Cine se luptă pentru preluarea Moldindconbank şi Agroindbank? Mold-street.md afirmă că pentru pachetele de acţiuni blocate de BNM la cele două bănci s-au avântat în luptă un fond de investiţii, una din cele mai mari bănci din România, a doua ca mărime bancă din Rusia, dar şi cel mai mare investitor din Moldova. Viitoarele trazacţii sunt văzute ca o problemă-cheie a sistemului bancar moldovenesc. Banca românească la care se face referire ar putea fi Transilvania, iar cea rusească Vneshtorgbank. De venirea celei din urmă ar fi interesate anumite cercuri politice din Moldova, mai scrie publicaţia, dar există o opoziţie în acest sens din partea instituţiilor financiare internaţionale.
Denis Cenuşă avertizează într-un comentariu publicat de Agenţia IPN că odată cu victoria socialistului pro-rus Igor Dodon, politica externă a Moldovei riscă să aibă o traiectorie plină de zigzaguri. Igor Dodon apelează la mesaje confuze și incoerente legate de politica externă, pe de o parte promite păstrarea intactă a relațiilor cu UE, nesubminarea Acordului de Asociere, pe de altă parte mărturisește că are o atitudine pro-rusă și pro-euroasiatică, pe care vrea să o extindă și să o înrădăcineze în opinia publică din Moldova. Din acest considerent, la Bruxelles, dar și în alte capitale occidentale, predomină o atitudine incertă față de traiectoria externă a Moldovei și respectiv durabilitatea integrării europene. Ce va face în realitate depinde de câteva circumstanțe esențiale, se aventurează să presupună analistul: readucerea Rusiei în prim plan, eficiența agendei europene a guvernării, ponderea populiștilor anti-europeni în interiorul UE, rezultatele alegerilor parlamentare ordinare din 2018 din Moldova.
„După revoluţia rozelor, după revoluţiile „colorate” de acum mai bine de un deceniu, după revoluţia twitter, după „primăvara arabă” etc. un nou termen îşi face loc în meseria pe care o avem – revoluţia motanilor, scrie Igor Volniţchi pe tribuna.md. A fost denumită astfel, deoarece multe din elementele caracteristice ei sunt parte a comportamentului pisicilor. Paralela pe care o face în continuare autorul este următoare: fiind iubitoare de libertate, pisicile îşi aleg stăpânii, nu invers, chiar dacă cineva cumpără sau primeşte în dar o pisică, ea poate să nu recunoască în el stăpânul, trăieşte în casa lui, se lasă hrănită şi îngrijită de el, dar dacă se simte ofensată, aşteaptă momentul oportun pentru a se răzbuna. Şi răzbunarea pisicilor este de multe ori destul de crudă. La fel, şi revoluţiile motanilor nu sunt prevestite de nimic, oamenii sunt paşnici, nimic nu prevesteşte revolta – ea apare spontan şi uimeşte prin cruzimea cu care se manifestă şi prin repeziciunea cu care se propagă. Sunt cunoscute cazuri când revoluţiile motanilor sunt pornite chiar de persoane care au făcut până în acel moment parte din echipa împotriva căreia porneşte de fapt revoluţia. Un termen nou, care ar putea să fie folosit în scurt timp pe larg, îşi încheie articolul Volniţchi.
Dumitru Spătaru, un alt autor de la tribuna.md, scrie despre ce viitor politic are Maia Sandu? După o creştere spectaculoasă în scrutinul prezidenţial, lidera PAS ar fi acum, după părerea autorului, în faţa unei dileme: ce are de făcut în continuare. Dacă pur şi simplu se va îmbăta cu apă chioară, va crede că are susţinerea a aproape jumătate din alegătorii activi din Moldova şi pur şi simplu va aştepta alegerile parlamentare pentru a înregistra un rezultat bun, s-ar putea să sufere un eşec usturător. Adică ar putea urma calea lui Iurie Leancă. Se pare că sugestia autorului e că cea mai bună cale de urmat pentru ea ar fi să continue să colaboreze cu Andrei Năstase şi atunci va avea perspective politice mult mai mari decât dacă această relaţie va fi întreruptă. Or, Andrei Năstase este cunoscut ca un politician care munceşte mult, este extrem de activ, combativ, are energetica necesară pentru a duce masele după el etc. Iar toate acestea pot „acoperi” lacunele pe care Maia Sandu a dovedit deja că le are ca lider politic. „E clar că viitorul politic al Maiei Sandu nici pe deoparte nu e unul roz, ci mai degrabă unul în ceaţă. Depinde de deciziile pe care le va lua şi de modul în care se va poziţiona în continuare în politica moldovenească”, conchide autorul de la tribuna.
Igor Dodon a făcut jumătate de pas înainte, scrie Iulian Chifu pe deschide.md după un interviu al lui Dodon la TVR, televiziunea publică din România. Nu mai e Igor Dodon din campanie, nu mai reorientează Republica Moldova spre Est. Analistul găseşte următoarea explicaţie pentru temperarea elanului preşedintelui ales în lupta cu Acordul de Asociere: asta ar însemna tăierea comerțului și accesului liber în UE. „Și să înlocuim cu ce? Cu Federația Rusă unde prețurile sunt incomparabil mai joase și unde vor să fie trimise produsele necompetitive și de proastă calitate care nu intră pe piața UE? Cine va accepta asta? Și ce câștig aduce? Nu mai bine investești în norme europene de calitate și competitivitate, că atunci vin rușii singuri după produse și le cumpără. E un fetiș, o variantă care duce la furatul propriei căciuli.”
„În fine, de unde vin banii? Aduce Dodon bani din Rusia? Miram-aș! Are Rusia bani pentru a susține Republica Moldova? Nu are ea pentru o mică regiune separatistă! Rămâne dependența de finanțările internaționale – FMI, România, UE, alți parteneri de dezvoltare – care sunt obligatorii la Chișinău, ca și reformele structurale cerute pentru a putea rambursa împrumuturile. Care e soluția economică miraculoasă a lui Dodon? Dacă nu produci nimic competitiv, tot zero este, pe termen mediu, economia și comerțul tău,” scrie Iulian Chifu.
