Linkuri accesibilitate

Ministerul trebuie să explice acum care este relația dintre contribuțiile cetățenilor și mărimea pensiilor pe care s-ar putea să le și primească în viitor (Tatiana Savva).

Guvernul a prezentat în premieră planul reformei sistemului de pensii, promisă FMI în schimbul unui nou acord financiar. Schimbarea cea mai importantă ar fi ridicarea vârstei de pensionare la 62 de ani pentru femei, față de 57 în prezent, și la 65 de ani, față de 62 de ani în prezent, pentru bărbați. Dacă proiectul va fi aprobat de Parlament, schimbarea va avea loc treptat: începând de la anul, vârsta de pensionare va crește anual cu câte șase luni. Mai multe date cuprinse în proiect, dar și opinii de experți despre șansele aplicării lui în relatarea următoare.

Ministerul Muncii, care a elaborat documentul propus pentru discuții publice, susține că proiectul are sarcina, întâi de toate, sa stăvilească rostogolirea spre colapsul a sistemului de pensii, cauzat de numărul în scădere al contribuabililor, dar și de condițiile inegale de pensionare, munca nedeclarată și vârsta de pensionare diferită.

Experți care au participat la schițarea conceptului de reformă și ulterior a proiectului de lege vorbesc despre aceleași probleme, însă nu încuviințează întru totul măsurile pe care le propun autoritățile.

Bunăoară, în etapa de definitivare a proiectului de lege, reprezentanții ministerului au evitat să spună tranșant dacă vor mări vârsta de pensionare. Acum însă această prevedere apare în proiect ca un imperativ. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Petru Chiriac spune că nu agreează această măsură și că avea impresia că poziția lor critică va fi luată în vedere:

„Noi am negociat cu dânșii, am lucrat în grupurile de lucru, am lucrat în comisii și nu suntem de acord cu majorarea vârstei de pensionare, atât la femei, cât și la bărbați, nu suntem de acord cu majorarea stagiului de cotizare. În concept a fost într-un text expus, dar în proiectul de lege este cu totul alt text. Vrem ca vârsta de pensionare să rămână aceeași, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Durata noastră de viață, care o avem, ea nu coincide cu a belgienilor, cu a grecilor.”

Întrucât aceasta nu este ultima variantă a proiectului de lege iar ministerul a anunțat că așteaptă sugestii, Petru Chiriac speră că opinia sindicatelor va fi auzită, altfel, spune el, guvernul s-ar putea trezi cu un val de proteste în prag.

Majorarea vârstei de pensionare este una din măsurile agreate de cei mai mulți experți, doar că propunerea lor era ca aceasta să vizeze doar femeile, adică să se ajungă într-o perioadă de 10 ani la nivelul de 62 de ani, vârsta la care se pensionează acum bărbații.

Iar pentru a evita nemulțumirea celor care sunt aproape de pensionare, se sugera ca ajustările să fie făcute doar pentru cei născuți după 1970. Ministerul însă a ignorat propunerea.

Experta de la Centrul analitic Expert-Grup, Tatiana Savva spune că această inițiativă nu pare să fie un produs al dezbaterilor pe problemele din sistem, or zice ea, ministerul nu are un răspuns foarte clar la întrebarea ce are de gând să obțină prin majorarea vârstei de pensionare?

„Se creează impresia că ea nu a fost suficient de bine discutată sau dacă a fost discutată, a fost discutată între, așa să spunem, tehnicieni, tehnocrații de birou, care fac reforma și nu neapărat cu contribuabilii și cu cei care ies la pensie. În momentul în care noi decidem că majorăm vârsta de pensionare, noi o majorăm în funcție de ce? De cât trăiesc oamenii sau de cât pot lucra, pentru că dacă ne uităm la speranța de viață, noi o să vedem că la 65 de ani, jumătate din bărbați Moldovei mor, și atunci, care este interesul lor să contribuie la sistemul de pensii.”

Într-un comentariu la proiectul de lege, ministerul muncii notează că prin creșterea vârstei de pensionare și respectiv a stagiului de cotizare, cetățenii vor avea o pensie mai mare, dar și o bătrânețe activă.

Acest argument nu pare să fie însă foarte convingător pentru cetățeni, mai ales dacă vor fi puși în fața faptului împlinit, susțin mai mulți specialiști. Tatiana Savva crede că ministerul trebuie să explice acum care este relația dintre contribuțiile cetățenilor și mărimea pensiilor pe care s-ar putea să le și primească în viitor:

„În condițiile în care opoziția este foarte puternică față de acest proiect, guvernul nu este foarte puternic și nici nu-i popular, într-atât de popular ca să promoveze așa măsură, asta-i cel puțin un factor de destabilizare, iar al doilea, eu cred că oamenii nu vor mai avea nici un interes să contribuie la fondul de pensii. Primul lucru pe care trebuie să îl facă ministerul, este să reformeze sistemul, să facă o legătură foarte clară dintre contribuție și pensie”

În opinia expertei, este necesar ca discuțiile să ia o altă direcție ca tuturor să le fie clar care dintre măsurile avansate de ministerul de resort vor putea să acopere diferența dintre venituri și cheltuieli în sistemul asigurărilor sociale. Anticipând eventualele polemici, fruntași ai sindicatelor se declară convinși că această gaură bugetară ar putea fi eliminată doar prin unificarea formulei de calcul a pensiei pentru toți cetățenii, indiferent dacă au fost judecători, funcționari publici, deputați sau muncitori zilieri.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG