Linkuri accesibilitate

Noul tablou european cu perspectiva François Fillon ca președinte al Franței (Valentin Naumescu/contributors.ro).

Adevărul publică opiniile analistului de politică externă Iulian Chifu după ce a participat la Chişinău la conferința internațională privind Transnistria. Impresia lui Chifu este că dezbaterile n-ar fi avut deloc intenția să ia act de schimbările globale care au avut deja loc și vor continua: alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite, renașterea populismului și naționalismului în mai multe țări europene, ieșirea încă neconsumată a Marii Britanii din Uniunea Europeană, o Rusie „înglodată” în Estul Ucrainei, o Ucraină unde reformele întârzie, iar actualul guvern este lipsit de credibilitate. Cu egală atenție ar trebui luate în considerare și recentele alegeri prezidențiale din Republica Moldova, unde a câștigat pro-rusul Igor Dodon.

La conferința despre Transnistria s-a vorbit însă din nou de „politica pașilor mici”, de respectarea formatelor de negocieri privind regiunile cu conflicte înghețate. Iulian Chifu crede că abordarea e greșită. Pașii mici nu se mai potrivesc cu situația actuală. În opinia sa, trebuie conștientizat că Federația Rusă de azi nu mai este cea care dorea, acum 20-30 de ani, să facă figură de stat democratic, ci o Rusie „revizionistă, revanşardă, cu ambiţii neoimperiale”.

Abordarea corectă este cea de tip război rece, care ar presupune „îndiguirea Rusiei la nivelul liniei de demarcaţie din Donbas, din Nordul Crimeii şi pe frontiera Ucrainei”, „evitarea confruntării directe dar apărarea suficientă şi proporţională”, ”respingerea recunoaşterii oricăror avantaje ale Rusiei, obţinute prin încălcarea dreptului internaţional sau cu utilizarea forţei militare” și blocarea metodelor de cucerire „din interior” pe care le folosește azi Moscova, adică războiul informațional și infiltrarea prin influenţă politică la nivele de decizie ale statelor occidentale.

Pe site-ul contributors.ro, Valentin Naumescu discută noul tablou european după ce în Franța a apărut un nou personaj cu reale șanse de a câștiga postul de șef de stat în alegerile de anul viitor. Este vorba despre fostul premier de dreapta François Fillon, care ar putea ajunge în turul al doilea să se confrunte cu lidera Frontului Național, Marine Le Pen, reprezentanta unei formațiuni extremiste. Amândoi candidații la președinție se declară pro-Rusia, sau cel puțin pentru reluarea legăturilor economice, prin ridicarea sancțiunilor impuse de Occident Rusiei după anexarea Crimeii. În jurul nostru, cercul se strânge”, constată Naumescu. El crede că în spațiul european doar Germania se mai opune îndulcirii tonului față de Moscova. Cancelarul german Angela Merkel provine din fosta RDG, este o persoană trecută de 60 de ani și de aceea, crede analistul de la contributors.ro, înțelege „mai clar şi mai responsabil decât vest-europenii care nu au trăit dincoace de Zidul Berlinului, riscurile unei Rusii care se umflă şi iese din matca frontierelor”. Ar mai fi, desigur, Polonia și țările baltice, dar nu e de ajuns. Pentru România, se profilează un moment de cotitură, de decizie: „ce facem, scrie Naumescu, dacă se schimbă discursul Statelor Unite şi al Uniunii Europene faţă de Rusia? Ne înarmăm, căutăm asocieri regionale şi formate de rezistenţă pe «aliniamentele» strategice actuale, sau ne adaptăm noului context şi ne schimbăm şi noi discursul?”. În final, analiza de la contributors.ro atrage atenția că alegerile prezidențiale din Franța, din primăvara anului viitor, sunt capabile să influențeze „strategia la nivelul Uniunii Europene şi al NATO”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG