Linkuri accesibilitate

Verificarea declarațiilor de avere în impas.

Instituţia responsabilă de verificarea averii demnitarilor - Comisia Naţională de Integritate - a fost reorganizată în vara anului trecut, iar criticii puterii spun că asta i-a paralizat activitatea. La modul practic – spun activiștii civici - asta înseamnă că dosarele funcţionarilor cu probleme de integritate, pe marginea cărora nu au fost adoptate soluţii „s-au îngheţat”, iar altele nu au fost pornite. Mai mulţi experţi anticorupţie îşi exprimă îngrijorarea că tergiversarea nu ar fi întâmplătoare.

Formula „Regele a murit, trăiască regele!” nu funcţionează în cazul CNI. Succesoarea fostului CNI este Autoritatea Naţională de Integritate şi urma să-şi pornească activitatea la începutul acestui an, cel puţin aşa promitea ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, în vara lui 2016, când a fost adoptată legea cu privire la ANI. Dar nu a fost să fie.

În primul rând, pentru că s-a tergiversat numirea membrilor Consiliului de Integritate ce va monitoriza activitatea instituţiei. Guvernul, bunăoară, şi-a delegat reprezentant în cadrul Consiliului abia în luna decembrie. Urmează alte proceduri birocratice obligatorii: elaborarea unui regulament de selectare a preşedintelui şi vice-preşedintelui ANI, organizarea unui concurs de angajare a inspectorilor de integritate, procese ce duc la paralizarea activităţii instituţiei, explică experta anticorupţie Mariana Kalughin:

Maria Kalughin

Maria Kalughin

„O asemenea situaţie nu ne convine nouă pentru că, tocmai, eram interesaţi ca declaraţiile care au fost depuse anul trecut să fie efectiv controlate. Acum ar putea să fie anumite termene depăşite, deci, cu siguranţă ca şi în cazul formării Comisiei Naţionale de Integritate, când, practic, un an întreg al declarării a rămas în afara controlului şi aici s-ar putea ca un an de declarare să nu poată fi verificat. Dacă ar fi fost interesate autorităţile să facă procesul cât mai efectiv, bineînţeles că trebuiau să se mişte cât mai repede.”

Europa Liberă: Care ar putea fi soarta dosarelor pornite de Comisia Naţională de Integritate şi pe marginea cărora nu au fost adoptate soluţii?

Mariana Kalughin: „Ele sunt în „suspans” pentru că legea spune că doar inspectorii de integritate efectuează controlul şi doar inspectorii de integritate pot emite anumite acte în acest proces. Evident, acum angajaţii din direcţiile specializate nu dispun încă de statut de integritate, motiv pentru care nici nu puteau să continue controlul propriu-zis.”

În vara lui 2016, portalul Anticorupţie.md scria că peste 80 de acte de control ale CNI urmează să fie transmise inspectorilor de integritate, angajaţi deja în cadrul ANI. Între timp, în presă au apărut şi alte cazuri în care erau vizaţi miniştri, deputaţi sau judecători bănuiţi că nu şi-au declarat toate averile şi interesele. În mod normal, asemenea situaţii urmau să fie obiectul autosesizărilor pentru această instituţie. Pentru ca funcţionarii bănuiţi de neintegritate să fie sancţionaţi ANI ar trebui să aibă selectaţi cel puţin câţiva inspectori de integritate, a precizat recent pentru postul nostru de radio ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari:

Vladimir Cebotari

Vladimir Cebotari

„Termenul de depunere a declarațiilor de avere este până la 31 martie, dacă nu mă înșel. Primele declaraţii ar putea fi depuse deja. Odată ce ele sunt depuse ANI poate deja să înceapă activitatea, însă trebuie să aibă cel puţin câţiva inspectori de integritate angajaţi.”

În pofida eforturilor depuse de conducerea Comisiei Naţionale de Integritate de a lupta eficient cu demnitarii corupţi, asupra instituţiei mereu au planat suspiciuni că ar fi controlată politic. În ce măsură noua structură va putea îndepărta asemenea temeri?

O întrebare pe care i-am adresat-o directorului executiv al Congresului Autorităţilor Locale, Viorel Furdui, organizaţie care are delegat un reprezentant în cadrul Consiliului de Integritate al ANI:

Viorel Furdui

Viorel Furdui

„Orice caz care este adus în faţa acestei structuri va trebui studiat foarte atent şi nu în mod pripit. Chiar pe domeniul nostru au existat cazuri în care deciziile s-au luat prea repede, fără să se ţină cont de mai multe aspecte. […] Au fost nişte decizii în privinţa reprezentanţilor autorităţilor publice locale care pur şi simplu trezeau o neîncredere totală în corectitudine pentru că erau depistate nişte încălcări care, în opinia noastră, nici nu meritau atenţie. În baza acestora erau pedepsiţi primarii sau alţi funcţionari publici, în timp ce ştim foarte bine că erau nişte cazuri foarte serioase, despre care vorbea toată societatea, iar aceste cazuri treceau foarte uşor cu vederea şi nu se depista nicio încălcare.”

Înfiinţată de aproape jumătate de an, Autoritatea Naţională de Integritate a generat deja atitudini sceptice, dacă nu chiar dezamăgire, în special din cauza modului în care au fost aleşi unii membri ai Consiliului său de Integritate. Selectarea a doi reprezentanţi ai societăţii civile, ambii din mediul jurnalistic şi ambii foşti angajaţi ai unor instituţii media din garnitura politicianului Vlad Plahotniuc, i-a pus în situaţia ingrată de a pleca la drum cu justificări şi dezminţiri.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG