Linkuri accesibilitate

Ruxanda Glavan: „În capul mesei trebuie pusă echitatea şi asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii de sănătate”


Ruxanda Glavan
Ruxanda Glavan

Ministrul sănătății crede că oamenii de rând au început să simtă efectele reformei din domeniu, mai ales în ce privește medicamentele.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:01 0:00
Link direct

Europa Liberă: Sănătatea a ajuns, în sfârşit, în topul priorităţilor guvernului, chiar dacă domeniul se plasează tocmai pe locul 12 în lista priorităţilor din programul valabil până în 2018. Doamnă ministră, să ne spuneţi ce se întâmplă în cadrul reformei pe care aţi iniţiat-o în acest domeniu?

Ruxanda Glavan: „Capitolul sănătate este la subiectul 12, dar aceasta nu înseamnă că este chiar la coada priorităţilor. Noi ne-am asumat câteva lucruri extrem de importante şi necesare, mai bine zis, am formulat în 14 obiective ceea ce trebuie să facem pe toată durata programului de guvernare. Vreau să vă spun că în 2016 ne-au reuşit câteva obiective să le considerăm realizate, iar marea majoritate am început deja să avem anumite intervenţii.”

Europa Liberă: Concret care ar fi aceste intervenţii unde cetăţeanul, cel care e posesorul poliţei de asigurare în medicină, e foarte limpede că îşi poate asigura sănătatea trecând pragul unei instituţii medicale?

Ruxanda Glavan: „Noi ne-am propus, printre altele, îmbunătăţirea accesului la tratamentul medicamentos prin schimbarea politicilor de preţuri la medicamente, prin extinderea listei de medicamente compensate şi prin revizuirea protocoalelor. Acest lucru deja a început să se întâmple în 2016. Cetăţeanul, care este posesor de poliţă, începând cu 1 octombrie 2016 poate, la modul practic, să simtă că noi am îmbunătăţit acest mecanism. Cel puţin, am început îmbunătăţirea acestuia prin extinderea listei de medicamente compensate. Urmează în 2017 să venim cu rezultatul final, din punctul nostru de vedere, ca elaboratori, cu o nouă lege a medicamentului, care este, practic, gata şi urmează să fie pusă în aplicare.”

Europa Liberă: Când va fi pusă în aplicare?

Ruxanda Glavan: „Noi suntem pregătiţi pentru a începe dezbaterile publice la acest subiect în februarie şi, respectiv, sperăm că pe parcursul sesiunii de primăvară să fie aprobată în Parlament. După care urmează aprobarea câtorva regulamente, evident, adaptate la acquis-ul comunitar, pentru că ceea ce facem noi este să aliniem politicile noastre cu cele europene în privinţa accesului medicamentelor pe piaţă, controlul calităţii, procedurile de inspectare postautorizare pe piaţă şi preţurile.”

Europa Liberă: Cineva se revolta pe o reţea de socializare, citisem un mesaj precum că, consumul de medicamente a scos din buzunarele moldovenilor foarte multe mijloace băneşti, peste patru miliarde de lei sau 36% din cheltuielile totale pentru sănătate, adică, mai mult de o treime. Pentru comparaţie, în alte ţări lucrurile se prezintă cu totul altfel.

Ruxanda Glavan: „A existat un studiu care a fost publicat în 2015 cu referire la cheltuielile consumatorilor casnici, deci, cheltuielile erau pentru 2014 şi anterior. Ori, în 2016 noi deja am intervenit pentru a reduce povara cheltuielilor cetăţeanului prin includerea medicamentelor în lista de medicamente compensate. Cu siguranţă că un eventual studiu după anul 2016-2017 ar demonstra o scădere a acestor cheltuieli, pentru că acesta este obiectivul nostru.”

Europa Liberă: Ar fi diferit de cel care s-a făcut?

Ruxanda Glavan: „Acesta este obiectivul nostru, ca, cheltuielile pe care le au cetăţenii pe medicamente, atunci când au nevoie cu adevărat de medicamente pentru tratament, aşa cum am făcut în 2016, practic, am dublat lista de medicamente, aşa vom continua în 2017, pentru ca marea majoritate a medicamentelor care sunt cu scop de tratament, autorizate în Republica Moldova, să fie compensate parţial de către stat.”

Europa Liberă: Referitor la poliţa medicală, cine şi cât plăteşte pentru sănătate în Republica Moldova? Statul este mai sărac decât cetăţenii săi?

Ruxanda Glavan: „Formula de finanţare a sistemului de sănătate nu este una transparentă şi nu este una corectă. Ministerul Sănătăţii a bătut alarma încă câţiva ani în urmă că formula trebuie schimbată. Noi în 2016 am ieşit cu o iniţiativă legislativă care propune schimbarea în esenţă a modului în care se calculează sumele care trebuie plătite de către Ministerul Finanţelor. Viziunile în acest caz sunt diferite între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor. Ori, noi considerăm că trebuie pusă în capul mesei echitatea, principiile de nondiscriminare şi asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii de sănătate. Ministerul Finanţelor, evident, reiese din bugetele pe care le poate aloca. De aceea, noi vom insista în continuare ca să aibă loc transparentizarea formulei prin care Ministerul Finanţelor plăteşte bani pentru fiecare asigurat, care are statut de asigurat de guvern. Şi să existe o claritate pentru cel care îşi plăteşte poliţa fie cu banii din buzunar sau din contul contribuţiei lunare salariale, să nu existe principii discriminatorii.”

Europa Liberă: Asigurările obligatorii în medicină funcţionează în Republica Moldova? Se pare că din anul 2004, după modelul estonian, puteţi să aduceţi îmbunătăţiri?

Ruxanda Glavan: „De fapt, elaborarea politicilor în domeniul finanţării asigurărilor medicale este una din sarcinile prioritare ale sistemului sănătăţii şi ale Ministerului Sănătăţii.”

Europa Liberă: Dar cu excepţia banilor pe care îi cereţi, ce îmbunătăţiri aţi mai putea aduce?

Ruxanda Glavan: „Există câteva lucruri esenţiale care trebuie făcute, aşa-numitele norme şi criterii de contractare pe care le aplică Compania Naţională de Asigurări în Medicină atunci când stabileşte bugetele de finanţare pentru sistemul de sănătate. În 2016 s-au făcut câţiva paşi, urmează în 2017 să definitivăm mecanismele şi principiile, să existe claritate şi previzibilitate pentru toată lumea şi pentru fiecare manager de spital.”

Europa Liberă: Ce mecanisme ar fi valabile pentru ca să îmbunătăţiţi situaţia?

Ruxanda Glavan: „Cel mai importante, din punctul nostru de vedere, sunt criteriile de contractare pentru spitale şi pentru toţi participanţii la sistemul de sănătate. Acest document, care să explice clar care spital, câte cazuri trebuie să facă de o anumită complexitate, care sunt cazurile şi cât costă în realitate un caz tratat în spital, aceasta ar însemna o transparenţă şi o asigurare a unei finanţări echilibrate în sistem.”

Europa Liberă: Vă mai ajung bani şi pentru modernizarea infrastructurii spitaliceşti?

Ruxanda Glavan: „La etapa la care suntem acum priorităţile noastre sunt îmbunătăţirea serviciilor medicale existente, eficientizarea resurselor pe care le avem şi orientarea acestora spre necesităţile actuale. Din păcate, nu putem face investiţii din resursele proprii la această etapă, dar, având în vedere că guvernul Republicii Moldova are un acord deja semnat cu FMI, aceasta înseamnă pentru noi redeschiderea oportunităţii de a discuta cu partenerii externi, cu donatorii noştri care tradiţional au susţinut şi au finanţat prin diferite programe sistemul de sănătate. Spre exemplu, săptămâna viitoare Ministerul Sănătăţii va oficializa memorandumul de colaborare cu Agenţia Elveţiană pentru Cooperare și Dezvoltare şi încă patru milioane de franci elveţieni vor fi oferiţi autorităţilor din Republica Moldova pentru îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală primară.”

Europa Liberă: Cum vedeţi dumneavoastră parteneriatul public privat în sănătate?

Ruxanda Glavan: „Ca principiu, el este unul bun. Dar, atât timp cât există deficienţe mari la nivel legislativ şi la nivel de implementare a acestora, noi în sănătate ne-am confruntat cu anumite consecinţe nu foarte plăcute, să le zicem aşa. Noi avem exemplul parteneriatului public privat la Spitalul Clinic Republican, pe de o parte, există serviciul de dializă, care, după mai multe probleme, dar, într-un final, a fost lansat în acest an şi a demonstrat deja că are capacitatea să ofere servicii de o mai bună calitate decât a putut statul, dar de aceasta şi costă, au crescut bugetele. Pe de altă parte, mai avem şi alte experienţe, atunci când parteneriatul public privat nu a prevăzut anumite situaţii în clauzele contractuale. Situaţii la care a trebuit să facem faţă ulterior şi care, de asemenea, au însemnat bugete. De aceea, în esenţă, ele sunt o pârghie salvatoare şi ele trebuie folosite, dar ca o precondiţie ar fi îmbunătăţirea întregului cadru legislativ ce ţine de parteneriatele publice private, în ansamblu şi, în speţă, în domeniul sănătăţii.”

Europa Liberă: Dar unde ar mai putea fi aplicat acest model?

Ruxanda Glavan: „În principiu, acolo unde statul nu are capacităţi să dezvolte anumite servicii care sunt absolut necesare, apelarea la parteneriate publice private este o soluţie. Noi chiar am avut câteva oferte în cadrul reformei spitaliceşti, care urmează a fi făcute, au parvenit la Ministerul Sănătăţii câteva oferte de parteneriate publice private prin care anumiţi ofertanţi ar fi gata să-şi asume responsabilitatea de a construi câteva spitale în parteneriat public privat. Ceea ce, la prima vedere, este foarte salutabil şi atractiv pentru autorităţi, dar atât timp cât nu avem un impact financiar şi distribuţia poverii financiare pentru sistemul public care va trebui să plătească pentru această investiţie, nu ne putem asuma încă anumite decizii.”

Europa Liberă: Constatările unor pacienţi, ale unor cetăţeni care trec pragul instituţiilor medicale e că nu ar exista spitale fără manager, dar se face simţită lipsa managementului eficient.

Ruxanda Glavan: „Problema managerului, managementului şi a bunei guvernanţe într-un spital a fost prioritară din prima zi de când am ajuns la Ministerul Sănătăţii. Pentru că, dacă vă amintiţi, atunci era o situaţie extrem de complicată cu datoriile. O parte din datorii, care erau formate în sistem, veneau de pe continente subfinanţare pe filiera CNAM şi Ministerului Finanţelor. Totodată, foarte multe datorii erau admise de către un management defectuos, de fapt, de lipsa managementului ori oameni care au ajuns în funcţie de conducător fără să înţeleagă ce înseamnă exact a fi un conducător şi continuau să opereze doar în sălile de operaţii sau nu puneau accentele pe acele puncte vulnerabile în cadrul managementului unui spital. În 2016 noi am întreprins câteva acţiuni pentru a îmbunătăţi buna guvernanţă a spitalelor, aşa cum este înscris şi în programul nostru de guvernare. În primul rând, noi am schimbat sistemul de salarizare a medicilor şi am introdus indicatori de performanţă, dar nu am uitat de faptul că performanţă trebuie să prezinte managerul spitalului. De aceea, am insistat şi am aprobat printr-o hotărâre de guvern, în primul rând, o nouă procedură de accedere în funcţia de manager a spitalului. Şi începând cu 2016 pentru prima dată în Republica Moldova la funcţia de conducător al unui spital, deci, la funcţia de director are dreptul să acceadă nu doar un doctor, dar un economist, un finanţist, un om care are studii în management, dar, în acest caz, este obligat să aibă şi studii de masterat în sănătate publică. Totodată, aceşti oameni nu vor mai avea contract de muncă în forma standard, ci contracte de management. Şi partea cea mai importantă şi motivantă, în primul rând, pentru angajaţii spitalului este că şi managerul va avea indicatorii de performanţă. Acum suntem la etapa de finalizare a regulamentului privind indicatorii de performanţă pentru directori. La modul practic, noi suntem realişti şi înţelegem că un instrument destul de complicat şi sofisticat, cum este indicatorul de performanţă, dă roade în timp. Deci, dacă în 2017 va fi primul an când managerii de spitale vor avea indicatori de performanţă, ne aşteptăm ca ele să se îmbunătăţească pe parcursul anului 2018. Totodată, nu doar indicatorii de performanţă sau mecanisme de control ar fi ceea ce ar motiva şi ar duce la o guvernanţă mai bună. Trebuie să mai revizuim încă o dată regulamentele de funcţionare ale spitalelor, pentru că multe din ele, chiar dacă sunt tip, dar există doar pe hârtie şi nu sunt puse în practică. Spre exemplu, şi astăzi în consiliile de administraţie ale spitalelor mai fac parte reprezentanţii finanţatorilor, ceea ce nu este bine şi este un conflict şi urmează a fi făcut. Dar lăsăm aceasta pentru o etapă mai amplă de modificări. Încă un lucru important, în 2017 Ministerul Sănătăţii şi-a propus să implementeze pentru spitalele republicane, unde noi suntem fondatori, un sistem informaţional pentru monitorizarea activităţii spitaliceşti. Deci, nu doar partea economico-financiară, dar şi circuitul şi trasabilitatea medicamentelor în spital şi trasabilitatea pacientului, ce se întâmplă cu pacientul din momentul în care a fost internat, ce i-a fost administrat, ce proceduri şi ce investigaţii i-au fost aplicate şi care a fost rezultatul final al aflării acestuia într-un spital.”

Europa Liberă: Care este lucrul cel mai bun care s-a întâmplat în sănătate, de când sunteţi ministru? Şi care e cel mai rău, cel mai prost lucru care încă vreţi să fie îmbunătăţit?

Ruxanda Glavan: „Cel mai dificilă este demararea şi iniţierea reformei pentru segmentul spitalicesc. Pentru că s-a vorbit de foarte mulţi ani, a existat în câteva variante conceptul acestei reforme şi noi îl avem gata. Sper foarte mult că, începând cu 2017, ceea ce nu ne-a reuşit în 2016 să o facem.”

Europa Liberă: Eu am înţeles că acest concept a stat undeva pe rafturi încă de pe timpul guvernării comuniste.

Ruxanda Glavan: „Primele tentative de a vorbi despre reforma spitalicească au avut loc încă în ’98, s-au făcut anumite lucruri, dar în 2007-2009 a existat o asistenţă tehnică şi o consultanţă, după care în 2012 ea a fost repetată, reverificată. În 2016 noi, bazându-ne pe primele două consultanţe mari, cu suportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, am elaborat un concept şi o strategie nouă, care, iată, în curând va fi făcută publică.”

Europa Liberă: Am înţeles că e un model asemănător cu ceea ce au nemţii în sănătate.

Ruxanda Glavan: „Atunci când noi am făcut acest concept, ne-am bazat pe experienţa mai multor ţări, dar am reieşit din status quo-ul Republicii Moldova. M-aţi întrebat care lucru îl consider că a fost unul cel mai bun. Eu zic că intervenţia pe capitolul medicamente, lărgirea listei de medicamente compensate, schimbarea mecanismului de achiziţii în sănătate cu crearea centrului unic de achiziţii, care şi-a demonstrat eficienţa. Doar examinând o singură licitaţie, când au fost aceeaşi bani utilizaţi pentru a cumpăra de şapte ori mai multe medicamente pentru pacienţii cu hepatite virale, eu zic că acesta a fost exemplul că, atunci când se vrea, se poate. Totodată, pentru noi 2017 va însemna un an cu mai multe obiective, pentru că ceea ce am făcut pentru pacienţii cu hepatite vrem să multiplicăm în 2017, să reducem la maximum listele de aşteptare pentru pacienţii care vor să fie operaţi pentru endoproteze, pacienţii pentru cataractă. Sunt încă multe lucruri care trebuie duse la bun sfârşit.”

Europa Liberă: Şi trebuie încă o dată să vă rog să reveniţi la salarizare şi la modul cât de mult poate statul să se implice în a majora aceste salarii. Pentru că parte din personalul medical nu prea au simţit aceste majorări de salarii. Şi dacă nu sunt condiţii bune de muncă şi salarii mai mari, atunci se produce acest exod al medicilor. Ce credeţi dumneavoastră că s-ar putea face pentru a reduce plecarea doctorilor din Moldova?

Ruxanda Glavan: „Strategia de dezvoltare a resurselor umane a fost unul din obiectivele noastre. Şi noi l-am realizat ca document în 2016, dar, de fapt, am început implementarea acestuia abia în anul 2016. Primul pas care a fost făcut a fost schimbarea acestui regulament de salarizare. Şi mesajul atunci...”

Europa Liberă: Aţi încurajat tinerii rezidenţi care vin în domeniu, dar i-aţi descurajat pe cei care au un stagiu de 20-30 de ani.

Ruxanda Glavan: „Nu i-am descurajat, pentru că ei erau în situaţia în care deja de la sistemul vechi de salarizare au primit maximum ce au putut. Ei aveau salarizarea pe grile maxime, pe stagiu de muncă, pe categorie. Deci, ei oricum în sistemul vechi nu mai puteau creşte mai mult decât au crescut. Ce am făcut noi şi deja practica noastră o preiau şi alte ţări şi eu sper că le veţi vedea multiplicate, este menţinerea forţei tinere, motivarea tinerilor specialişti. Cei care aveau salariu de 1.700 de lei şi acum încep cu 3.300, iar mai având şi gărzi ajung la 5.000-6.000 de lei sunt mult mai motivaţi decât au fost cu 12 luni în urmă. Adevărul este că cei care consideră că salariile le-au crescut mai puţin decât s-ar fi aşteptat trebuie să înţeleagă că noul mecanism de salarizare pe care l-am propus noi, începând cu 1 aprilie 2018, intră în vigoare mecanismul de indexare, care nu a existat niciodată. 2017 va reprezenta primul an complet în care 12 luni vor fi achitate conform noii formule de salarizare. Noi ne-am asumat responsabilitatea ca la un an de zile, adică, în iulie 2017 să evaluăm încă o dată care sunt avantajele şi beneficiile acestui sistem, dacă este nevoie să mai intervenim, dar în aşa mod încât să asigurăm că, începând cu 1 aprilie 2018, anual partea fixă de salariu să fie indexată. Deci, cel puţin, o creştere echivalentă cu creşterea coşului mediu de consum să aibă loc. În rest, performanţele se plătesc.”

XS
SM
MD
LG