Linkuri accesibilitate

Cum vor lupta mai aprig băncile moldovenești cu spălarea banilor?


Câteva bănci şi-au modificat regulamentele interne la sugestia Băncii Naţionale fără a anunţa însă clienţii.

Mai mulţi clienţi ai băncilor au semnalat în ultimul timp înăsprirea regulilor atunci când au făcut de operaţiuni de transferuri de peste hotare, alimentare sau retragere din conturi curente ori deschidere de depozite. Angajaţi din sistemul bancar spun că este vorba de măsuri de precauţie adoptate la sugestia Băncii centrale. În plus, urmare a dispariției a circa un miliard de dolari din sistemul bancar şi al spălării a circa 20 de miliarde de dolari ruseşti prin Republica Moldova, autoritățile vor să modifice legea dedicată prevenirii spălării banilor care vor face aceste reglementări mai stricte.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:21 0:00
Link direct

Câteva bănci şi-au modificat regulamentele interne la sugestia Băncii Naţionale fără a anunţa însă clienţii. Astfel, cei din urmă s-au trezit că există diferite plafoane la diverse operaţiuni, şi, dacă le depăşesc, la ghișee li se cer documente justificative ce ar demonstra proveniența banilor.

Printre cei ajunşi în astfel de situaţii este şi jurnalista Cornelia Cozonac, care trebuia să-şi ridice un onorariu pentru o activitate în afara ţării. La bancă i s-a cerut contractul în baza căruia s-a făcut transferul, deşi suma ce urma s-o încaseze era mult mai mică decât plafonul de 40 de mii de lei ce necesită acte doveditoare suplimentare:

„Am rămas surprinsă că banca a introdus astfel de reguli mai dure, la părerea mea, în cazul persoanelor care au de ridicat sume mici, adică a persoanelor mărunte, or investigațiile noastre dovedesc că în cazul unor sume mari băncile nu ştiu de ce nu le-au văzut”.

Aliona Mustea, director adjunct al Direcției Strategie și Marketing la Victoriabank, la care a apelat Cornelia Cozonac, spune că regulamentul actualizat este în favoarea sporirii siguranței băncilor, precum şi pentru îmbunătățirea imaginii sistemului bancar din Republica Moldova. În opinia Alionei Mustea, sunt foarte mulţi factori care impun studierea clientului:

„Depinde de persoana care efectuează transferul. Şi sunt ţări cu grad de risc sporit ca anexă la legea cu privire la spălarea banilor, din moment ce banii au intrat din ţările respective sau se efectuează transferul în una din ţările care sunt în lista ţărilor cu grad de risc sporit aici iarăşi este o individualizare şi verificare a sumelor. Ştiţi cât de mult acum se discută atât pe plan național, cât şi pe plan internațional despre spălarea de bani prin intermediul cardurilor, furturilor care se efectuează de la distanță, folosirea cetățenilor din Republica Moldova ca un instrument de trafic de bani, ulterior de repartizare, divizare de sume în alte ţări”.

Reprezentanţii managementului de la Mobiasbancă, instituție cu acţionari din Vest, au spus că regulamentul lor nu a suportat modificări esenţiale, deoarece prevederi similare existau înainte ca să fi intervenit cu recomandări banca centrală. Aceştia însă salută inițiativele regulatorului care vrea să-i pună în condiții egale toți jucătorii pieței şi care să ducă la crearea unui sistem bancar sănătos, se spune într-un răspuns oferit Europei Libere.

La sfârşitul anului trecut, guvernul a aprobat şi remis spre vot parlamentului o nouă lege cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Proiectul a intrat în dezbateri în comisiile parlamentare. Dacă iniţiativa legislativă va fi votată, băncile ar urma să aplice măsuri de precauție sporită în cazul tuturor tranzacțiilor ocazionale în valoare de cel puţin 20 de mii de lei (circa 1000 de dolari). La fel se propune că la cumpărarea de valută în sumă ce depăşeşte cinci mii de lei să fie prezentat un act de identitate.

Fostul preşedinte al Moldova Agroindbank, Grigore Furtună, membru al Ligii Bancherilor, vede câteva metehne ale propunerilor de revizuire a cadrului legal. În primul rând, ce anume presupun măsurile de precauție sporită din partea băncilor, se întreabă fostul bancher, cine va face control, cât va costa acest serviciu, nu există riscul ca oamenii să fie împinși pe piaţa neagră, continuă Grigore Furtună:

„Asta era în Uniunea Sovietică. Nu e în plafoane treaba. Nu acolo căutăm. Şi acolo trebuie să fie, dar noi avem un circuit bănesc extraordinar de mare extrabancar, acolo cu sutele de mii merge, şi să încercăm pe cel care vine pe cont bancar să-i punem plafon şi aista poate dispărea din circuitul bancar. Când se fac aşa propuneri trebuie să fie un studiu, eu n-au auzit de aşa ceva”.

Mai mulţi economişti, dar şi oameni simpli întâlniți ocazional în faţa băncilor şi-au exprimat temerea că, pe lângă părţile bune ale inițiativelor autorităţilor, s-ar dori controlul veniturilor lor; asta în condiţiile în care există intenţia de a face pentru o categorie de persoane bine selectate liberalizarea capitalului şi amnistia fiscală.

Previous Next

XS
SM
MD
LG