Linkuri accesibilitate

Ofensiva autoritarismului antiliberal


Marine Le Pen (în centru) la conferinţa naţionaliştilor din Koblenz (foto: Facebook)

Marine Le Pen (în centru) la conferinţa naţionaliştilor din Koblenz (foto: Facebook)

​Alternativa pentru Germania (AfD), cazul Björn Höcke şi congresul naţionaliştilor europeni de la Koblenz

În urma unor consultări, liderii Partidului naţional-populist Alternativa pentru Gemania (AfD) au decis că şeful organizaţiei regionale din landul estic Turingia, Björn Höcke, nu va fi exclus din această formaţiune politică, ci doar sancţionat cu o mustrare.

Höcke a devenit ţinta unor critici masive după ce săptămîna trecută a ţinut o cuvîntare în care a atacat istoriografia germană privind trecutul recent.

Anunţul conferinţei lui Höcke (afiş postat pe Facebook)

Anunţul conferinţei lui Höcke (afiş postat pe Facebook)

În cuvîntarea sa, rostită la Dresda, într-o sală în care au avut acces doar susţinători şi simpatizanţi ai Alternativei pentru Germania (AfD), Höcke a cerut o întoarcere cu 180 de grade în ceea ce priveşte interpretarea şi analiza trecutului recent. În cuvîntarea sa difuzată, în direct, de platforma electronică a revistei naţionaliste de dreapta, „Compact” şi apoi postată integral pe canalul Youtube, Björn Höcke a calificat procesul istoriografic de reconsiderare critică a trecutului drept „prostească” („dämlich”), fiindcă ar „paraliza” societatea germană, iar memorialul victimelor nazismului din Berlin „un monument al ruşinii”:

„Noi germanii sîntem singurul popor din lume care a plantat un monument al ruşinii în inima capitalei sale.“

Starea de spirit a germanilor, a continuat Höcke în cuvîntarea sa însoţită de aplauze şi sloganuri în care se cerea demisia Angelei Merkel, este cea „a unui popor învins brutal“. Pentru a-şi evidenţia ideea, liderul AfD a comparat bombardarea oraşului Dresda de către aviaţia britanică, în timpul ultimului război mondial, cu bombardarea oraşelor japoneze, Hiroşima şi Nagasaki, de către americani. Într-un atac furibund îndreptat contra Angelei Merkel, vorbitorul dezlănţuit a comparat-o pe aceasta cu liderul comunist est-german, Erich Honecker.

În filipica sa belicoasă, Höcke nu a ezitat să-l discrediteze nici pe fostul preşedinte federal, Richard von Weizsäcker, afirmînd că acesta a ţinut, în 1985, „o cuvîntare îndreptată împotriva poporului”.

Cu prilejul aniversării a 40 de ani de la terminarea războiului, Weizsäcker ţinuse un discurs programatic în care a subliniat responsabilitatea colectivă a germanilor în faţa crimelor naziste, afirmînd că ziua de 8 mai 1945 constituie ziua eliberării Germaniei de regimul naţional-socialist.

Într-o declaraţie postată pe Facebook, Höcke a afirmat că discursul său ar fi fost răstălmăcit şi că, de fapt, el nu a intenţionat să bagatelizeze Holocaustul sau crimele comise de către nazişti.

Cuvîntarea liderului Alternativei pentru Germania din landul răsăritean Turingia, a fost criticată pînă şi de unii dintre colegii săi de partid. Astfel, şefa AfD, Frauke Petry, a declarat săptămînalului naţional-populist, „Junge Freiheit”, că Björn Höcke a devenit o problemă pentru partid pentru că a făcut şi în trecut afirmaţii unilaterale care nu sînt în conformitate cu linia partidului.

Pentru gruparea radicală de dreapta care-şi spune „Mişcarea identitară” şi care participă activ la demonstraţiile xenofobe şi anti-musulmane organizate de deputatul AfD din landtag-ul din Turingia, Höcke, controversatul discurs nu constituie o provocare. Într-un articol apărut în revista „identitarilor”, „Blaue Narzisse” („Narcisa Albastră”), se susţine că Höcke nu a relativizat Holocaustul, ci a criticat doar „cultul culpabilizării” germanilor.

