Linkuri accesibilitate

„Frontierele democrației: cum poate fi susținută tranziția democratică în Moldova”


Un interviu cu Bogdan Radu, lector la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

„Frontierele democrației: cum poate fi susținută tranziția democratică în Moldova” - este titlul unui studiu lansat vineri la Chişinău, un eveniment organizat de Centrul European pentru studiul privind vecinătatea de la Budapesta și Asociația pentru Politică Externă, cu suportul Fondului Visegrad.

Unul dintre autorii lucrării, Bogdan Radu, lector la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, încearcă să explice de ce în Republica Moldova democrația s-a dezvoltat greu și nu a ajuns la performanțele statelor europene.

Europa Liberă: Frontierele democrației: unde se află Republica Moldova sub acest aspect în peisajul țărilor din sud-estul Europei, chiar și în comparație cu România. Care este radiografia de moment?

Bogdan Radu
Bogdan Radu

Bogdan Radu: „Legat de frontierele democrației, cred că aici accentul cade pe cuvântul „frontieră”. Primul lui înțeles este de frontieră geografică. Până la urmă, și înainte de frontierele democrației sunt frontierele propriu-zice. Și vedem din istoria mai multor state că în momentul în care există fie o dezbatere publică, fie probleme legate de ce înseamnă statul, care este identitatea cetățenilor, acolo deja consolidarea democratică poate să fie problematică.

Și atunci, în contextul Republicii Moldova, aș spune că divizarea societății, cu o parte a populației preferând o apropiere de un sistem politic și o parte – o apropiere de altul, această divizare complică lucrurile. Din acest punct de vedere în România este mai ușor, întrucât identitatea statală este clară.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:25 0:00
Link direct

Europa Liberă: În afară de această divizare, care sunt poticnirile, punctele slabe care au împiedicat constituirea unei democrații solide în Republica Moldova?

Bogdan Radu: „Pentru a găsi răspunsul ne-ar trebui foarte multă vreme, și nu doar legat de Republica Moldova. Voi spune din capul locului că nu sunt un specialist în Republica Moldova. Dar problemele cred că sunt din două categorii.

Pe de o parte, sunt poticnirile instituționale – asigurarea statului de drept, crearea unor instituții care chiar funcționează și instituții care rezistă și testului timpului. În România, de exemplu, aceste instituții au funcționat mai bine pentru că principiul funcționalității din Uniunea Europeană a făcut să existe presiuni asupra creării acestor instituții. Exemplul DNA-ului este un exemplu foarte bun în această direcție. Și nu doar condiționalitățile de la UE, erau și alte organizații internaționale sau preferințe de politică externă.

Presiunile instituționale funcționează în crearea acestor instituții. Și atunci, în Republica Moldova cu siguranță problemele legate de exemplu de libertatea presei și oligarhizarea presei sunt foarte importante. Corupția este, evident, o altă problemă. Deci, orice ține de instituții, dacă acestea nu sunt susținute semnificativ, atunci vor fi poticniri.

Acest lucru se combină cu încrederea scăzută a cetățenilor în instituții. Dincolo de poticnirile instituționale, altă problemă este cea a valorilor, sau a principiilor, unde nu e suficient ca o instituție să funcționeze bine, trebuie ca și cetățenii să creadă că acea instituție este importantă, că acea instituție i-ar face dreptate într-o anumită situație. Și cred că sunt destul de puțini oamenii care chiar ar crede că, „da, uite, am o problemă de un anumit gen și știu unde să mi-o rezolv, pentru că, conform unei Constituții și a unor legi, instituția mă va ajuta”. Cred că este o neîncredere foarte mare în aceste instituții. Și atunci, evident, moștenirea comunistă, care este prezentă în toată această zonă, te va face să mergi să recurgi la metode alternative.”

Europa Liberă: Dar dincolo de această presiune asupra instituțiilor care a venit din partea UE, în România, dar și în Polonia, Țările Baltice, spre deosebire de Republica Moldova, vedem și o presiune a societății asupra instituțiilor și asupra factorului politic. De unde vine acest fenomen în alte țări și de ce nu este în Republica Moldova?

Bogdan Radu: „Cred că cele două lucruri sunt de fapt relaționate. Nu vreau să spun că principiul condiționalității de la UE a funcționat întotdeauna sau că este fără probleme. Este, evident, cu probleme și ce vedem noi acum în țările post-comuniste din UE e că după integrare nu prea mai există condiționalitate și atunci lucrurile o iau razna. Dar în momentul în care ai niște instituții care cât decât funcționează, în momentul în care se pune pe tapet o problemă care pare problematică sau ilegală, oamenii vor ieși în stradă.

În România acum am avut alegerile din decembrie, în care am avut o prezență la vot mică. În schimb, când s-a creat acest scandal legat de ordonanțele de grațiere și amnistie, foarte multă lume a ieșit în stradă. Cred că totuși este procesul de învățare: într-o democrație, cu bune, cu rele, tu poți să ieși în stradă să spui care sunt problemele.

În România, acum, cred că există și o societate civilă care beneficiază de tot mai multă încredere din partea populației. Și atunci, mobilizarea de către societatea civilă funcționează. Ceea ce în Republica Moldova cred că funcționează un pic mai greu.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre fenomenul „liderului puternic”, nevoia de lider puternic, care este unul destul de accentuat în România. Impresia mea este că în Republica Moldova ar fi triplu accentuat. De unde vine fenomenul și care sunt riscurile acestei nevoi a societății de a avea un lider puternic, un tătuc?

Bogdan Radu: „Două lucruri aici aș vrea să spun. Nevoia aceasta de lider puternic vine probabil din nevoia de siguranță. Toată perioada de tranziție a fost caracterizată de nesiguranță – economică, politică, de toate felurile. Și atunci ai nevoie să simți că există un atașament față de cineva care îți poate garanta securitatea. În România am avut și câțiva lideri care au jucat rolul acesta foarte bine, inclusiv în perioada comunistă.

De ce nu este bine pentru democrație? Pentru că o componentă esențială a unei democrații este ideea aceasta de contestare și de a lua deciziile într-un mod echitabil. Iar preferința pentru o putere personalizată practic creează perspective destul de sumbre, în care poți avea un lider care până la urmă ajunge să ia ce decizii vrea el. Totuși, se vede în istoria foarte recentă că aceasta nu este doar o problemă a țărilor în tranziție. Alegerile din SUA au arătat lucrul acesta.”

Europa Liberă: În ceea ce privește situația din Republica Moldova, cum se vede acum, cu un ochi occidental, mai ales în lumina ultimelor declarații ale președintelui ales democratic, care a mers la Moscova și a făcut mai multe declarații care au stârnit valuri?

Bogdan Radu: „Republica Moldova și ce se întâmplă aici este un subiect de știri destul de frecvent în România și cred că pe foarte multă lume interesează ce se întâmplă în Republica Moldova.

Rezultatul alegerilor din Republica Moldova poate a surprins societatea românească, dar cu siguranță nu a fost un șoc foarte mare – au mai existat exemple și cumva trendul era predictibil.

Se vede o îndepărtare dinspre varianta pro-europeană spre un model alternativ. În România suntem norocoși, pentru că nu avem manifestări anti-UE serioase, nu avem nici foarte mult euro-pesimism. Și atunci, ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova cumva creează o distanță.”

Europa Liberă: Care credeți că este interesul României în Republica Moldova?

Bogdan Radu: „Aici depinde pe cine întrebați – vor fi tot felul de interese și unele se vor suprapune cu altele. Există politicieni în România care pledează pentru legături tot mai strânse și știm că președintele Traian Băsescu a facilitat foarte mult dobândirea cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și știm că există proiectele acestea educaționale, în care studenții din Republica Moldova beneficiază de burse în universitățile de stat. Cred că interesul este ca România să-și păstreze o anumită poziție privilegiată în relațiile cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ați amintit despre alegerea lui Trump. Se discută foarte mult subiectul în ultimele săptămâni, inclusiv din perspectiva dacă va urma o dezangajare a SUA în zonă, am în vedere și România, și Republica Moldova. Se discută inclusiv în termeni de sfere de influență. Vom asista la o prezență mai mare a interesului și a sferei de influență rusești în regiunea noastră?

Bogdan Radu: „Cred că Rusia este pregătită să-și manifeste influența, bineînțeles, ca întotdeauna. Nu mi-e clar și nu pot să prezic dacă Trump va practica această dezangajare.

Am fost surprins de discursul de la inaugurare, pentru că aceasta a fost un discurs foarte dur, izolaționist. Și cumva așteptarea mea era ca discursurile din campanie, care erau la fel, să nu se regăsească în discursul de la inaugurare. Am crezut că au fost doar discursuri pentru adunarea de voturi.

Deocamdată semnele par să arate că este dispus să facă niște schimbări în modul în care percepem sistemul internațional. Legătura cu Mexicul deja a devenit problematică. Și atunci, va trebui să așteptăm și să vedem. Din acest punct de vedere și în România, și în Republica Moldova nu avem o prezență militară semnificativă. Și atunci așteptăm să vedem cum se vor reconfigura apele.

Cu siguranță, faptul că România este în NATO și UE contează. Dar rămâne de văzut dacă Trump se va opune acestui sistem internațional bazat pe integrarea economică și un rol protector al SUA. Eu înclin să cred că nu se va întâmpla mare lucru și sper să am dreptate.”

Europa Liberă: Dar în ceea ce privește Republica Moldova, care nu este în UE și în NATO?

Bogdan Radu: „Dacă Trump decide să meargă pe o variantă în care SUA renunță la angajamentul față de comunitatea internațională, aș spune că, cu siguranță, Republica Moldova este într-o situație mai vulnerabilă decât România.

Din această perspectivă, limbajul acesta, cu sferele de influență, cred că este consumat. L-am vorbit pe tot parcursul „războiului rece” și imediat după. Nu că nu ar exista sfere de influență. Evident că există. Dar cred că situația este mult mai complexă acum și nu are rost să ne gândim că, practic, Trump revine la epoca anilor 1980. Nu cred că este așa. Situația este complet alta. Și atunci cred că va trebui să evaluăm fiecare lucru în contextul lui. Deci, nu cred că se pot face predicții din acestea foarte alarmiste”.

XS
SM
MD
LG