Linkuri accesibilitate

Armand Goșu: „PSD-ul de la București este un frate mai mare al Partidului Democrat”


Palatul Parlamentului de la București

Cum vor evolua relațiile moldo-române după instalarea unui nou guvern la București?

Prima tranșă, de 60 de milioane de euro, din creditul românesc (oferit pe o perioadă de cinci ani, cu o dobândă de 1,5%) care a intrat în contul Guvernului Republicii Moldova, a deschis calea și altor donatori să ofere asistență țării. România a mizat pe onestitatea și responsabilitatea guvernanților de la Chișinău pentru ca banii din creditul românesc de 150 milioane de euro să nu fie furați. Istoricul Armand Goşu, specialist în spaţiul ex-sovietic, spune că părerile se împart, atunci când vine vorba despre cum guvernarea de la Chișinău înțelege să-și onoreze angajamentele asumate.

Europa Liberă: Cum poate fi valorificat parteneriatul strategic între Republica Moldova şi România în continuare, ţinând cont de guvernul care a fost învestit la Bucureşti şi guvernul de la Chişinău, dominat de Partidul Democrat?

Armand Goșu: „În acelaşi timp, la Bucureşti este un frate mai mare al Partidului Democrat, PSD. Atât PD de la Chişinău, cât şi PSD de la Bucureşti făcând parte din aceeaşi familie politică europeană. Deci, era şi un argument în plus pentru a întări colaborarea între Bucureşti şi Chişinău, de această dată, colaborare între principalele partide de guvernământ. Eu cred că avem o formulă de guvern stabil pe următorii doi ani, până vor avea loc alegerile la Chişinău. De asemenea, lucrurile la Chişinău, în urma alegerii preşedintelui Dodon în toamna anului trecut, din analizele pe care le putem face, mai degrabă, tensiunile politice se calmează. Va fi o perioadă de relativă stabilitate. Ori în această stabilitate depinde foarte mult de Bucureşti, de Ministerul de Externe de la Bucureşti, de premierul României, dacă în relaţia cu omologii lor de la Chişinău vor pune accent pe reforme, pe consolidarea instituţiilor democratice şi vor continua să condiţioneze tranşele din împrumutul pe care l-a angajat România faţă de Republica Moldova, de parametri rezonabili în reforme, mai ales, pe reforma justiţiei şi pe anticorupţie.”

Armand Goșu

Armand Goșu

Europa Liberă: Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, domnul Meleşcanu, într-un dialog cu omologul său de la Chişinău, Galbur, a spus că va insista pentru livrarea întregului credit de 150 de milioane de euro pentru Moldova, din care România a eliberat până acum doar prima tranşă. Aceste condiţionalităţi din partea Bucureştiului, la care v-aţi referit şi dumneavoastră, trebuie să fie onorate de către guvernarea de la Chişinău. Până acum s-au ţinut de cuvânt autorităţile moldovene, onorându-şi angajamentele pe care şi le-au asumat?

Armand Goșu: „Aici părerile sunt împărţite. Reprezentanţii guvernului şi experţii apropiaţi de Plahotniuc şi de guvernul de la Chişinău spun că da, că Republica Moldova, guvernarea a livrat rezultate în materie de reformă, conform angajamentelor asumate. Pe de altă parte, opoziţia spune că paşii în direcţia reformelor au fost praf în ochi şi că reformele sunt departe de a fi ceea ce ar fi trebuit să fie. Pe de altă parte, la Bucureşti lucrurile sunt privite cu un oarecare dezinteres, perioada expertizei pe Republica Moldova e îndoielnică. Şi întotdeauna, dacă vă uitaţi, în ultimii ani, cel puţin, a primat interesul politic. Dacă guvernarea de la Chişinău era din aceeaşi familie politică, între Bucureşti şi Chişinău erau relaţii politice solide, atunci Bucureştiul livra în materie de împrumuturi. Dacă nu – lucrurile se complicau. Şi de aceasta, mai degrabă, vom asista la o relaţie bună, la tranşe de împrumuturi care vor fi livrate. Eu cred că nici nu ne putem aştepta la altceva. Dacă era vorba de o schimbare de macaz la Bucureşti, ceea ce s-ar fi putut să se producă la începutul anului 2016, când Chişinăul era atins de o gravă criză politică, atunci Bucureştiul, mai degrabă, sub presiunea Bruxellesului, a venit şi a condiţionat împrumutul pe care l-a întârziat până în luna august, l-a livrat în condiţii, să spunem, îndoielnice. Deci, dacă era de pus presiune, trebuia pusă anul trecut, când s-ar fi putut cu rezultate mai importante face această presiune pe Republica Moldova, pe guvernarea de la Chişinău, ca să livreze mai mult în materie pe reforme decât s-ar putea face acum. E clar că Plahotniuc controlează foarte bine scena politică de acolo, e o guvernare în jurul Partidului Democrat, care, practic, ar putea traversa fără emoţii sau singura emoţie, care ar putea veni, ar putea veni din partea străzii la Chişinău. Acelaşi lucru e şi la Bucureşti, e o mare victorie a PSD, e un guvern stabil, are o majoritate confortabilă în Parlament. Nu văd ce ar putea împiedica Bucureştiul şi Chişinăul, mai ales că au aceeaşi culoare politică, să colaboreze tot mai bine, tot mai strâns în următorii doi ani.”

