Linkuri accesibilitate

Kálmán Mizsei: Rusia „folosește armata ca un factor de presiune asupra partenerilor” (II)


Un interviu cu fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova.

Ambasadorul Kálmán Mizsei consideră că după 25 de ani de activitate economică ineficientă şi de autoizolare, Transnistria ar avea nevoie acum de reunificare mai mult decât Moldova. Doar că procesul de reintegrare a celor doua maluri ale râului Nistru va fi de durată.

Europa Liberă: Se discută mult despre federalizare. A fi Moldova un stat federalizat? Sau a nu fi?

Kálmán Mizsei: „Pot repeta cele spuse atunci când eram reprezentantul special al Uniunii Europene: dacă ne gândim la federalizare urmând modelul rusesc, gen memorandumul Kozak, federalizarea nu are niciun rost. Am discutat acest subiect și cu domnul Dodon. Modelul de reglementare pe care îl văd eu este să se facă descentralizarea administrativă în regiunea transnistreană. Ei au trăit 25 de ani cu propriile organe ale puterii.

Părerea mea, dar cred că și a domnului Dodon este că autoritățile centrale nu pot fi paralizate cu unele reglementări incluse în memorandumul Kozak: dreptul la veto, parlament bicameral, Transnistria și Găgăuzia, precum și malul drept al Moldovei să fie subiecți cu drepturi egale, lucruri inacceptabile pentru majoritatea populației din Republica Moldova. E important, atunci când se va ajunge la reglementarea diferendului transnistrean, acest lucru să fie făcut corect, astfel încât statul să devină mai puternic, nu mai slab. Însă există o a doua problemă și trebuie să o recunoaștem: acum organele de stat în Republica Moldova sunt foarte slabe, după toate crizele politice care s-au produs. Și dacă în situația dată se va ajunge la reglementarea diferendului transnistrean, aceasta nu va fi o soluție bună pentru nimeni.

Desigur, situația din Transnistria e și mai proastă. De aceea e important să se facă reforme puternice și aici, și acolo, susținute de Uniunea Europeană, pentru că în spațiul rusesc în acest sens nu există nicio poziție constructivă. Dacă e vorba despre reforme, se poate miza doar pe suportul Uniunii Europene. Lucrurile sunt interdependente. Și dacă reunești un stat slab cu una dintre regiunile acestuia, cum să fie statul puternic? Acest lucru trebuie luat în calcul.”

Europa Liberă: Cui i-ar fi acum mai convenabil să soluționeze această problemă? Domnului Dodon, care a ajuns în fruntea republicii și a spus că, de fapt, nu contează cum se va numi, federalizare sau altfel, contează să fie soluționată problema transnistreană? Sau poate Federației Ruse îi este convenabil, ținând cont de relațiile rele pe care le are cu Ucraina și imaginea nu tocmai bună în general în regiune și în lume? Domnul Socor, la microfonul Europei Libere, a zis că Federația Rusă va insista pe un statut special pe care Moldova trebuie să îl acorde Transnistriei.

Kálmán Mizsei: „Am vorbit despre aceasta cu prietenul meu, domnul Socor: diferența este simbolică între cuvântul „federalizare” și sintagma „statut special”. Deosebirea e că „federalizarea” se asociază cu memorandumul Kozak și cu noțiunea de stat inclusă în acel document, iar „statut special” e ceva nedefinit încă. Însă, după părerea mea, statutul special poate să prevadă o descentralizare foarte largă pentru regiune, dar cu un singur centru de putere în stat. Aceasta ar fi soluția cea mai bună. Sigur, rușii vor face tot posibilul pentru a se obține un statut special. Dar, dacă conținutul acestui statut va fi de o manieră care nu va permite organelor centrale să funcționeze în mod normal, aceasta va cauza probleme.

Însă, după cum am spus, reglementarea diferendului depinde de implementarea reformelor în stat. Pentru că tot ce s-a întâmplat în Republica Moldova în ultimii ani a slăbit statul. Aș vrea să menționez că în prezent respectarea drepturilor omului în țară e mai proastă decât tot ce am văzut eu până acum. Mulți oameni au ajuns în detenție din motive politice. Aici apare întrebarea de ce doar unii au ajuns la închisoare? Astfel, avem de a face cu un fenomen inexistent înainte – încălcarea drepturilor omului din motive politice. Mai sunt, sigur, și consecințele crizei bancare.”

Europa Liberă: Fosta armată a 14-a a Rusiei nu a fost evacuată din stânga Nistrului. Este în favoarea Republicii Moldov să soluționeze criza transnistreană, staționând armata rusă pe teritoriul țării?

Kálmán Mizsei: „În situația creată, după 25 de ani de la declanșarea conflictului militar, prezența acestei armate pe teritoriul Republicii Moldova nu este justificată.”

Europa Liberă: Dar de ce Rusia nu își retrage armata?

Kálmán Mizsei: „Pentru că folosește armata ca un factor de presiune asupra partenerilor. Totodată, prezența acesteia nu este compatibilă cu statutul de neutralitate al Republicii Moldova. De aceea, dacă se va negocia statutul Transnistriei, și această problemă trebuie soluționată, iar contingentul așa-numit de pacificatori trebuie înlocuit cu unul civil, de polițiști, cu un contingent internațional, indiscutabil, nu rusesc.

Întrucât prietenii noștri ruși au cauzat o problemă imensă în Ucraina, foarte multe lucruri depind de partenerii cu putere, de negocierile din culise, probabil, cu Rusia pentru reglementarea diferitelor crize pe care le-au declanșat rușii aici, în regiune. Și președintele SUA poate influența lucrurile. Situația creată acum este foarte incertă, trebuie să recunoaștem sincer acest lucru. Și e greu să te gândești la problema transnistreană izolată de contextul din regiune.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați comparat Federația Rusă cu un elefant, iar Transnistria și Găgăuzia – cu doi șoricei. Vreau să vă întreb dacă acest „elefant”, Federația Rusă, vrea totuși să vadă o Moldovă puternică, o Moldovă independentă, o Moldovă prosperă?

Kálmán Mizsei: „Am folosit această comparație pentru procesul pe care ei îl susțineau în 2003. Era un proces nesănătos, cu negocieri secrete. Și acest lucru este inadmisibil. Negocierile trebuie să aibă loc în formatul „5+2”. Dacă este Rusia interesată în existența unei Moldovei puternice și a unei Ucraine puternice, atunci până acum au ascuns foarte bine acest lucru. Ei nu au făcut nimic care să dovedească că intențiile lor sunt oneste și că își doresc aceste două țări să fie prospere. Ei au impus embargo-ul pe produsele din Republica Moldova fără niciun temei juridic. Și nici nu au un comportament de partener care și-ar dori o Moldovă de succes. Își doresc să supună Moldova. Pentru ei nu contează cum obțin asta.”

Europa Liberă: Chiar și dacă autoritățile de la Chișinău zic că ar vrea să soluționeze problema transnistreană, liderii de la Tiraspol văd viitorul regiunii doar în componența Federației Ruse. Cum se poate găsi un numitor comun între Chișinău și Tiraspol, dacă aproape că nu există puncte convergente, puncte comune asupra felului cum trebuie să fie soluționată problema transnistreană?

Kálmán Mizsei: „Tocmai de aceea problema transnistreană poate fi soluționată numai cu eforturile partenerilor internaționali.”

Europa Liberă: Dar, în primul rând, Rusia trebuie să accepte aceasta. Iar Tiraspolul zice că își vede viitorul regiunii doar în componența Federației Ruse.

Kálmán Mizsei: „Înseamnă că Uniunea Europeană, SUA și Rusia, împreună cu Ucraina, și cu cei doi parteneri locali, cu Moldova și cu reprezentanții autoproclamatei formațiuni transnistrene, trebuie să ajungă la o înțelegere. Transnistria este o bucată foarte mică de pământ, cu puțină populație, săracă și dependentă de alții, de aceea, dacă toți partenerii importanți vor manifesta dorință de soluționare a problemei, acest lucru se va întâmpla. Sigur, se pot face foarte multe pentru a zădărnici procesul, însă dacă partenerii internaționali vor vrea reglementarea diferendului transnistrean, regiunea nu se va putea opune. Dar partenerii internaționali vor ajunge la o înțelegere numai dacă, într-un context mai larg, se va ajunge la o soluție pentru conflictele din regiune declanșate de dorința Rusiei de a controla teritoriile care pe timpuri făceau parte din componența URSS.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Liderii de la Tiraspol nu văd cu ochi buni parcursul european al Republicii Moldova. Există acest Acord de Asociere, care include și Acordul de Liber Schimb. Cei de la Tiraspol sunt reticenți, nu acceptă condițiile sau ceea ce stipulează acest Acord de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cum se integrează Moldova în UE? Cu sau fără Transnistria?

Kálmán Mizsei: „Regiunea din stânga Nistrului este parte componentă a Moldovei. Aceasta nici nu se discută. Pentru regiunea transnistreană asocierea Moldovei la UE este un avantaj care le asigură regimul de comerț preferențial și cel fără de vize. E un lucru foarte bun, important pentru populație, căreia îi place să călătorească în Europa, piața europeană este mult mai dezvoltată decât piața rusă. Pe piața rusă nu se respectă drepturile producătorilor. Rușii de la o zi la alta pot impune embargouri. Și oamenii de afaceri, dar și populația cunosc acest lucru, că pentru ei piața europeană este mult mai sigură. De aceea, pentru locuitorii din stânga Nistrului asocierea Republicii Moldova la UE este avantajoasă. Însă trebuie să înțelegem și să recunoaștem că nu ne putem aștepta în prezent că locuitorii din stânga Nistrului își doresc foarte mult să fie parte componentă a statului Republica Moldova. De aceea este foarte important să se facă reforme în Moldova. Și deja de cinci-șase ani am înțeles, ca diplomat, că acest obiectiv a fost ratat.

Știam că se pot face reforme, dacă condițiile vor fi dure din partea noastră, dacă Moldova nu ar fi primit bani, pe motiv de neimplementare a reformelor. Acum se insistă mai mult pe aspectul în cauză. Și sper că aceasta va da și rezultate. Însă, dacă mă uit cum sunt respectate drepturile omului în Republica Moldova și cum sunt arestați oamenii în ultima perioadă de timp, la situația care o vizează pe avocata domnului Platon, Ana Ursachi, este clar că aceste lucruri se fac din motive politice și din interese oligarhice și nu au nicio legătură cu reformarea de care vorbeam. Eu sper că Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și prietenii noștri din România vor privi lucrurile în perspectivă și nu se vor conduce de interese geopolitice pe termen scurt și nu foarte convingătoare.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG