Aflat la Strasbourg pentru o vizită de două zile la Consiliul Europei (CoE), președintele român, Klaus Werner Iohannis a menționat în mai multe rânduri atașamentul României față de Republica Moldova.
„Am discutat despre R. Moldova, reiterând faptul că scopul nostru strategic comun este să construim instituții solide și democratice în țară, precum și să asigurăm continuitatea procesului de reformă. În acest sens, susținerea CoE în pregătirea alegerilor din 2018 este esențiala”, a spus Iohannis la finalul întrevederii sale cu Secretarul-General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.
Klaus Iohannis, președintele României, în vizită la Strasbourg
Președintele român a susținut astăzi un discurs în fața plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, reunit în sesiune de iarnă. Întrebat despre relațiile României cu Republica Moldova și de cheia în care „citește” declarații precum cea a președintelui moldovean Igor Dodon, privind o posibilă renunțare la Acordul de Asociere cu UE, Klaus Ionannhis a răspuns, într-o intervenție amplă, că singurul drum care va aduce prosperitate cetățenilor moldoveni este cel care duce spre integrarea europeană.
„R. Moldova este extrem de importantă pentru România, iar asta nu doar pentru că suntem vecini. Ne leagă moștenirea istorică, legaturile culturale și de limbă, și dorința comună de a construi sisteme democratice și corecte pentru cetățenii noștri. România a
Romania este hotărâtă să continue să fie un partener puternic și de încredere pentru R.Moldova...
dovedit în ultimii ani că este un partener de încredere pentru R.Moldova. Am reușit împreună să construim programe și să întărim statul de drept, să reformăm justiția și sistemul politic. Acest proces are suișuri și coborâșuri, dar Romania este hotărâtă să continue să fie un partener puternic și de încredere pentru R.Moldova. În ultima lună am analizat relația cu R.Moldova în lumina ultimelor alegeri (cele prezidențiale) și am decis să devenim și mai apropiați de R. Moldova, să ne întărim relația de alianță, și să extindem cele opt programe de colaborare. Am decis să continuăm ajutorul financiar pe care îl acordăm R. Moldova, să ajutăm comunitățile locale, să ajutăm la construirea de scoli, la modernizarea transportului local, să ne implicăm constructiv în toate reformele atât de necesare în R.Moldova. Indiferent pe cine vor alege cetățenii, noi vom rămâne parteneri ai R.Moldova. În opinia noastră, R. Moldova trebuie susținută să continue drumul pe calea europeană. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că R. Moldova are probleme specifice, problema transnistreană fiind una dintre ele. Doar o soluție diplomatică, credem noi, poate aduce rezolvarea acestei probleme. Formatul de negociere 5 plus 2 s-a blocat acum câțiva ani. Președinția germană al OSCE a reușit un progres în cadrul dialogului dintre cele două părți. Este un semnal foarte bun în această situație complicată”, a afirmat președintele român.
Klaus Iohannis a mai vorbit despre Ucraina, subliniind că România susține suveranitatea, integritatea teritorială și unitatea statului vecin, pledând pentru implementarea acordurilor de la Minsk.
Șeful statului român a calificat drept „endemică” corupția din România, explicând că va fi nevoie de zeci de ani pentru eradicarea acesteia. „Această lupta este un proces lung și urât. Aduce la suprafață fațetele cele mai urâte ale societății. Avem știri zi de zi cu politicieni sau funcționari de stat acuzați de corupție. Este foarte stresant pentru populație și pentru societate, în general, iar rezultatele vin, dar greu. Daca putem să continuam lupta vom câștiga, dacă nu, vor câștiga ceilalți. Dar nu îmi pot imagina un astfel de scenariu pentru România”, le-a spus președintele român membrilor APCE.
Iohannis a respins ideea, lansată de un membru APCE, că serviciile secrete furnizează dovezi în dosarele DNA. „Nu este adevărat. Sunt președintele Românie și știu acest lucru. Acesta este un mit. Să explici mituri este dificil. Este mai simplu să vorbești despre fapte și cazuri concrete”, a arătat Iohannis, care a amintit și de ultimul raport al Comisiei Europene privind MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare), document care menționează 12 domenii în care România mai trebuie să înregistreze progrese. „Este pentru prima dată când se spune că MCV-ul nu trebuie legat de Schengen sau de fondurile europene”, a menționat șeful statului român.
Marți seară, seful statului, în cadrul unei întâlniri cu românii din Strasbourg și împrejurimi, a spus presei că a avut discutii cu secretarul general al Consiliului Europei, cu presedintele CEDO si cu presedintele Comisiei de la Venetia despre proiectele privind gratierea si amnistia, precum si despre cerintele CEDO privind conditiile din penitenciarele romanesti.
Nici Comisia de la Venetia, nici CEDO nu consideră că situația din penitenciarele din România impune urgența adoptării ordonanțelor privind grațierea, a declarat acesta. Deci, nici vorba de o presiune din partea CEDO sau de sanctiuni, a mai spus Iohannis.
Vizita președintelui a început marti cu participarea la o ceremonie de marcare a Zilei Internationale de Comemorare a Memoriei Victimelor Holocaustului, în contextul împlinirii a 75 de ani de la Pogromul de la Iaşi (28 - 30 iunie 1941), Romania deținând președintia rotativa a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Alaturi de președintele român au vorbit cu acesta ocazie, printre altii, Niokos Anastasiadis, Președintele Republicii Cipru, țară care detine președintia rotativa a Consiliului Europei, precum și presedintele APCE, Pedro Agramunt.
Tot marți, Klaus Iohannis a semnat, în prezența Secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, în Cartea de aur a instituției.
