Linkuri accesibilitate



Statutul tichetelor sau cecurilor de masă diferă foarte mult de la o țară la alta. Ideea, la baza sistemului, este ca întreprinderile să poată subvenționa masa de prânz a angajaților fără să aibă nevoie să mențină o cantină.

Este vorba de un avantaj social care teoretic corespunde cantinei dintr-o întreprindere.

Sistemul a fost inventat în Anglia, imediat după război, când hrana și produsele esențiale erau încă drămuite. Inițial, tichetele de masă nu erau taxate, însă pe măsură ce au început să capete valoare de bancnote, s-a ajuns până într-acolo încât în Londra, în anii 1970, se putea plăti și la bordel cu tichete de masă.

In general, însă, ele nu folosesc decât atunci când se plătește pentru mâncare. In unele țări, precum în Belgia, de pildă, ele nu trebuie declarate fiscului.

In România, tichetele de masă există de aproape două decenii, din iulie 1998. Mai bine de 2.000.000 de salariați din sectorul privat românesc beneficiază de ele. Din 2010 s-a introdus impozitarea lor (impozit pe venit de 16%). In forma inițială a legislației, indexarea valorii nominale a tichetelor de masă era obligatorie la fiecare semestru. Ea a devenit acum opțională.

La data introducerii tichetelor de masă în România, în 1998, ponderea acestora în salariul mediu brut era de 25%, exact un sfert. Astăzi, prin erodare și inflație, s-a coborât la 1%.
Legea în România prevede ca fiecare persoană care primește tichete de masă să achiziționeze produse alimentare în valoare de maximum 2 tichete pe zi. Începând cu 2013, valoarea unui tichet de masă este de ceva mai mult de 9 RON.

Pentru a fi valabil, un tichet de masă trebuie să aibă înscris numărul sub care a fost înseriat de unitatea emitentă. De asemenea, este obligatoriu ca pe tichet să fie imprimate numele și adresa emitentului, valoarea nominală a tichetului, perioada de valabilitate, interdicția de a fi utilizat pentru achiziționarea țigărilor și a băuturilor alcoolice, spațiu pentru a înscrie numele și prenumele salariatului, data și ștampila restaurantului sau magazinului la care tichetul de masă a fost utilizat.

În mai multe țări s-a ajuns, treptat, și la suport electronic. În curând, angajații din Romania vor putea astfel primi tichete de masă direct pe card. De menționat că noile carduri de masă vor fi carduri special dedicate utilizării tichetelor de masă și nu vor funcționa ca un card bancar.

De menționat, de asemenea, că în țări precum Germania și Anglia se taxează astăzi toate asemenea beneficii profesionale. Ba chiar, în Anglia se caută până și taxarea abonamentelor la săli de sport prin întreprindere, sau a cecurilor de sănătate.

***

Președintele Parlamentului, deputatul democrat Andrian Candu, a propus ca în Republica Moldova să fie instituit sistemul tichetelor de masă, ca supliment lunar, neimpozitabil, la salariu. Infrastructura pentru aplicarea sistemului încă nu există. E nevoie de un operator care să activeze pe piaţă, adică să gestioneze tichetele, a precizat Candu. Valoarea tichetului va fi în medie de 45 de lei pe zi, dar va varia de la an la an fiind ajustată la rata inflației. Spicherul a spus că în afara beneficiilor pentru alimentația angajaților, sistemul tichetelor de masă va fi și o măsură de luptă împotriva practicii „salariului în plic”, adică a retribuțiilor.

Deși la prima vedere pare o inițiativă bună în favoarea angajaţilor, ea a stârnit multiple critici şi îngrijorări inclusiv din partea patronatelor şi a managerilor unor companii private. În opinia lor, îndărătul bunei intenţii ar fi de fapt nişte scopuri ascunse, cel de a loba interesele marilor companii şi cel de a institui un monopol pe piaţă, în figura acelui singur operator care ar urma să administreze tichetele şi să contacteze reţelele de magazine şi cele de alimentare publică care le vor accepta.

Sistemul tichetelor de masă nu va fi unul obligatoriu şi îi exclude din start pe angajaţii din sectorul public, ceea ce-l face inechitabil, spun criticii.

Expertul Veaceslav Negruţă, fost ministru al finanţelor este unul dintre criticii iniţiativei. Solicitat de noi, Negruţă a afirmat, între altele, că beneficiarii tichetelor vor fi angajații unor companii mari, mai curând, decât cei din întreprinderi mai mici sau din mediul rural, care poate ar avea nevoie mai mare de un astfel de beneficiu:

„În linii mari, este vorba despre promovarea intereselor unor companii şi angajatori mari. Riscul major pe care îl vedem în cazul Republicii Moldova, fiind o economie mică, este substituirea parţială a monedei naţionale – leul moldovenesc – în sistemul de plăţi pe intern care ar crea un disconfort centrului de emisie monetară, cum este BNM, şi va crea un al doilea centru de emisie de astfel de tichete. În terminologie e cunoscut termenul de surogat monetar – rol pe care îl va avea acest tichet. Este adevărat că prin această formulă s-ar putea încerca fidelizarea anumitei părţi a populaţiei faţă de anumite reţele comerciale sau de alimentare publică de rând cu celelalte cantine care există la anumite întreprinderi.”

Veaceslav Negruţă observă că nu e prima încercare de a institui în Moldova sistemul de tichete. Este o intenţie mai veche, pe care deputaţii PD au încercat să o promoveze încă 2010, iar trei ani mai târziu, în 2013, iniţiativa a fost promovată de ministerul muncii controlat de democraţi.

Veaceslav Negruţă: „Văd şi un accent puternic electoral, populist. Pe de altă parte, ceea ce nu se vede este promovarea şi lobarea intereselor anumitor mari angajatori. Această formulă de tichete este de fapt o formulă de ocolire a sistemului fiscal. Se depune efort mare şi în alte ţări pentru a loba astfel de iniţiative. Prinde bine. Captează publicul în anumite perioade de timp, electorale, dar în realitate ulterior îngreunează munca celor care ţin de domeniul monetar, domeniul administrării fiscale şi apar inechităţile ulterioare.”

Dacă guvernanţii îşi doresc cu adevărat să suplinească veniturile angajaţilor, atunci ar fi mai oportun să majoreze salariile atât în sectorul public, cât şi cel privat, consideră Veaceslav Negruţă. În acest fel toţi angajaţii ar putea beneficia de acel supliment lunar la salariu şi nu vor fi legaţi de anumite reţele comerciale care ar accepta achitarea cu tichete, mai crede expertul.

Spicherul Andrian Candu a respins până acum toate criticile legate de propunerea sa. El a precizat că este deocamdată un draft de document care ar urma să mai fie îmbunătățit.

Candu a dat asigurări că eventuala instituire a sistemului de tichete nu va exclude prevederile actuale din Codul Fiscal care permit angajatorilor să asigure hrana organizată a angajaţilor şi să aloce în acest scop câte 35 de lei pe zi fiecărui angajat, bani care nu sunt impozitaţi.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG