Linkuri accesibilitate

Noii membri ai CNP vor fi selectați prin concurs public


Guvernul de la Chișinău anunță că noii membri ai Consiliului Național pentru Participare vor fi selectați în urma unui concurs public. Reprezentanții organizațiilor obștești pot depune dosarele până pe 20 februarie, urmând ca portofoliile lor să fie evaluate de o comisie de concurs. CNP-ul a fost conceput ca o platformă de participare a societății civile la luarea deciziilor și monitorizarea politicilor executivului. Deși multe din propunerile lor au fost ignorate de autorități, mai mulți reprezentanți ai societății civile salută inițiativa guvernului.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:52 0:00
Link direct

Dialogul cu decidenții ar urma să funcționeze în baza modelului instituit de guvern încă în anul 2010. Astfel, Consiliul Național pentru Participare, membrii căruia reprezintă ONG-uri specializate în diverse domenii, precum drepturile omului, justiție sau sănătate va supraveghea inițiativele guvernării și va lansa propuneri de îmbunătățire a proiectelor. În această formulă, cu membri aleși prin concurs, CNP-ul a funcționat până în 2014. A urmat o perioadă de discuții între reprezentanții organizațiilor obștești, întrucât existau păreri împărțite despre modul în care trebuie să arate o platformă de consultare a societății civile.

Totuși, schimbări la nivel de structură nu s-au făcut și spune Ecaterina Mardarovici, președinta Clubului 50/50, în continuare Consiliul Național pentru Participare va colabora cu guvernul, iar Consiliul ONG cu parlamentul:

„Am învățat și noi, am încercat să îmbunătățim forma asta de colaborare, să vedem cum este mai bine ca să obținem cel mai mare impact asupra rezultatelor, adică a proiectelor de legi și în final, după parlament, a legislației. Ceea ce vrem voi este ca în acest proces să se respecte legea cu privire la transparența decizională. Dacă se va respecta acest principiu, atunci și colaborarea dintre CNP și guvern va fi mult mai eficientă.”

Ceea ce-i nemulțumește pe unii ONG-iști este faptul că expertiza lor era deseori ignorată iar alteori proiectele de lege erau avizate în mare grabă de executiv, fără ca membrii CNP să le poată vedea și analiza în prealabil.

Directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, Vanu Jereghi, crede că trebuie văzută totuși partea plină a paharului. Or, spune el, în cadrul acestei platforme există oricum un schimb e de informații și, cel puțin, pot fi monitorizare inițiativele guvernării:

„A fost o platformă bună, care trebuie dezvoltată cu siguranță. Problema era că nu tot timpul ceea ce discutam noi sau propunerile noastre erau auzite, dar am avut și situații de succes. În primul rând, sunt informații despre ceea ce se întâmplă la nivel legislativ, politici, în care parte mergem, unde mergem și putem să ne dăm cu opinia pentru că uneori guvernanții noștri ne duc în altă parte decât sunt așteptările de la ei.”

Consiliul Național pentru Participare a fost gândit ca un organ consultativ atașat guvernului. Anume acest lucru le displace multora, însă spune Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, această structură nu poate fi bănuită de loialitate în raport cu guvernarea:

„Ei cred că au vrut să facă CNP-ul deodată un fel de unealtă docilă, dar noi am avut acces la tot torentul acesta de documente. Este o posibilitate foarte mare, adică nu se poate vorbi de o bună guvernare fără o participare a organizațiilor guvernamentale în acest proces. Dacă lăsăm acest lucru numai pe seama instituțiilor de stat, evident că acolo se adună foarte multe interese, inclusiv corporative, departamentale, ministeriale.”

Comisia de concurs ar urma să aleagă 30 de reprezentanți ai societății civile care vor intra în componența noului Consiliu Național pentru Participare. Ecaterina Mardarovici, care face parte din comisia de selecție spune că ONG-urile care nu se vor regăsi pe această platformă nu au mai puține posibilități de colaborare cu autoritățile. Ea susține că organizațiile obștești pot urmări proiectele de legi la etapa inițială, atunci când sunt propuse de ministerele de resort și pot interveni cu obiecții și propuneri.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG