilă, chiar dacă aceasta nu își spune numele.
