După aproape un an de la înghețurile din aprilie anul trecut, când au fost afectate peste șase mii de hectare de livezi din nordul țării, agricultorii continuă să ceară de la Guvern despăgubirile promise. Este vorba de subvenții, de la trei la cinci mii de lei pentru un hectar, care urmau să ajungă în buzunarele agricultorilor anul trecut. După mai multe amânări, agricultorii au făcut luni un nou apel către guvernanți, și au anunțat un termen limită până când sunt dispuși să aștepte. Relatează, Nicu Gușan
Agricultorii spun că le-a ajuns funia la gât și au anunțat un termen limită până când sunt dispuși să mai aștepte banii promiși. Mai exact, este vorba de ziua de miercuri, când va avea loc ședința guvernului de la care este așteptată aprobarea regulamentului de acordare a compensațiilor producătorilor din agricultură care au avut de suferit din cauza calamităților naturale în 2016. În caz contrar, spune președintele Asociației „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, la orizont se prevăd noi proteste:
„Din luna aprilie au trecut aproape nouă luni, copilul apare în această perioadă, dar un regulament de trei pagini așa și nu a fost aprobat. Desigur, când orice încercare de proteste poate fi sancționată cu controale masive, cu intimidări, fermierii mai greu se mobilizează pentru manifestațiile publice, dar este o neglijare crasă a intereselor producătorilor agricoli. Dacă la ședința următoare a Guvernului, regulamentul nu va fi aprobat, atunci pomicultorii vor fi nevoiți să vină ei la Guvern.”
Totuși, aceasta nu este prima avertizare a producătorilor agricoli, și se pare că autoritățile nici de această dată nu vor reacționa prompt, așa cum își doresc agricultorii. La solicitarea Europei Libere, reprezentanții Ministerului Agriculturii au răspuns că „regulamentul pentru acordarea suportului financiar va fi aprobat în timpul apropiat”, fără a preciza însă când. În același mesaj, responsabilii de la minister au menționat că „Alexandru Slusari este unul dintre reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr, și profită de poziția sa pentru a-i folosi pe agricultori în luptele sale politice”.
Fermierii spun însă că pe ei îi interesează mai puțin politica, scopul lor fiind obținerea sprijinului financiar, fără de care mai mulți producători ar putea să renunțe la activitatea lor în agricultură, spune directorul executiv al asociaţiei Moldova Fruct, Iurie Fală:
„Au fost afectate aproximativ 600 de întreprinderi, peste 6500 de hectare, iar comisiile care au lucrat au estimat pagubele la peste 200 de milioane de lei. Sunt niște bani pe care pomicultorii nu i-au obținut, iar acești bani trebuiau să fie pentru a achita salarii etc. pentru familiile care au de suferit.”
Chiar dacă experții vorbesc de agricultură ca despre un sector strategic pentru Republica Moldova, se pare că, de cele mai multe ori, domeniul nu a fost neapărat o prioritate pentru guvernanți. De exemplu, sistemul de asigurări din agricultură nu este deloc atractiv pentru fermieri, acest lucru i-ar ajuta însă să recupereze cea mai mare parte din daunele produse inclusiv din cauza calamităților naturale. Anterior, într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Agriculturii, Eduard Grama a declarat că pregătește un proiect de lege care să îmbunătățească sistemul de asigurări. Mai mult, printre așteptările agricultorilor rămâne în continuare și legea cu privire la irigarea din fântânile arteziene sau legea cu privire la principiile subvenționării. La ce etapă se află însă aceste proiecte de lege nu este limpede, întrucât reprezentanții Ministerului Agriculturii ne-au spus că „ministrul are o agendă încărcată” și nu poate să ne ofere detalii.