Cuvîntarea lui Höcke a fost comentată pozitiv şi în cercurile extremiste de dreapta din România. Făcînd o paralelă între istoriografia contemporană din România şi cea germană, criticată de Höcke, un comentator şi-a răspîndit aprecierile prin intermediul unei reţele de socializare, afîrmînd că asistă la o „campanie de ponegrire şi batjocorire a eroilor români (de la Decebal şi Mihai Viteazu la Eminescu şi Eliade), a realizărilor lor, a valorii lor, şi o campanie de execrare a istoriei naţionale româneşti (vezi de exemplu promovarea intensă a lui Boia, sau a cineastului Radu Jude…)“.

Consiliul Central al Evreilor din Germania, în schimb, este de părere că afirmaţiile lui Höcke sînt „profund ofensatoare şi absolut inacceptabile”. Höcke striveşte memoria celor 6 milioane de evrei ucişi în perioada regimului nazist. Cu afirmaţiile sale, se mai spune în declaraţia Consiliului Central, Björn Höcke relativizează dimensiunea unei crime genocidare, singulare.

Congresul naţionaliştilor europeni de la Koblenz

Alternativa pentru Germania (AfD) s-a aflat în vizorul opiniei publice şi la sfîrşitul săptămînii trecute, fiind organizatoarea unei conferinţe a partidelor care formează grupul „Europa Naţiunilor şi Libertăţii” (ENL) din Parlamentul European. Vedetele conferinţei - care s-a desfăşurat la Koblenz - au fost liderii Frontului Naţional, din Franţa, Marine Le Pen, Geert Wilders, şeful Partidului Libertăţii din Olanda, Frauke Petry, şefa Alternativei pentru Germania (AfD), Matteo Salvini, şeful formaţiunii Liga Nordului din Italia şi Harald Vilimsky, secretarul general al Partidului aşa-zis liberal din Austria (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ).

Laurenţiu Rebega (centru) la conferinţa naţionaliştilor din Koblenz (foto: Facebook)

Laurenţiu Rebega (centru) la conferinţa naţionaliştilor din Koblenz (foto: Facebook)

La Koblenz a fost prezent şi Laurenţiu Rebega, eurodeputat din România (din partea Partidului Conservator, din care a demisionat, alăturîndu-se în mod demonstrativ, naţionaliştilor radicali din Parlamentul European, devenind vicepreşedinte al grupului condus de Marine Le Pen).

​În mai toate cuvîntările rostite (difuzate şi postate pe internet), s-a susţinut că libertăţile cetăţenilor europeni sînt îngrădite de către un aparat birocratic supra-naţional şi neoliberal care face jocul marilor concerne.

Un loc central în aceste cuvîntări l-au ocupat criticile politicii migraţioniste a Angelei Merkel.

Vorbitorii şi-au exprimat aversiunea faţă de moneda euro. Italianul Salvini a susţinut că moneda este un „instrument criminal”, iar experimentul unei monede unice a eşuat. Le Pen a spus că în cazul unei victorii la alegerile prezidenţiale din Franţa va organiza un referendum privitor la ieşirea ţării din zona euro. „Moneda euro nu ne leagă, ci ne încătuşează”, a spus Le Pen care a susţinut că la ora actuală asistăm la „sfîrșitul unei lumi și la nașterea unei alte lumi“.

„Ne eliberăm de Uniunea Europeană nedemocratică şi iresponsabilă care a luat popoarelor Europei mult din suveranitatea lor,” a spus Le Pen.

Conferinţa naţional-populiştilor a fost întîmpinată de cîteva mii de demonstranţi. Pe o pancartă se putea citi lozinca: „Cine doarme într-o democraţie se poate trezi într-o dictatură”. Preşedintele social-democraţilor germani, Sigmar Gabriel, care a participat la demonstraţia amintită, a declarat că astăzi există temeri reale faţă de ofensiva autoritarismului contra democraţiilor sociale şi liberale.

XS
SM
MD
LG