„Dragoste cu sila nu se poate” și „sângele apă nu se face”, astfel a definit premierul român relațiile României cu Republica Moldova. El susține că Bucureștiul continuă să fie interesat de ce se întâmplă dincolo de Prut, dar că nu poate forța Republica Moldova să meargă într-un sens sau altul, lăsând cumva să se înțeleagă că au existat mereu unele opoziții față de deschiderea oferită de România.
La o dezbatere organizată de Grupul pentru Dialog Social la București, Dacian Cioloș a mai povestit că pe vremea când era comisar european pentru agricultură și-a pus cuvântul în joc pe baza unor promisiuni făcute de oficialități moldovene pe care însă acestea nu le-au onorat, însă.
De aceea, premierul român consideră, la fel ca președintele, că România nu mai trebuie să sprijine persoane din Republica Moldova, ci doar proiecte concrete.
Dincolo de Strategia pentru Republica Moldova adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, dar al cărei text nu a fost dat publicității, premierul Cioloș are câteva planuri, pentru eventualitatea în care va rămâne în funcție.
Altfel spus, dacă liberalii și Uniunea Salvați România vor reuși să negocieze o majoritate cu maghiarii și grupul minorităților, după alegerile de duminică, atunci Dacian Cioloș va primi un mandat de patru ani în fruntea guvernului și se va putea ocupa inclusiv de Strategia pentru Republica Moldova.
Premierul român socotește că executivul trebuie să fie pragmatic în anii ce urmează în relația sa cu mica republică de peste Prut, urmând să sprijine și să încurajeze companiile autohtone care vor să investească în R. Moldova.
Cioloș a mai explicat că ar urma să fie găsite modalitățile de valorificare a tinerilor moldoveni care au studiat în România și care ar prefera să plece mai departe în Vest, dar care pot fi convinși să se întoarcă acasă și să pună umărul la dezvoltarea țării lor.
De asemenea premierul român a precizat că firme de stat din domeniul energiei sunt gata să se implice în viitorul apropiat în proiecte concrete dincolo de Prut. Pentru ca toate acestea să se întâmple „trebuie să vrea și Republica Moldova” a subliniat primul ministru român, sugerând de mai multe, atunci când a vorbit despre acest subiect, că există unele reticențe ale Chișinăului în dezvoltatrea unei relații complexe, și că această reticență n-ar fi de dată recentă.
La întâlnirea de la Grupul pentru Dialog Social, format mai cu seamă din reprezentanți ai elite culturale din capitală, Dacian Cioloș a fost întrebat ce-ar urma să facă dacă va ajunge premier.
Scriitorul Gabriel Liiceanu, care a fost moderator, a început discuția povestind cum a întâlnit-o pe soția franțuzoaică a lui Cioloș la aniversarea centenarului istoricului Neagu Djuvara și cum neștiind cine este, după ce aceasta i-a fost prezentată și i-a spus că locuiește împreună soțul ei român la București, Liiceanu a întrebat-o cu ce se ocupă soțul.
„Lucrează la o întreprindere guvernamentală”, i-ar fi răspuns Valerie Cioloș.
În ce privește prioritățile unui eventual guvern Cioloș 2, acestea încep cu reformarea administrației publice, a educației și sănătății, continuarea lucrărilor de infrastructură și dezvoltarea politicilor sociale.
Premierul a explicat că preferă să-și asume mai puține angajamente de care să se poată ține și pe care să le poată pune în practică, decât să se apuce de mai multe lucruri pe care să le lase neterminate.
