Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei: Președintele ales Igor Dodon vorbește despre o fereastră de oportunități pentru soluționarea definitivă a conflictului transnistrean – ce reacții au trezit aceste declarații la Chişinău și Tiraspol? Alegerile din regiunea transnistreană – cine este favoritul cursei pentru funcția de lider al administrației? Și conferința internațională „Conflictul transnistrean – încotro?”

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colegul meu Radu Benea.

Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană, dar fără regiunea transnistreană și Găgăuzia, a declarat președintele ales Igor Dodon într-un interviu pentru agenția Interfax. El a reamintit că legislația regiunii găgăuze stipulează că în cazul în care Republica Moldova își pierde statalitatea, regiunea are dreptul la autodeterminare. „Cred că este valabil și pentru Transnistria”, a mai declarat Igor Dodon.

Alegerile prezidențiale nu pot schimba opțiunea de integrare europeană a Republicii Moldova , a declarat prim-ministrului Pavel Filip la o întrevedere cu ambasadorii Uniunii Europene pentru Parteneriatul Estic. Pavel Filip a exprimat hotărârea Guvernului de la Chişinău de a continua implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana. „Republica Moldova este un stat parlamentar. Deciziile strategice le ia Parlamentul, iar implementarea lor este prerogativa Guvernului”, a spus Pavel Filip, care şi-a exprimat încrederea că Guvernul va avea o conlucrare constructivă cu preşedintele ales, se arata într-un comunicat al guvernului moldovean.

În regiunea transnistreană șapte candidați s-au înscris pentru alegerile din 11 decembrie pentru funcția de șef al administrației. Comisia electorală locală a anunțat că ordinea candidaților va fi stabilită săptămâna viitoare. Detalii, pe parcursul programului.

Liderul administrației transnistrene, Evgheni Șevciuk, a emis un decret care extinde responsabilitatea penală a membrilor Comisiei electorale de la Tiraspol pentru falsificarea rezultatelor alegerilor. Membrii acesteia riscă între 7 și 15 ani de detenție în cazul în care se demonstrează că au falsificat scrutinul. Crimă penală a devenit introducerea în listele de alegători a oamenilor decedați. Pentru încercarea de a vota de mai multe ori în ziua alegerilor cetățenii pot fi amendați cu 2500 de ruble sau riscă detenție de până la 3 ani. Recent, liderul de la Tiraspol a declarat că este îngrijorat de posibilitatea ca rezultatele alegerilor din regiunea transnistreană să fie fraudate. Experții explică această declarație prin faptul că Evgheni Șevciuk nu controlează majoritatea din Comisia electorală.

Sovietul suprem al regiunii transnistrene a adoptat joi proiectul de buget pentru anul 2017 în prima lectură și a decis să nu-l examineze în lectura a doua până în momentul în care „nu va fi mărită transparența financiară”. Președintele comitetului parlamentar pentru politică economică, Alexandr Martînov, a motivat această decizie printr-o „insuficientă transparență a finanțelor publice”, ceea ce, împreună cu un deficit bugetar considerabil, complică lucrul asupra bugetului pentru 2017. Deputatul Andrei Safonov a propus ca bugetul să nu fie adoptat până după alegeri, pentru a putea fi perfecționat „împreună cu un alt președinte, cu un alt guvern”. Bugetul are un deficit de 36 la sută, care urmează să fie acoperit fie din contul asistenței financiare a Federaţiei Ruse, fie din contul unor credite pentru acoperirea diferențelor de casă.

Autorităţile de la Chişinău nu au acordat timp suficient pentru soluţionarea diferendului transnistrean, iar problema respectivă devine tot mai puţin relevantă pentru societate, a declarat preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, la deschiderea Conferinţei internaţionale cu genericul „Soluţionarea conflictului transnistrean: Qua vadis?”, organizată de Asociaţia pentru politică externă. Potrivit IPN, Candu a deplâns faptul că „tot mai mulţi cetăţeni fie că nu cunosc problema, fie că nu îi interesează. Şi aici este vina elitelor politice, care tot mai puţin timp acordă acestui subiect”.

Proprietarii de autoturisme cu plăcuțe de înmatriculare străine, inclusiv cele înregistrate în regiunea transnistreană, vor putea începând cu 1 decembrie să-şi înregistreze automobilele în Republica Moldova cu o reducere de 70 la sută a taxelor de înmatriculare, indiferent de vechimea mașinii. Facilitatea va fi valabilă timp de două luni şi va viza automobilele aduse în Republica Moldova nu mai târziu de 1 noiembrie 2016, aşa cum a decis vineri Parlamentul la propunerea Ministerului Finanţelor. De asemenea, deputaţii au aprobat interzicerea circulaţiei pe teritoriul Republicii Moldova a acestor automobile mai mult de trei luni în baza de vinietă, precum şi o scumpire cu 30 la sută a vinietei. Potrivit Guvernului, doar numărul autoturismelor cu numere bulgărești sau româneşti a atins cifra de 50 de mii în câţiva ani, ceea ce a provocat pierderi însemnate la buget.

Pentru anul 2017 Rusia planifică majorarea volumelor de mărfuri militare care vor fi trimise în Transnistria pe calea ferată. Informația reiese din datele tenderului pentru servicii de transport pentru necesitățile Ministerului Apărării din Federaţia Rusă, analizate de portalul ucrainean Apostroph. Dacă în 2015 și în 2016 Ministerul Apărării al Rusiei a comandat 30 și, respectiv, 20 de vagoane pentru expedierea mărfurilor cu destinație militară către așa-numita republică moldovenească nistreană, atunci pentru anul 2017 au fost comandate 131 de vagoane cu aceeași destinație. Rusia va crește de asemenea considerabil și livrările de produse militare în Belarus. În 2017 numărul de vagoane trimise acolo va crește de la 50 la 4162, potrivit datelor sistemului informațional unic în domeniul achizițiilor Federaţiei Ruse, consultat de portalul ucrainean.

Uniunea Europeană va lua o decizie finală privind eliminarea vizelor pentru ucraineni către sfârșitul anului, au spus liderii ei după o întâlnire avută la Bruxelles cu președintele ucrainean Petro Poroșenko. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că toate țările membre în UE sunt în principiu de acord cu eliminarea vizelor pentru ucraineni.

Petro Poroșenko s-a declarat încrezător că și administrația Trump va continua să sprijine Ucraina. Aflat joi la Bruxelles, Poroșenko a declarat că a vorbit la telefon cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, despre „agresiunea” Rusiei. Mai mult, Poroșenko a reamintit că Ucraina are „sprijin în Congres de la ambele partide”. În cursul campaniei electorale, Trump a lăsat de înțeles că ar putea adopta o politică mai conciliată față de Rusia și ar putea chiar reanaliza sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea.

***

Europa Liberă: Membrii administrației transnistrene nu-și vor mai putea păstra banii în băncile din afară regiunii. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat vineri de Sovietul suprem de la Tiraspol în prima lectură.

Proiectul prevede că sub incidența interdicției de a avea și a deschide conturi în bănci străine aflate în afara regiunii transnistrene vor cădea persoanele care ocupă funcții publice, precum și deputații, dar și soțiile și copiii minori ai acestora.

Inițiativa aparține lui Evgheni Șevciuk, care consideră că astfel bunăstarea materială a funcționarilor va fi pusă în legătură directă cu dezvoltarea economiei transnistrene și aceștia vor putea fi mai puțin influențați din străinătate.

Pentru a doua lectură deputații transnistreni planifică să introducă în lege o excepție care să permită păstrarea banilor în băncile rusești.

Corespondenții noștri în stânga Nistrului au încercat să afle de la oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce părere au despre această inițiativă.

Найдут, как обойти. Потому что если у нас сегодня законодательство не полностью работает, это уже предварительно говорит о том, что новый закон, первое чтение или второе чтение – это новое будет средство для того, чтобы можно было обходить.

Мне кажется, правильно. На сто процентов. Но то, что он будет работать – никто не гарантирует. Как говорится, не все обещания выполняются. Поэтому, наверное, есть некое недоверие. Ну, что хранить у нас? Нам нечего хранить за границей. Мы и в банке не храним, потому что у нас нет лишних…

Я не искушен, как его можно обойти, однако, конечно, были бы лучше, чтоб они оставались здесь. С такой зарплатой хранить нечего, и я этим совершенно не озабочен.

Я храню у себя дома, потому что у меня нечего хранить, понимаете? А чиновники – они обманывали, они воровали, они чего хотели, то и делали. Они нас не видят и не слышат. Знаете, я рассчитывала, что чем больше гра-мот-ные, тем лучше будет для людей, что-то хорошее желать. Они наоборот, мне кажется, они учатся не чтоб добро делать, они учатся воровать хорошо и так. чтоб никто не знал, где что…

Если есть какие- то деньги, то конечно, будут хранить. Я лично в приднестровском банке храню. Те, кто хочет хранить в оффшорных зонах, тот хранит, об этом не спрашивает, а у кого их нет – тот хранит под подушкой.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Preşedintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, consideră că „acum e o şansă istorică de a soluţiona problema transnistreană”. Într-un interviu pentru agenţia rusă Interfax, tradus de agenția Infotag, Dodon a spus că şi Rusia, şi Occidentul au nevoie de exemple bune și că Transnistria poate fi un asemenea exemplu.

El a promis că va fi „foarte flexibil şi deschis în soluţionarea acestei probleme”, iar în luna ianuarie este dispus să meargă la Tiraspol să se întâlnească cu viitorul lider al administrației, care va fi ales pe 11 decembrie. În opinia sa, problema Transnistriei poate fi soluţionată în trei etape.

„La prima etapă este necesar să ajungem la o înţelegere, la nivel bilateral: noi şi malul stâng. Un exemplu poate fi Găgăuzia. În legea lor scrie că dacă Moldova îşi pierde statalitatea, atunci ei au dreptul la autodeterminare. Cred că acest lucru ar fi corect şi pentru Transnistria”, a remarcat Dodon.

El consideră că la a doua etapă Transnistriei trebuie acordate garanţii că Republica Moldova nu va adera la NATO. „Dacă vreodată Chişinăul se va gândi să adere la această organizaţie, atunci Transnistria, la fel ca şi Găgăuzia, va avea dreptul la autodeterminare. Transnistria trebuie să înțeleagă că independenţa nimeni nu i-o va recunoaşte. Nu ne rămâne decât să soluţionăm această problemă”, a accentuat Igor Dodon.

Abia după aceasta se va putea trece la a treia etapă: soluţionarea problemelor economice şi sociale și problema achitării creditelor.

După ce conceptul reglementării va fi discutat în formatul 5+2 se va trece la etapa următoare - desfășurarea referendumului în stânga şi în dreapta Nistrului referitor la o nouă Constituţie comună a Republicii Moldova.

La rândul său, liderul transnistrean Evghenii Şevciuk a subliniat că poziţia Tiraspolului referitor la reglementarea transnistreană rămâne neschimbată.

„Poziţia noastră, bazată pe voinţa cetăţenilor și constituţia în vigoare este următoarea: independenţa Transnistriei cu aderarea ulterioară la Federaţia Rusă”, a declarat la Evgheni Şevciuk într-o adresare către locuitorii Transnistriei.

***

Colega mea Alla Ceapai a căutat să afle ce ecouri au trezit în presă și în rândul experților de la Chişinău declarațiile lui Igor Dodon.

Mai multe instituții media de la Chișinău preiau declarația lui Igor Dodon care a spus într-un interviu pentru portalul informaţional rusesc Interfax că „aderarea Republicii Moldova la UE este posibilă doar fără Transnistria și Găgăuzia”.

Afirmaţia este comentată de directorul Institutului „Viitorul”, Igor Munteanu, fost ambasador al Moldovei la Washington, într-un interviu pentru Report.md. „Este o declarație iresponsabilă care nu-i face bine unui candidat care a participat într-o campanie prezidențială. Să spui despre propria țară că anumite regiuni ale sale nu vor face parte dintr-un proiect care reprezintă o politică oficială a acestei țări - este un gest criminal”, consideră Igor Munteanu. El s-a referit și la ceea ce înțelege Igor Dodon prin noțiunea de „federalizare” a Republicii Moldova. Pe scurt: „un proiect stupid prin care Rusia încearcă să profite de vulnerabilitățile statului și de slăbiciunile ideologice ale partidelor politice”, punctează Igor Munteanu.

Constituționalistul Victor Pușcaș spune că șeful statului poate să revoce un ministru doar la inițiativa premierului. Precizarea a fost făcută la solicitarea jurnaliștilor de la portalul Noi.md în contextul unei recente declarații a lui Igor Dodon care l-a avertizat pe ministrul apărării că și-ar putea în curând pierde funcția.

George Damian semnează pe moldnova.eu un articol - „Cât de periculos este Igor Dodon pentru Republica Moldova şi vecinii săi” – în care sintetizează planurile de politică externă anunţate de Igor Dodon. Autorul articolului le consideră „îngrijorătoare și capabile să perturbe echilibrele regionale extrem de instabile și așa”. Analizând intenţiile lui Igor Dodon, George Damian ajunge la concluzia că acestea sunt de natură să suspende și ulterior să anuleze orice fel de legături cu Uniunea Europeană. Despre viziunea lui Dodon asupra reglementării conflictului transnistrean, prin federalizarea ţării, George Damian notează că asta „oferă o pârghie Rusiei pentru situația din Crimeea – ceea ce va face Kievul să perceapă acțiunile de la Chișinău drept o lovitură de pumnal în spate”.

***

Europa Liberă: La Chişinău nu încetează discuțiile cu privire la participarea masivă a locuitorilor regiunii transnistrene la alegerile prezidențiale în cadrul cărora a câștigat Igor Dodon. Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu contestă această participare masivă și spune că ar fi fost vorba despre numeroase încălcări – transportarea organizată a votanților, fotografierea buletinului de identitate cu ștampila „Votat” și altele. Iar mai mulți experți au cerut organelor statului să investigheze o eventuală implicare în acest vot organizat a serviciilor secrete rusești care controlează Transnistria. Relatează Nicu Gușan:

Locuitorii regiunii estice a Republicii Moldova, situate pe malul stâng al Nistrului, au putut vota la alegerile prezidențiale la una din cele 30 de secții amplasate în dreapta Nistrului.

Două dintre aceste birouri electorale au fost deschise și în satul Varnița din raionul Anenii Noi, unde în turul II, pe listele suplimentare, au votat de două ori mai mulți alegători decât se prezentaseră la primul tur.

Cota aceasta de participare i-a surprins întâi de toate pe președinții secțiilor de votare, care au spus că nu au mai văzut până acum un asemenea activism manifestat de cetățenii moldoveni cu domiciliul în Transnistria.

Presa a mediatizat pe larg situația de la secțiile de votare în cauză, jurnaliștii au surprins zeci de microbuze și autocare care au transportat, în ziua alegerilor, grupuri de alegători care se contraziceau în declarații privind modul în care a fost organizată transportarea lor.

Unii spuneau că și-au plătit drumul, fiecare în parte, alții afirmau că asistența ar fi fost oferită de liderul administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk. Nici conducătorii auto nu păreau foarte convingători atunci când răspundeau la întrebarea reporterilor despre caracterul benevol al curselor electorale.

Mai mulți analiști politici, printre care și Petru Bogatu, se declară convinși că motivarea și organizarea unui număr atât de important de alegători nu ar fi fost posibilă fără implicarea serviciilor secrete rusești care, lucru cunoscut, spun analiștii, controlează regiunea din stânga Nistrului:

„Evident că pe teritoriul transnistrean astfel de lucruri, fără implicarea serviciilor militare, și serviciilor secrete rusești, și a administrației de la Tiraspol, astfel de lucruri sunt absolut imposibile. Oricine care cunoaște starea de lucruri de dincolo de Nistru, știe că acest teritoriu este controlat cap-coadă de Moscova. Este pentru prima oară când acest lucru se vede foarte clar. Factorul transnistrean nici pe vremea lui Voronin n-a jucat un rol atât de semnificativ în alegerile de la noi.”

Europa Liberă: Cum credeți că ar trebui să reacționeze autoritățile de la Chișinău,și credeți că o astfel de implicare poate fi dovedită?

„Eu cred că ar trebui să reacționeze dur. Țin să vă amintesc despre o decizie judecătorească de aici, la Chișinău, în care se constata că Ambasada Rusiei a fost implicată direct în cumpărarea de deputați, pe banii unor interlopi. Nu am văzut o reacție pe măsură a Ministerului de Externe, a Guvernului Republicii Moldova, ceea ce mi se pare un lucru absolut incalificabil, pentru că această slăbiciune de care dă dovadă puterea, nu face decât să încurajeze un amestec străin, ingerințe clandestine care sunt foarte periculoase, și care sunt extrem de nocive chiar pentru actuala putere, pentru că provoacă fel de fel de suspiciuni de cârdășie, de acceptare tacită, și multe alte lucruri de acest gen.”

La părerea lui Petru Bogatu, nu faptul că cetățenii moldoveni din stânga Nistrului au participat la alegeri este miezul problemei, ci „caracterul organizat”, adică „sub influența unor factori externi”.

Și directorul Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă a adreasat un apel autorităților constituționale ale Republicii Moldova îndemnându-le să investigheze foarte probabilul scenariu de implicare a serviciilor rusești în alegerile prezidențiale:

„Având în vedere că aceste suspiciuni există, ar fi bine ca să fie claritate, iar SIS-ul să-și facă meseria și să investigheze. Dacă se adeverește că au existat mii de oameni, care au venit forțați, plătiți... sigur, este prezumția nevinovăției, nu putem să afirmăm, noi doar avem suspiciuni, făcând o comparație cu alegerile precedente. De data asta am văzut un număr extraordinar de mare, și am văzut din mai multe reportaje media că unii oameni nu puteau răspunde de ce au venit, unii spuneau că au venit colectiv. Având în vedere aceste lucruri, este important ca SIS să investigheze și să răspundă clar dacă a fost s-au nu. Dacă a fost, atunci acesta este un caz grav, și poate fi calificat drept un atentat la democrația noastră.”

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova nu a răspuns deocamdată la solicitarea postului Radio Europa Liberă de a confirma sau dezminți presupusa implicare a serviciilor secrete rusești în alegeri.

Cert este că în ultima perioadă, presa internațională a scris despre implicarea Rusiei în alegerile din mai multe țări, din Europa dar și dincolo de Oceanul Atlantic. Potrivit Agerpres, la începutul lunii noiembrie, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că Rusia, prin intermediul atacurilor cibernetice sau al unor acțiuni de dezinformare, ar putea încerca să influențeze alegerile legislative germane din 2017, cum a făcut-o și în trecut. Kremlinul a respins categoric orice acuzații și aluzii privind implicarea sa în desfășurarea scrutinelor din alte țări.

***

Europa Liberă: Comisia electorală din regiunea transnistreană a finalizat înregistrarea candidaților pentru alegerile așa-zis prezidențiale din stânga Nistrului care vor avea loc pe 11 decembrie și a anunțat că în buletinele de vot vor figura șapte concurenți. Lista candidaților este neobișnuit de lungă pentru alegerile din regiune, iar campania este calificată de către analiști drept una foarte murdară.

Principalii concurenți cu șanse reale de a accede în funcție sunt actualul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, care concurează pentru un al doilea mandat și preşedintele Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski, reprezentant al Partidului Obnovlenie controlat de holdingul Sheriff.

În cursă au mai fost înregistrați fostul ministru de interne al regiunii, Ghennadi Kuzmicev, fost șef al vamei; liderul Partidului Comunist din Transnistria, Oleg Horjan; procurorul regiunii, Alexandr Deli, care a fost ministru al justiției în primii ani ai mandatului lui Evgheni Șevciuk; directorul filialei de la Tiraspol a „Academiei Juridice din Odesa”, Vladimir Grogoriev; şi Irina Vasilachi, care oficial nu are un loc de muncă și care a fost înregistrată a șaptea în lista candidaților.

Vor fi sa nu surprize la aceste alegeri? Un singur sondaj a fost făcut public înainte de începerea campaniei electorale. Sondajul, realizat de o companie de la Moscova, îl dădea învingător pe președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, cu un scor dublu față de Evgheni Șevciuk. Șevciuk a devenit foarte nepopular în Transnistria după ce anul trecut a redus practic cu 30 la sută pensiile și salariile bugetarilor, fiind acuzat de concurenții săi din holdingul Sheriff că din cauza politicilor sale economia a ajuns într-o criză profundă. În consecință echipa lui Șevciuk a luat doar 30 la sută la alegerile în Sovietul suprem de acum un an.

Politologul Ernest Vardanean spune însă că pentru aceste alegeri lucrurile nu sunt chiar atât de previzibile cum par la prima vedere. Chiar dacă a pornit aparent în dezavantaj, pentru a-și retușa imaginea Evgheni Șevciuk a folosit masiv mass media pe care o controlează în regiune și a încercat să vină cu mesaje pozitive. Politologul spune că Șevciuk a preluat și unele tehnologii electorale folosite la recentele prezidențiale de pe malul drept al Nistrului – înaintarea de așa-ziși „spoileri”, sau candidați cu șanse minime dar care sunt în măsură să reducă măcar puțin din scorul contracandidatului. Printre aceștia ar fi liderul comuniștilor din regiune, Oleg Horjan, vechi prieten al lui Șevciuk și adversar al Sheriffului, dar și procurorul Alexandr Deli și fostul ministru de interne, Ghenadi Kuzmiciov. Ernest Vardanean:

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean

Ernest Vardanean: „Din momentul publicării acelui sondaj au apărut și alți candidați pentru funcția de președinte, în particular Ghenadi Kuzmiciov, fostul ministru de interne al regiunii transnistrene și, apropo, fostă persoană apropiată a lui Evgheni Șevciuk. În plus, pentru funcția de președinte mai candidează actualul ministru al justiției, Alexandr Deli. Și unele voci din zona Partidului Obnovlenie a lui Krasnoselski spun că ambii acești candidați sunt spoileri înaintați de echipa lui Șevciuk pentru a deturna voturi de la Vadim Krasnoselski.

Eu nu pot confirma această informație, dar aici există o anumită logică. Pentru că, de exemplu, dl Kuzmiciov a lucrat în organele de forță, are o imagine de om dur, brutal, ceva care seamănă puțin cu imaginea lui Putin. În plus, Kuzmiciov nu se asociază cu vreo echipă anume – cu Sheriff sau cu Șevciuk. El are imaginea unui om din popor care merge de sine stătător la alegeri. Și aproximativ aceeași imagine se încearcă să fie creată în jurul lui Alexand Deli, deși este clar că fiind ministru în funcție nu poate să nu fie parte a echipei lui Șevciuk.”

Recent, liderul de la Tiraspol a declarat că este îngrijorat de posibilitatea ca rezultatele alegerilor din regiunea transnistreană să fie fraudate. Chiar dacă surprinzătoare pentru un observator din afară, o astfel de declarație este explicabilă, spune Ernest Vardanean, având în vedere că Șevciuk nu controlează Comisia electorală.

Ernest Vardanean: „Șevciuk are motive să facă astfel de declarații. Ideea este că el nu controlează două instituții-cheie din cadrul puterii – Sovietul suprem, unde majoritatea constituțională o are Obnovlenie, și Comisia electorală centrală unde din 21 de persoane 11 nu se supun lui Șevciuk, într-o formă sau alta. Adică o majoritate, chiar dacă fragilă, au totuși adversarii lui Șevciuk și acesta este un moment periculos pentru el.”

Așadar, alegerile așa-zise prezidențiale în regiunea transnistreană vor avea loc pe 11 decembrie. Dacă niciun candidat dintre cei șapte înscriși nu acumulează 50% plus un vot, va avea loc al doilea tur, în cadrul căruia vor ajunge să se confrunte, după toate probabilitățile, Evgheni Șevciuk și Vadim Krasnoselski.

***

Europa Liberă: Subiectul transnistrean a figurat săptămâna trecută și în atenția publicațiilor internaționale. Într-o analiză din publicația online „Carnegie Europe” expertul Thomas de Waal crede că problema transnistreană nu are soluție din lipsă de motivație – la Chișinău, Tiraspol și Moscova. Ileana Giurchescu a rezumat analiza și vă prezintă principalele teze:

„Transnistria fără soluție” este titlul analizei semnată marți, 22 noiembrie, de Thomas de Waal în publicația online „Carnegie Europe”, analiză în care argumentează că „deși pare un conflict simplu de rezolvat, lipsesc condițiile elementare pentru găsirea oricărei soluții”.

Thomas de Waal

Thomas de Waal

De Waal atrage în primul rând atenția că alegerea unui președinte pro-rus în Republica Moldova, în persoana lui Igor Dodon, nu va ajuta cu nimic la soluționarea problemei transnistrene pentru că „puterile constituționale ale președintelui sunt limitate. Puterea adevărată rămâne în mâinile parlamentului, ale guvernului și ale persoanei din spatele acestuia, omul de afaceri Vladimir Plahotniuc”. În acest context, de Waal explică și de ce victoria lui Dodon ar fi în interesul lui Plahotniuc: cu un președinte pro-rus la conducerea țării, omul de afaceri poate continua să pretindă și mai mult sprijin din partea partenerilor occidentali ai Republicii Moldova.

Revenind la problema transnistreană, Thomas de Waal atrage atenția că indiferent de declarațiile președintelui ales, nici o persoană, singură, nu poate schimba parametrii „înghețați” ai acestui conflict, vechi de 25 de ani, și aduce ca argument încercarea eșuată a președintelui comunist Vladimir Voronin de a impune, cu ajutorul Rusiei, o soluție, în 2003.

În 2016, planul mult mai modest al Germaniei, care deține președinția OSCE, a dus „din păcate, la rezultate minimale. Deși, la prima vedere, problema transnistreană pare mult mai simplă decât alte conflicte din Europa. Între cele două părți nu sunt animozități etnice evidente, iar contactele dintre cele două maluri ale Nistrului au existat tot timpul. În 2016, fără multă tevatură, Transnistria a acceptat condițiile părții economice a Acordului de Asociere încheiat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Ce lipsește însă, atât la Chișinău, cât și la Tiraspol, este motivația pentru a ajunge la o înțelegere. „Toată lumea vrea să obțină într-un viitor acord mult mai mult decât este realist”.

Experților și negociatorilor moldoveni li s-ar putea reproșa o anumită lipsă de curaj, dar nu este atât vina lor, cât problema contextului politic. Este nerealist să se aștepte ca Moldova să facă progrese în rezolvarea problemei transnistrene, atâta timp cât nu și-a rezolvat problema mult mai mare de identitate”.

În opinia lui Thomas de Waal, ar exista o șansă în 2017, un an fără alegeri pe ambele maluri ale Nistrului. „Partea moldovenească este încurajată să elaboreze o strategie națională pentru Transnistria și o politică mai flexibilă pentru multiplele sale minorități etnice. În absența acestor două elemente, Chișinăul nu are nici un argument convingător în fața separatiștilor transnistreni”, este de părere Thomas de Waal, în analiza semnată în publicația online „Carnegie Europe”.

***

Europa Liberă: Atenția sporită pe care o acordă președintele ales Igor Dodon subiectului reglementării transnistrene în interviurile de după scrutin îi face să creadă pe mai mulți experți reuniți joi la Chișinău la o conferință internațională pe tema regiunii că, dacă va fi învestit, Dodon ar putea impulsiona oarecum dialogul pe acest dosar. La fel, şi o eventuală victorie la aşa-zisele alegeri prezidențiale din 11 decembrie din stânga Nistrului a președintelui Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski. Dar în ce direcţie ar putea-o lua acest dialog? Câteva idei de la conferința „Conflictul transnistrean – încotro?”, organizată de Asociația pentru Politică Externă, în relatarea Valentinei Basiul:

Învingătorul cursei prezidențiale, Igor Dodon, a invocat federalizarea ca soluție de reglementare a diferendului transnistrean. Acest plan ar urma să fie convenit cu liderul de la Tiraspol, propus mai apoi spre dezbateri mediatorilor şi observatorilor în formatul 5+2, ca în cele din urmă proiectul noii constituții comune să fie scos la un referendum organizat pe ambele maluri ale Nistrului. Un scenariu similar celui din 2003, când a fost negociat Memorandumul Kozak, care însă a fost respins de preşedintele comunist Vladimir Voronin cu câteva ore înainte de ceremonia de semnare la care urma să ajungă preşedintele rus Vladimir Putin.

Ca mulţi politicieni de la Moscova, Igor Dodon crede că rolurile principale revin decidenților de la Chişinău şi Tiraspol, şi mai puţin actorilor geopolitici sau regionali.

Unii diplomați şi experţi care au participat la dezbatere au făcut referire la episodul Kozak, dându-l drept exemplu cum autoritățile moldovene pot învăța din propriile greşeli. În opinia lui Kalman Mizsei, fost reprezentat al Uniunii Europene la Chişinău între 2007 şi 2011, „o reglementare sănătoasă” poate avea loc doar atunci când malul drept al Nistrului va deveni atrăgător pentru populația de pe malul stâng. Or, Mizsei constată că în ultimii şase ani „Republica Moldova a prezentat o dezamăgire enormă”, cu multe regrese, cazuri de corupţie la nivel înalt, scandal bancar care a dus la reducerea rezervelor valutare şi creşterea sărăciei.

Plus la asta, Kalman Mizsei a atras atenţia reprezentanţilor Chişinăului că nu ar trebui să uite că din 2003 Rusia a devenit mai puternică şi nu ar avea motive să renunţe din condițiile de atunci – dreptul de veto pentru reprezentanții Tiraspolului şi menținerea în regiune a trupelor ruse.

„În 2003 am avut negocieri oficiale şi, în acelaşi timp, am avut un proces de negocieri neoficiale condus de Rusia, unul plus doi: un elefant plus doi șoricei [Transnistria şi Găgăuzia – n.r.], ei au dorit să creeze o primejdie structurală pentru restul lumii. Rusia a creat această neîncredere pe care o invocă acum când face referire la implicarea președinției olandeze a OSCE”.

Cercetătoarea de la Riga Ilvjia Bruge a spus că cu un preşedinte pro-rus la Chişinău federalizarea devine tot mai probabilă şi ar putea face imposibilă integrarea europeană a Republicii Moldova. Există însă mari şanse să fie menținut actual status-quo, de care ar fi interesați oameni de afaceri influenți de pe ambele maluri. Un alt scenariu admis de către participanţii la discuţie poate fi un context favorabil pentru rezolvarea acestui conflict şi o eventuală înțelegere între marile puteri. Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a spus că este prezent de peste zece ani la asemenea dezbateri şi nu crede în astfel de minuni.

Potrivit expertului rus Andrei Deviatkov, la Moscova se consideră că mai mult de jumătate din probleme pot fi soluționate la nivel local. Şi chiar dacă retragerea muniţiilor din stânga Nistrului şi întârzierea reglementării transnistreană au fost cauzate de confruntarea Rusia - ţările NATO, după părerea lui, totuşi trebuie să există o poziţie comună a elitelor politice moldovene în ceea ce privește planul de reglementare.

„Moldova este o societate foarte divizată, ea a fost aşa şi aşa va rămâne, lucru ce s-a observat şi în această campanie prezidențială. Asta nu este problema Moscovei, pentru că Moscova vrea să aibă parteneri de dialog în elita politică de la Chişinău. Chiar şi reprezentanţii majorităţii parlamentare, care se consideră mai de centru, au puţine şansă să găsească o cale de compromis în acest subiect”.

De 24 de ani se caută soluţii pentru problema transnistreană, poate că politicienii de la Chişinău nu s-au dedicat suficient pe acest subiect, s-a întrebat speakerul Andrian Candu care a admis că de vină ar fi elitele politice.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG