Linkuri accesibilitate

La moartea fostului preşedinte german, Roman Herzog (1934-2017).

Numeroşi politicieni germani şi-au exprimat regretul în urma dispariţiei fostului preşedinte federal, Roman Herzog.

Cancelara Merkel a spus că Germania a pierdut una din cele mai importante şi populare personalităţi postbelice. Liderul social-democraţilor, Sigmar Gabriel, a arătat că Herzog a fost adversar al xenofobiei şi extremismului de dreapta, iar preşedintele Bundestag-ului, Lammert a amintit de meritele lui Herzog în ceea ce priveşte reconcilierea polono-germană.

Actualul preşedinte, Joachim Gauck l-a caracterizat pe Herzog ca o personalitate cu un dezvoltat „spirit critic” şi „iubitor al libertăţii”.

Herzog a dat dovadă de obiectivitate, înţelepciune, a menţionat Gauck într-o scrisoarea către familia defunctului, reliefînd angajamentul fostului preşedinte pentru impunerea principiilor libertăţii înscrise în Constituţia Republicii Federale Germania.

În mai toate evocările dedicate lui Roman Herzog, născut în 1934 în oraşul bavarez Landshut, s-a citat una din cuvîntările cheie, rostită, în 1997, cînd s-a aflat în cel de-al treilea an al mandatului său ca şef al statului.

Atunci, Herzog a apelat la concetăţenii săi să dea dovadă de spirit novator, să treacă neîntîrziat la reforme pentru a depăşi greutăţile ivite în urma unificării celor două Germanii, în octombrie 1990.

Germania trebuie „zgîlțîită”, a spus atunci Herzog, şi trebuie să se trezească din amorţeală pentru a face faţă riscurilor care au început să se ivească după prăbuşirea blocului comunist estic.

Roman Herzog, care între anii 1994 şi 1999 s-a aflat în fruntea statului, a fost jurist, membru al Uniunii Creştin-Democrate, ministru de interne în landul Baden-Württemberg şi preşedinte al Tribunalului Constituţional Federal (1987-1994).

Ca un european convins, Herzog niciodată nu a pierdut din vedere faptul că viitorul este strîns legat de trecutul istoric. Astfel, el a pledat pentru reconsiderarea critică a istoriei considerînd asta ca o premisă ca greşelile trecutului să nu se mai repete. Lui Herzog i se datorează şi faptul că începînd cu anul 1996, ziua de 27 ianuarie a devenit ziua comemorării victimelor dictaturii naziste. Într-o proclamaţie, regretatul politician a subliniat importanţa menţinerii vii a memoriei. În urma iniţiativei lui Herzog, Bundestag-ul organizează anual o reuniune comemorativă, iar pe data de 27 ianuarie (ziua eliberării lagărului de concentrare nazist de la Auschwitz de către Armata Roşie), în Germania drapelele se arborează în bernă.

XS
SM
MD
LG