Linkuri accesibilitate

Un proiect de buget federal circulat de echipa de tranziție a lui Donald Trump, cere eliminarea totală a finanțării pentru trei importante organizații din lumea artelor.

Artiștii constituie una categoriile sociale cele mai sensibile față de perspectivele culturale ale Americii sub noua administrație Donald Trump. Într-un gest mult remarcat de presă, unul din ei, Richard Prince, cel care în 2014 a acceptat să transforme într-o așa-numită operă de artă o imagine Instagram a Ivankăi Trump, s-a dezis zilele trecute total de ea, returnînd familiei prezidențiale cei 36 de mii de dolari primiți ca drepturi. Într-un mesaj pe Twitter, Richard Prince scria: „Aceasta nu este opera mea... O neg. O denunț. Este artă falsificată”.

Richard Prince nu este nici pe departe singurul artist devenit un contestatar al președintelui și noii administrații. Actori, scriitori și muzicieni, artiști plastici, s-au coalizat practic înmulțind gesturile de protest și disidență, așa cum a demonstrat-o alocuțiunea celebrei Meryl Streep pe scena de la Golden Globe, sau articolul incitant al Barbrei Stressand în „Huffington Post”, ori refuzul muzicienilor Elton John, Céline Dior, Garth Brooks sau orchestra lui Bruce Springsteen, B Street Band. de a participa la spectacolul organizat în cadrul ceremoniilor de inaugurare a lui Donald Trump.

Li s-a adăugat, la 15 ianuarie, un protest al scriitorilor membri ai PEN clubului american, sub lozinca „Scriitorii rezistă”. La protestul, organizat să coincidă cu ziua de naștere a lui Martin Luther King Jr., celebrul militant pentru drepturi civice, sute de scriitori cunoscuți au citit și interpretat din scrierile lor și texte evocînd libertatea de expresie, în 90 de orașe, în final transmițîndu-se echipei de tranziție prezidențiale angajamentul PEN Clubului America de a apăra Primul amendament al Constituției americane; un document semnat de peste 150 de mii de persoane, între care Poeții Laureați ai Statelor Unite.

Artiștii au mers pînă la a avansa ideea unei greve a elitelor și instituțiilor culturale, fiind citat ca precedent „Moratoriul Artelor pentru a se pune capăt războiului din Vietnam”, organizat în 1969 de organizația „Coaliția Lucrătorilor din Arte”. În cursul protestului amintit, o serie de importante muzee, între care cel de Artă Modernă, și de galerii cunoscute, și-au închis porțile.

Cum se remarca într-un articol din publicația The New Yorker, întrebarea principală este în ce măsură o însumare a acestor gesturi de protest artistic poate căpăta valoarea unei mișcări politice cu un grad de eficiență, capabilă să afecteze politicile președintelui și administrației Trump.

Miza confruntării între lumea artistică și noua administrație riscă să fie mult mai mare, cu efecte dincolo de protestele față de atitudinile și declarațiile președintelui. Un proiect de buget federal circulat de echipa de tranziție a lui Donald Trump, cere eliminarea totală a finanțării pentru cele două agenții federale umbrelă ce girează lumea artelor, The National Endowment for Arts și The National Endowment for the Humanities, împreună cu privatizarea Corporației Radioului Public.

O comentatoare a cotidianului Washington Post observa că a lua în prezent ca țintă lumea artelor „este un gest deosebit de disprețuitor și înșelător, deoarece republicanii, care îl propun periodic, sugerează adesea că singurii oameni cărora le pasă de arte sînt liberalii elitiști, care își pot plăti și singuri cultura...”

Comentariul notează că bugetul cerut pe 2017 de The National Endowment for Arts este de 149.849 milioane de dolari, o sumă practic identică fiind cerută și de The National Endowment for Humanities, în timp ce finanțarea Corporației Radioului Public pentru anii fiscali 2017 și 2018 se ridică anual la 445 de milioane. Totalul, 747,7 milioane este o fracțiune infimă din proiectul de buget avansat de administrația Obama, de 4,15 trilioane de dolari. Suma, se scria în același articol, abia dacă depășește cele 713 milioane de dolari de împrumuturi pe care Donald Trump le-a raportat în documentele sale fiscale.

Cele trei instituții ce ar fi afectate de reducerile bugetare - insista comentatoarea în Washington Post - aduc artele și umanistica „în zone [rurale] în care nu există mari muzee sau numeroși patroni bogați pentru orchestre simfonice, companii de balet sau teatre și se ocupă, în plus, de sprijinirea tradițiilor artei folclorice locale”.

În aceleași zone și pentru comunități rurale transmit informații 219 din totalul de 577 de posturi de televiziune care capătă finanțări din partea Corporației Radioului Public. Concluzia și îngrijorarea manifestă: „a tăia sprijinul federal pentru arte este o cale de a purta un război cultural, fără a rezolva datoria federală”, iar cei care „vor fi afectați cu adevărat de eliminarea acestor organizații vor fi alegătorii care trăiesc în interiorul țării, nu pe coastă și nici în orașele universitare...”

XS
SM
MD
LG