Europa Liberă: Se află România într-o situaţie complicată, după alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, dacă la cârma statului a ajuns un preşedinte pro-rus?

Armand Goșu: „Eu cred că, mai degrabă, România, datorită relaţiei cu Plahotniuc, priveşte pozitiv alegerea lui Dodon. Sigur că poate că nu şi-a făcut socotelile asupra consecinţelor care decurg din alegerea lui Dodon, dar, mai degrabă, din ce am putut observa, reacţiile au fost pozitive. Reacţii negative faţă de alegerea lui Dodon, dacă vă amintiţi, au venit doar dinspre opoziţie. Şi aici nu toată opoziţia, ci, mai degrabă, doi-trei actori ai opoziţiei, care au încercat să puncteze pentru alegerile parlamentare din România, care s-au desfăşurat pe 11 decembrie. Deci, Republica Moldova, din păcate, demult nu mai e o problemă de politică externă, e o problemă de politică internă, strict pe politică internă românească, iar tema Republica Moldova e utilizată pentru a creşte sau a coborî tensiunea, emoţia politică la Bucureşti.”

Europa Liberă: România poate să ajute şi mai mult la europenizarea Republicii Moldova pe termen scurt, pe termen mediu?

Armand Goșu: „Vreţi, nu vreţi, la Chişinău s-a acceptat că România este singura pe radarul căreia Republica Moldova a mai rămas. Nici Bruxellesul, nici Berlinul, nici Parisul, nici Roma, nici SUA nu vor mai avea timp de Republica Moldova, poate nici măcar undeva într-o notă de subsol nu va mai figura Republica Moldova. România fiind cel mai important vecin de departe al Republicii Moldova, este şi singura cale a Republicii Moldova de apropiere de Occident. Deci, e în interesul Republicii Moldova să menţină un interes constant al guvernării de la Bucureşti şi relaţii cât mai strânse cu clasa politică de la Bucureşti, în speranţa că prin Bucureşti se va putea face această conectare a Republicii Moldova la lumea occidentală, la instituţiile euroatlantice.”

Europa Liberă: Dar contează şi cu ce ochi priveşte Moscova la această cooperare moldo-română?

Armand Goșu: „E foarte complicat momentul în care discutăm noi, pentru că aşteptăm după 20 ianuarie noua administraţie Trump la Washington. Nu ştim ce paşi va face administraţia aceasta, deschidere sau nu către Vladimir Putin, către Moscova. Urmează alegeri foarte importante în toamnă în Germania. Urmează alegeri foarte importante în Franţa. S-ar putea ca întreg acest sistem de securitate şi linie de politică externă, care s-a impus după anexarea Crimeei, după martie 2014, să sufere nişte modificări, există acest risc să sufere modificări, poate, chiar importante în abordarea relaţiei cu Federaţia Rusă. Ori, acesta și este un context, care nu ştim în acest moment ce consecinţe va avea pentru Ucraina, dacă se impune ideea lui Kissinger de a negocia cu Rusia recunoaşterea anexării de către Occident a Crimeei la Rusia, putem intra într-o spirală dramatică de-a dreptul în această parte a lumii. Şi nu ştim ce consecinţe poate avea pentru Republica Moldova. Deocamdată, lucrurile par îngheţate, dar este clar că în câteva săptămâni, în câteva luni, urmează dezgheţarea lor şi nu ştim încotro o vor lua la val.”

Europa Liberă: Pe termen scurt ce evoluţii se pot produce în cooperarea moldo-română? La ce proiecte aţi vrea să vă referiţi? S-a vorbit mult despre darea în folosinţă a gazoductului Iaşi-Chişinău. Au ajuns gazele doar până la Ungheni. Alte proiecte economice care sunt aşteptate?

Armand Goșu: „Vom asista la limitarea, cel puţin, pe termen scurt a cooperării la livrarea tranşei de la Bucureşti către Chişinău, tranşei de bani de care Republica Moldova are atât de multă nevoie. Urmând ca proiectele energetice, în primul rând, care sunt foarte importante în relaţia bilaterală să sufere o amânare până ce Bucureştiul se va lămuri asupra viitoarei linii de politică externă a Washingtonului, Parisului, Uniunii Europene, Berlinului din toamna acestui an. Deci, nu cred că se vor face paşi importanţi în continuarea proiectelor de conectare energetică, de securizare energetică a Republicii Moldova în următoarele câteva luni. Cooperarea se va restrânge la nişte domenii foarte concrete, foarte palpabile. Atât Chişinău, cât şi Bucureştiul, cât şi, mai ales, Kievul, privind cu atenţie spre Washington, încercând să descifreze care vor fi liniile roşii în politica externă americană a administraţiei Trump.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG