Linkuri accesibilitate

Coordonatoarea proiectului Migrație și Dezvoltare Locală al PNUD Moldova speră ca experiența celor 25 de localități să se răspândească în toată țara.

Primari din 23 de localități vor semna acorduri de grant a câte 20 mii dolari fiecare, oferiţi de Guvernul Elveţiei, prin intermediul PNUD pentru a realiza proiecte de infrastructură locală. La realizarea acestor inițiative vor pune umărul și băștinașii din diasporă, care împreună cu populația locală au decis cărei probleme din localitatea lor să-i de-a prioritate la rezolvare. Cum au reușit aleșii locali să atragă consătenii plecați în dezvoltarea localității și ce perspective creează o asemenea colaborare, la aceste și alte întrebări vom căuta răspuns de la Olesea Cazacu, coordonatoarea proiectului Migrație și Dezvoltare locală al PNUD Moldova.

Europa Liberă: În peste 20 de localități vor fi inițiate proiecte comunitare la care vor contribui financiar, de la distanță și băștinașii, cei care au ales să plece, temporar sau definitiv din localitate. Ce i-a convins să pună umărul, să facă investiții acolo de unde au plecat, de fapt?

Olesea Cazacu: „A fost o comunicare permanentă, de aproape un an de zile, cu aturoritățile locale și cu asociațiile de băștinași, create cu sprijinul acordat prin Proiectul Migrației și Dezvoltare Locală. Acest proces a durat o perioadă în care au comunicat zi de zi pe rețelele de socializare și au fost consultați referitor la prioritățile pe care le văd ei pentru satul natal și, mai apoi, când aceste priorități s-au transformat în niște proiecte concrete, cofinanțate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, au fost îndemnați să contribuie și ei financiar, alături de autoritățile locale.”

Europa Liberă: Înțelegem că în acest an de zile, oamenii au avut ocazia și să finanțeze deja anumite proiecte?

Olesea Cazacu

Olesea Cazacu

Olesea Cazacu: „Au fost susținute peste o sută de proiecte mici, locale. Mă refer la organizarea unui festival, susținerea unor bătrâni cu pachete alimentare, susținerea copiilor, elevilor cu burse etc. Deci unii, dintre cei plecați, au făcut și contribuții financiare. Dar acum, aceste proiecte care au fost lansate, sunt niște proiecte de dezvoltare locală, mai ample. De exemplu, serviciile de deszăpezire, dacă tot suntem în toiul iernii, evacuarea gunoiului, construirea unor apeducte etc. Deci, sunt niște proiecte în care beneficiarul este întreaga comunitate, dar nu neapărat doar anumite pături vulnerabile. Astfel, aceste proiecte lansate în fiecare dintre localitățile cu care cooperăm, vor fi cofinanțate de migranți. Deja, în cazul unor proiecte au fost adunate peste jumătate din contribuțiile necesare, altele sunt la început, asta pentru că proiectele au fost lansate abia la începutul lunii decembrie.”

Europa Liberă: La demararea programului erau 25 de localități, au rămas 23… Au fost și dificultăți de înțelegere, poate, a acestui model de colaborare?

Olesea Cazacu: „De fapt, aceste două localități care nu sunt finanțate de către noi la moment vor primi finanțare printr-un alt proiect PNUD. Și pentru că aveam finanțare limitată pentru 20 de localități, dar noi am primit aplicații foarte bune, am decis să luăm mai multe localități. Respectiv, am găsit posibilitatea ca acele două localități să-și dezvolte proiectele cu finanțarea dintr-un alt proiect PNUD. Deci, toate cele 25 de localități primesc asistență în continuare. Referitor la cele două localități, una din Găgăuzia și alta din Taraclia, vor lansa în curând niște proiecte mici, care vor fi cofinanțate de APL și migranți.”

Europa Liberă: Probabil că cei care au decis să intre în dialog cu autoritățile locale și să sprijine unele proiecte vor și să monitorizeze cum se cheltuie banul lor, în acest sens, cum vor funcționa lucrurile?

Olesea Cazacu: „Sigur, aceasta este o condiție de bază - transparența și monitorizarea procesului de utilizare a banilor. Avem niște rigori foarte stricte de utilizare a banilor. Dar, pe lângă aceasta, asociația de băștinași va delega membri care vor participa la cele mai importante etape, cum ar fi etapa de achiziții, atunci când va fi selectată o companie pentru anumite lucrări de exemplu etc. dar și pe parcursul întregului proiect. Noi am angajat și ingineri, care să-i ajute să desfășoare corect procesul de achiziții publice, să pregătească corect caietul de sarcini, astfel încât să ne asigurăm că fiecare ban este bine valorificat.”

Europa Liberă: Ați menționat băștinașii plecați ca participanți la realizarea acestor proiecte, dar populația locală, în ce măsură este implicată?

Olesea Cazacu: „Participă și populația locală, sigur că accentul se pune pe cei plecați, dar mulți dintre cei rămași sunt activi. Cei locali, în special, participă prin transmiterea SMS-urilor, pentru că este mai accesibil pentru a finanța, dar și prin donații benevole, observăm că mai multe primării în continuare aplică și procedeul de colectare a banilor după liste, recipise etc. Suntem încă tradiționali din acest punct de vedere.”

Europa Liberă: Dar cât de atractivă este ideea unei contribuții a cetățeanului în realizarea unor proiecte locale, or foarte frecvent auzim cetățenii care spun că acest lucru este mai curând o datorie a autorităților?

Olesea Cazacu: „Aveți dreptate, dar aș vrea să zic că asemenea proiecte, prin care s-au colectat contribuții locale, au mai fost implementate în Republica Moldova, dar această contribuție a migranților este pentru prima dată, pentru că până acum, autoritățile locale se bazau mai mult pe cei de pe loc, chiar dacă banii veneau tot de peste hotare. Acum, există diferite păreri în localități, mulți spun că asta este responsabilitatea autorităților, trebuie să se facă servicii publice de calitate și nu au ce strânge bani de la cetățeni. Parțial au dreptate acești localnici, dar cu toții cunoaștem situația bugetelor locale, și nu este posibil ca din bugetele locale să faci niște investiții de lungă durată. De aceea, majoritatea, care înțelege că este nevoie de a îmbunătăți viața în localitate, contribuie. De multe ori, cei de peste hotare sunt mai deschiși decât cei de pe loc.”

Europa Liberă: Probabil că experiența acestor localități ar putea fi motivantă și pentru alți aleși locali, cum inițiezi și mai ales, menții o asemenea platformă de dialog?

Olesea Cazacu: „Cu siguranță, unul dintre obiectivele noastre este ca experiența acestor 25 de localități să se răspândească în toată țara. Ne bucurăm că deja sunt astfel de localități care au creat singure asemenea asociații, fără sprijinul nostru. Dar sunt mulți care vin la noi și ne întreabă cum ar putea participa la program. Pe parcursul următoarei perioade, noi planificăm să susținem și alte localități, nu neapărat prin proiecte cofinanțate, dar cel puțin prin ghidare metodologică, ce și cum ar putea să facă. Am pregătit și niște materiale informative, de exemplu „Asociația de băștinași în 12 pași, ce trebuie să faci”. Nu este foarte complicat, dar este nevoie de multă motivație, muncă și deschidere din partea autorităților locale. Trebuie să fie un parteneriat dintre migranți și autoritățile locale.”

Europa Liberă: Dar proiectele selectate pentru finanțare, sunt propuse de localnici, sau cum au fost alese?

Olesea Cazacu: „Proiectele au fost selectate după un proces mai lung de consultare. Autoritățile locale au lucrat la strategia locală de dezvoltare socio-economică, și au consultat atât grupurile locale cât și pe cei plecați în privința priorităților localității. Astfel, au identificat un șir de priorități, și primele trei-cinci priorități au fost puse la vot. În acest fel au fost selectate anumite proiecte. Au fost și cazuri când anumite proiecte erau dorite de cei de acasă, dar mai puțin de cei plecați, au fost selectate însă proiectele care au fost votate de majoritatea.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG