În Siria cei șase ani de război au provocat cicatrici psihologice adânci printre copii, mărindu-le pe termen lung riscul de sinucidere, boli de inimă, diabet, dependență de droguri și depresie – constată un raport dat publicității de organizația neguvernamentală americană Save the Children („Salvați Copiii”)
Organizația Save the Children spune că minorilor cu care lucrătorii ei au stat de vorbă în Siria le e frică să se joace afară, le e frică să meargă la școală, și mulți se scapă în pantaloni când aud un zgomot puternic, care le amintește bombardamentele.
Raportul „Răni invizibile”, publicat luni în Statele Unite, are la bază discuții cu peste 450 de copii, adolescenți și adulți din șapte regiuni siriene, fiind cel mai cuprinzător studiu făcut în Siria pe tema urmărilor asupra copiilor ale unui război care împlinește luna aceasta șase ani și s-a soldat cu peste 300.000 de morți, alungând de la casele lor jumătate din locuitorii țării. 600.000 de oameni trăiesc în stare de asediu.
Tirul de artilerie necontenit, bombardamentele ariene și violența fac ca minorii sirieni să trăiască într-o stare permanentă de teamă, care se poate transforma într-o stare patologică numită „stres toxic”, cu urmări pe termen lung asupra sănătății psihologice.
Cele mai frecvente urmări ale presiunii psihologice neîntrerupte în care trăiesc copiii sirieni sunt urinatul în pat (enurezis nocturn) sau urinatul involuntar în public, deficiențele de vorbire până la pierderea totală a capacității de a vorbi și folosirea substanțelor care creează dependență. Comunitățile și doctorii spun că sunt tot mai numeroase cazurile de auto-mutilare și tentativele de sinucidere, încă de la vârsta de 12 ani.
Câțiva copii au spus autorilor raportului „Răni invizibile” că ar vrea să moară pentru că în rai le va fi cald, vor avea de mâncare și se vor juca fără teamă. Alții au spus că-și doresc să fie răniți de sniperi ca să fie internați la spital, unde ar duce-o mai bine decât acasă, sub asediu.
Alte constatări ale raportului sunt că două treimi din copiii sirieni au pierdut pe cineva drag, le-a fost bombardată casa sau au fost răniți din cauza luptelor. Peste jumătate din copiii intervievați au spus că folosesc droguri sau alte substanțe creatoare de dependență. 78% din copii trăiesc în permanență sau în cea mai mare parte a timpului într-o stare de jale sau tristețe adâncă.
Războiul a distrus relația copiilor cu școala. Jumătate din cei care încă o mai frecventează spun că nu se simt în siguranță acolo.
Autorii raportului „Răni invizibile” spun că pe lângă încetarea imediată a focului și oprirea negociată a violențelor în Siria va fi nevoie de fonduri suplimentare pentru programe de ajutorare a copiilor.
„Războiul sirian, care deja a durat mai mult decât al doilea război mondial, a pus presiuni imense asupra familiilor, mărind numărul cazurilor de violență în familie, astfel că mulți copii spun că nu au nici măcar cui să se plângă. Aceste răni invizibile riscă să afecteze o generație întreagă de copii, devenind un obstacol în plus în calea reconstrucției post-belice”, se spune în declarația de presă care însoțește raportul organizației Save the Children.
